CSJ. Decizia nr. 198/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 198Dosar nr. 3187/2002
Şedinţa publică din 24 ianuarie 200.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele :
La data de 15 aprilie 2002, Parohia Ortodoxă Română Ardud a chemat în judecată pe G.V. şi G.C., pentru a se dispune evacuarea lor din casa parohială ortodoxă din Ardud, imobil înscris în CF 1029 Ardud.
Parohia Română Unită cu Roma Greco-Catolică Ardud a intervenit în proces, în interes propriu şi în interesul pârâţilor, cerând respingerea acţiunii.
Judecătoria Satu-Mare, prin sentinţa civilă nr. 830 din 18 februarie 1999, a admis acţiunea, aşa cum a fost formulată. A respins cererea de intervenţie.
Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin Decizia nr. 659 din 13 martie 2001, a respins apelurile pârâtului şi intervenientei.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, sesizată cu judecarea recursurilor pârâţilor şi intervenientei, prin încheierea din 30 aprilie 2002, a admis cererea recurenţilor şi, în temeiul art. 300 alin. (2) C. proc. civ., după depunerea unei cauţiuni de 10 milioane lei, a dispus suspendarea executării hotărârii recurate. A reţinut, în motivarea acestei măsuri, că dezlegarea pricinii atârnă în totul de starea proprietăţii asupra bunului din litigiu, referitor la care există dosarul nr. 2357/2001 al Tribunalului Braşov, aflat în curs de soluţionare, că pe acest temei (art. 244 pct. 1 C. proc. civ.)a fost suspendată judecata recursului şi, corelativ, se impune suspendarea executării hotărârii recurate.
Împotriva încheierii de suspendare a executării hotărârii recurate, reclamanta a declarat recurs bazat pe dispoziţiile art. 300 alin. (3), [art. 403 alin. (3) C. proc. civ.)] şi pe motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în dezvoltarea căruia a arătat, în esenţă, că măsura suspendării şi executării a fost luată cu încălcarea legii, cât timp dosarul nr. 2357/2000 al Tribunalului Braşov este fără legătură cu pricina de faţă, iar suspendarea putea fi dispusă, exclusiv, într-o contestaţie la executare.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 300 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., la cerere, instanţa sesizată cu judecarea recursului poate dispune, motivat şi condiţionat de depunerea unei cauţiuni, suspendarea executării hotărârii recurate şi în alte cazuri decât cele la care se referă alin. (1) al textului.
Rezultă că, în accepţiunea textului, deşi suspendarea executării este facultativă, ea trebuie dispusă atunci când se justifică, condiţionat însă de o motivare convingătoare şi depunerea unei cauţiuni, ca o garanţie împotriva eventualelor acte de rea-credinţă.
Or, în speţă, chestiunea existenţei sau neexistenţei dreptului de proprietate a reclamantei dezbătută în dosarul nr. 2357/2001 al Tribunalului Braşov (aflat în curs de soluţionare) este prejudicială evacuării. Ea trebuie rezolvată, în prealabil şi definitiv, urmând a fi invocată cu putere de lucru judecat în procesul de evacuare. De aceea, instanţa de recurs a dispus suspendarea judecăţii şi, corelativ, a executării evacuării, fiind indubitabil preocupată să prevină pagubele ce s-ar produce prin executare, dacă, prin ipoteză, dreptul reclamantei nu există.
În contextul arătat, existând şi dovada depunerii cauţiunii care a fost stabilită de instanţă, rezultă că măsura suspendării executării a fost luată cu respectarea întocmai a dispoziţiilor art. 300 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., situaţie care relevă netemeinicia recursului.
În consecinţă, recursul va fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Parohia Ortodoxă Română Ardud împotriva încheierii din 30 aprilie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1979/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 1977/2002. Civil → |
|---|
