CSJ. Decizia nr. 1687/2002. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.1687DOSAR NR.4062/2002
Şedinţa publică din 22 aprilie 2003
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâţii Consiliul local al Municipiului Craiova, prin Primar şi de D.G.F.P. Dolj, pentru Ministerul Finanţelor Publice împotriva deciziei nr.107 din 28 iunie 2002 a Curţii de Apel Craiova – Secţia civilă.
La apelul nominal s-a prezentat: intimatul-pârât Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, reprezentat deconsilier juridic V.C.S., lipsind recurenţii-pârâţi şi intimata-reclamantă T.L..
Procedura completă.
Consilier juridic V.C.S. solicită admiterea recursului declarat de D.G.F.P. Dolj pentru Ministerul Finanţelor Publice, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa competentă şi, totodată, pune concluzii de admitere a recursului promovat de Consiliul local Craiova.
CURTEA
Asupra recursurilor de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.13/CA din 15.02.2000, reclamanta T.L. a chemat în judecată pe pârâta Primăria Municipiului Craiova, pentru a fi obligată să-i restituie terenul situat în Craiova, str.Pandurilor nr.19, judeţ Dolj.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat căterenul în litigiu, având suprafaţa de396 m.p., i-a fost preluat de stat şi, cu toate că a formulat cerere pentru restituirea sa potrivit Legii 1/2000, nu a primit nici un răspuns.
Tribunalul Dolj – Secţia comercială şi de contencios administrativ , prin sentinţa civilă nr.2 din 16 ianuarie 2001, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova, iar această din urmă instanţă, prin sentinţa civilă nr.20538 din 25 septembrie 2001, a declinat competenţa soluţionării pricinii în favoarea Secţiei civile a Tribunalului Dolj.
Investit cu soluţionarea cererii, Tribunalul Dolj, prin sentinţa civilă nr.43 din 20.02.2002, a admis acţiunea precizată formulată de reclamanta T.L. şi a obligat pârâta Primăria Municipiului Craiova să-i lase reclamantei în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 339 m.p. situată la adresa precizată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut din probele administrate, cureferire expresă la raportul de expertiză întocmit de ing.V.D., că suprafaţa expropriată este liberă de construcţii şi neafectată de detalii de sistematizare.
Împotriva acestei sentinţe, Primăria Municipiului Craiova a formulat apel, care, prin Decizia civilă nr.107 din 28 iunie 2002, a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Craiova.
Această instanţă a reţinut că reclamanta a înţeles să cheme în judecată, potrivit principiului disponibilităţii, Primăria Municipiului Craiova.
S-a reţinut şi faptul că reclamanta a formulat notificare în conformitate cu Legea 10/2001, aceasta urmând a fi analizată.
Această decizie a fost atacată cu recurs de pârâţii Consiliul Local al Municipiului Craiova şi de D.G.F.P. Dolj, pentru Ministerul Finanţelor Publice, motivele invocate fiind comune.
Astfel, se critică faptul că reprezentantul Statului Român, respectiv Ministerul Finanţelor Publice, a fost citat abia în apel şi că reclamanta nu afăcut proba calităţii sale procesuale active, nefăcând dovada acceptării succesiunii celorlalţi coproprietari pentru a putea pretinde singură dreptul de proprietar asupra terenului.
Ambele recursuri vor fi admise pentru argumentele care succed.
Sunt întemeiate criticile exprimate de ambii recurenţi cu privire la faptul că judecarea procesului de expropriere s-a făcut, la instanţa de fond,fără introducerea în cauză a Statului Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, citarea acestuia făcându-se în instanţa de apel.
Fiind vorba despre o acţiune în retrocedarea unui teren expropriat, calitate procesuală pasivă în astfel delitigii are Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de proprietar prin efectul legii şi unitatea administrativ teritorială, reprezentată de Primărie şi care este administratorul terenului revendicat.
Introducerea în cauză, direct în apel,a Statului Român, prin Ministerul Finanţelor Publice estelipsită de temei legal, iar hotărâreapronunţată este nelegală, cu atât mai mult cu cât, prin respingerea apelului, s-a menţinut ca temeinică şi legală hotărârea primei instanţe, caz în care Ministerul Finanţelor Publice nu a putut lua partela dezbaterea fondului şi la administrareaprobelor, în faţa primei instanţe, pentru a-şi formula apărările necesare, în vederea susţinerii intereselorStatului Român.
Astfel, se impune casarea celor două hotărâri şi trimiterea cauzei la instanţa de fond, spre rejudecare, ocazie cu care se voranaliza şi aspectele privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art.481 C.civ., referitoare la cauza de utilitate publică şi dreapta şi prealabila despăgubire.
Faţă de cele ce preced, recursurile se vor admite, hotărârile pronunţate vor fi desfiinţate, iar cauza se va trimite Tribunalului Dolj, pentru rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâţii Consiliul local al Municipiului Craiova, prin Primar şi de D.G.F.P. Dolj, pentru Ministerul Finanţelor Publice împotriva deciziei nr.107 din 28 iunie 2002 a Curţii de Apel Craiova – Secţia civilă, pe care o casează, precum şi sentinţa nr.43 din 20.02.2002 a Tribunalului Dolj.
Trimite cauza, spre rejudecare, acestui tribunal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 aprilie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 1715/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 1684/2002. Civil → |
---|