CSJ. Decizia nr. 1769/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.1769
Dosar nr.4244/2002
Şedinţa publică din 6 mai2003
S-a luat în examinare recursul declarat depârâtul Municipiul Bucureşti prin Primarul General împotriva decizieicivile nr. 289 Adin17 iunie 2002a Curţii de ApelBucureşti–Secţia a III –a Civilă.
La apelul nominals-au prezentat recurentul-pârât Municipiul Bucureşti prin Primarul General, reprezentat de consilierul juridic O.O., intimata-reclamantă I.L., personal şi asistată de avocat P.I., lipsind intimata-pârâtă S.C."U."SA Bucureşti.
Procedura completă.
Curtea, luând act că nu mai sunt cereri prealabile, a acordat cuvântul părţilor în dezbaterea recursului.
Consilierul juridic O.O. a lăsat la aprecierea instanţei soluţia recursului.
Avocat P.I. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 3498 din 9 iunie 2000 reclamanta I.L. a chemat în judecată Primăria Municipiului Bucureşti şi S.C."U."SA Bucureşti solicitând să fie obligaţi pârâţii să-i lase în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 900 m.p. situată în Bucureşti, Splaiul Unirii, nr. 303, sector 3.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că terenul în litigiu, expropriat prin Decretul nr. 242/1987 nu a fost utilizat potrivit scopului pentru care a fost preluat în proprietatea Statului Român.
Tribunalul Bucureşti – Secţia a V – a civilă şi de contencios administrativ prin sentinţa civilă nr. 5/9 ianuarie 2001 a admis în parte acţiunea şi a obligat pârâtele să lase reclamantei, în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 497,53 m.p. teren situat în Bucureşti, Splaiul Unirii, nr. 303, sector 3.
Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III – a civilă prin Decizia civilă nr. 289 din 17 iunie 2002 a admis apelul declarat de pârâta S.C."U."SA împotriva sentinţei civile nr. 5 din 9 ianuarie 2001 a Tribunalului Bucureşti, Secţia a V – a civilă pe care a schimbat-o în parte în sensul că a respins acţiunea faţă de această pârâtă pentru lipsa calităţii procesuale pasive. Apelul declarat de Primăria Municipiului Bucureşti împotriva aceleiaşi sentinţe a fost respins.
S-a reţinut că terenul în suprafaţă de 728 m.p. teren, dobândit de reclamanta I.L. prin succesiune de la părinţii săi, V.D., decedat la data de 29 noiembrie 1960 şi V.D., decedată la data de 8 septembrie 1984 a fost expropriat prin Decretul nr.242/1987 pentru amenajarea râului Dâmboviţa.
S-a arătat că suprafaţa de 497,35 m.p. teren nu a fost utilizată potrivit scopului pentru care a fost expropriată precum şi, în temeiul art. 35 din Legea nr. 33/1994, poate fi retrocedată reclamantei.
În termen legal, împotriva deciziei civile nr. 289 din 17 iunie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a III – a civilă, a declarat recurs Primăria Municipiului Bucureşti prin Primarul General solicitând casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc.civ. şi susţinând că nu are calitate procesuală pasivă.
Recursul urmează să fie admis ca fondat pentru următoarele considerente:
În principiu, în acţiunea în revendicare de drept comun întemeiată pe dispoziţiile art. 480 C.civ., ca de altfel în orice acţiune reală imobiliară ce tinde la readucerea bunului în patrimoniul proprietarului neposesor, calitate procesuală pasivă are posesorul neproprietar al bunului.
Prin dispoziţiile art. 12 pct. 4 şi 5 din Legea nr. 213 din 24 noiembrie 1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, în litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunului, unităţile administrativ teritoriale sunt reprezentate de către consiliile judeţene, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de consiliile locale.
Conform art. 19 pct. 1 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale unităţile administrativ teritoriale sunt comunele, oraşele şi judeţele, care au potrivit art. 18 din aceeaşi lege deplină capacitate ca persoane juridice.
Potrivit art. 21 pct. 1 din Legea nr.215/2001 autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale (Consiliul General al Municipiului Bucureşti) şi primarii, ca autorităţi executive. Art. 67 din acelaşi act normativ dispune că Primarul General al capitalei reprezintă municipiul în relaţiile cu persoanele fizice sau juridice, din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie.
Coroborând dispoziţiile legale menţionate rezultă că au calitatea procesuală să reprezinte unitatea administrativ teritorială, ambele structuri: Consiliul General al Municipiului Bucureşti prin Preşedintele acestuia şi Primarul General al Municipiului Bucureşti.
În speţă, unitatea administrativ teritorială – Municipiul Bucureşti – a fost legal reprezentată prin Primarul General.
Prin art. 35 alin. 1 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică dacă bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de 1 an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrările nu au fost începute, foştii proprietari pot să ceară retrocedarea lor dacă nu s-a făcut o nouă declarare de utilitate publică.
În speţă, instanţele de fond şi de apel au reţinut greşit că sunt îndeplinite condiţiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 întrucât imobilul a fost utilizat potrivit scopului pentru care a fost expropriat.
Astfel, în temeiul Decretului nr.242/1997 suprafaţa de 728 m.p. teren situat în Bucureşti, Splaiul Indepenţei nr. 303, Sector 3 a fost preluat de la reclamanta I.L. pentru amenajarea râului Dâmboviţa.
Din raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de ing. L.G. schiţa anexă a acesteia (fila 50 dos. 3498/2000) şi planul topo (fila 54 acelaşi dosar) rezultă că o parte din teren a fost folosită pentru realizarea unui taluz al râului Dâmboviţa şi lărgirea Splaiului Unirii iar pe cealaltă parte se află două cămine de uzitare pentru conductele de termoficare ce traversează terenul.
Cum scopul de utilitate publică al exproprierii a fost realizat, Curtea va admite recursul, va casa Decizia curţii de apel şi sentinţa tribunalului şi pe fond va respinge acţiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primarul General.
Casează Decizia civilă nr. 289 A din 17 iunie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III – a Civilă precum şi sentinţa civilă nr. 5 din 9 ianuarie 2001 a Tribunalului Bucureşti – Secţia a V – a şi respinge acţiunea formulată de reclamanta I.L., ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi6 mai2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1799/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 1770/2002. Civil → |
|---|
