CSJ. Decizia nr. 1812/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 1812
Dosar nr. 2773/2002
Şedinţa publică din 7 mai 2003
Asupra recursului în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 4954 din 18 iunie 2001 formulată de Judecătoria sectorului 3 Bucureşti, a fost admisă acţiunea în evacuare pentru lipsa titlului locativ introdusă de reclamanţii S.B.P. şi S.F. împotriva pârâţilor M.B.E., S.D. şi S.N., cu consecinţa evacuării acestora din imobilul situat în Bucureşti, şi a obligării lor la plata cheltuielilor de judecată către reclamanţi.
Hotărârea primei instanţe a fost confirmată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă şi de contencios administrativ, care prin Decizia civilă nr. 2210 din 24 septembrie 2001 a respins ca nefondat apelul declarat de pârâţii S.D. şi S.N.
Împotriva deciziei menţionate au declarat recurs pârâţii, cauza fiind înregistrată sub nr. 668/2002 la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Prin încheierea pronunţată în dosarul mai sus arătat la 25 aprilie 2002 instanţa de recurs a dispus suspendarea judecăţii cauzei conform dispoziţiilor art. 244 alin. (1) pct.1 C. proc. civ.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de recurs, deşi nu a motivat soluţia, a avut în vedere cererea recurenţilor-pârâţi, potrivit cărora dezlegarea pricinii ar fi condiţionată de inexistenţa dreptului subiectiv al reclamanţilor, ceea ce ar urma a se stabili în cadrul altei judecăţi, anume în dosar civil nr. 9533/2001 de pe rolul Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti, având ca obiect anularea contractului de vânzare-cumpărare, prin care titularii acţiunii au dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentului.
Împotriva încheierii menţionate au declarat recurs în condiţiile art. 2441 C. proc. civ., reclamanţii-intimaţi S.B.P. şi S.F.
Invocând atât nemotivarea hotărârii cât şiaplicarea greşită a dispoziţiilor art. 244 alin. (1) pct. 1C. proc. civ., recurenţii au susţinut în esenţă că prin măsura dispusă se tinde la tergiversarea judecăţii, consacrându-se totodată abuzul de drept la care s-a recurs prin introducerea unei acţiuni separate pentru anularea titlului lor de proprietate şi împiedicarea soluţionării litigiului în evacuare.
S-a invocat totodată dispariţia cauzei de suspendare avută în vedere de Curtea de Apel Bucureşti prin soluţionarea definitivă a litigiului care a făcut obiectul dosarului nr. 9533/2001 al Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti.
Recursul este fondat.
Cum s-a arătat de altfel în prezentarea încheierii de suspendare care face obiectul recursului, Curtea de Apel Bucureşti nu şi-a motivat hotărârea, obligaţie imperativă de la care nu putea deroga mai ales în condiţiile aplicării unui caz de suspendare facultativă.
Aşa fiind, hotărârea se impune a fi casată cu trimitere, în vederea continuării judecării recursului, întrucât cauza de suspendare nu mai subzistă, judecata invocată ca determinantă în dosarul nr. 9533/2001 al Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti fiind desăvârşită prin pronunţarea sentinţei civile nr. 9563 din 18 noiembrie 2002, definitivă prin neapelare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanţii S.B.P. şi S.F. împotriva încheierii din 25 aprilie 2002 (dosarul nr. 668/2002) a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, pe care o casează şi trimite cauza la aceeaşi instanţă, pentru continuarea judecăţii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi7 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1814/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 1813/2002. Civil → |
|---|
