CSJ. Decizia nr. 2648/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.2648DOSAR NR.2157/2002
Şedinţa publică din 18 iunie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul Consiliul General al Municipiului Bucureşti împotriva deciziei nr.113 din 14 martie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă.
La apelul nominal s-au prezentat recurentul-pârât Consiliul General al Municipiului Bucureşti, reprezentat de consilier juridic O.O., precum şi intimatele reclamante C.E.M.şi A.M.D., ambele reprezentate de mandatara G.I., conform procurii de la dosar.
Procedura completă.
Recursul este scutit de timbru.
Instanţa constată că pricina este în stare de judecată şi dă cuvântul părţilor cu privire la recurs.
Consilier juridic O.O., pentru recurentul-pârât Consiliul General al Municipiului Bucureşti, lasă la aprecierea instanţei soluţionarea recursului. Precizează că în evidenţele de care dispune Municipiul Bucureşti, Consiliul General nu figurează menţiunea că imobilul din litigiu ar fi trecut în proprietatea statului.
Mandatara G.I., pentru intimatele reclamante C.E.M.şi A.M.D., solicită respingerea recursului ca nefondat pentru motivele din întâmpinarea de la dosar.
CURTEA
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introductivă de instanţă, reclamantele C.E.M.şi C.M.D.au chemat în judecată Consiliul general al Municipiului Bucureşti pentru a fi obligat să le lase în deplină proprietate şi posesie terenul situat în Bucureşti, str.Zaharia Carcalechi nr.16 sector 5.
În motivarea acţiunii, reclamantele au arătat că imobilul a fost cumpărat de C.I. prin actul de vânzare cumpărare transcris la grefa Tribunalului Ilfov sub nr.4739/4.04.1932. După decesul lui C.I., survenit la 5.02.1973, imobilul a revenit fiului său, C.M., decedat şi el la 20.05.1988, a căror moştenitoare sunt reclamantele C.E.M., în calitate de soţie supravieţuitoare şi C.M.D., în calitate de fiică.
În anul 1988, se arată în motivarea acţiunii, imobilul a trecut abuziv la stat prin ICRAL Cotroceni, potrivit procesului verbal de predare-preluare din 6.06.1988, iar în prezent este liber de orice construcţie, întrucât clădirea iniţială a fost demolată de stat.
În drept, reclamantele invocă prevederile art.480, 483 C.civ.şi Legea nr.18/1991.
Prin sentinţa civilă nr.997 din 1.10.2001, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă s-a admis acţiunea şi pârâtul Consiliul general al Municipiului Bucureşti a fost obligat să lase reclamantelor în deplină proprietate şi posesie imobilul situat în Bucureşti str.Zaharia Carcalechi nr.16 sector 5 în suprafaţă de 239 mp, având vecinătăţile în conformitate cu raportul de expertiză întocmit de expertul C.C..
În motivarea acţiunii s-a reţinut că terenul a aparţinut lui C.I., antecesorul reclamantelor, dobândit cu titlu de cumpărare în 1932. În anul 1988 terenul a trecut la stat, fără a exista un act în acest sens, împrejurare faţă de care tribunalul a considerat că bunul nu a ieşit niciodată din patrimoniul proprietarilor de drept şi s-a transmis pe cale succesorală reclamantelor, astfel încât în mod nelegal este deţinut de stat.
Acţiunea reclamantelor a fost admisă în temeiul art.480 C.civ.
Împotriva sentinţei a declarat apel pârâtul Consiliul general al Municipiului Bucureşti considerând-o netemeinică şi nelegală.
În motivarea apelului, pârâtul a arătat că Consiliul general al Municipiului Bucureşti nu are calitate procesuală pasivă, aceasta revenind Municipiului Bucureşti, prin Primarul general, conform art.19 pct.1, art.21 pct.1 şi art.67 din Legea nr.215/2001.
Apelul pârâtului a fost respins ca nefondat prin Decizia civilă nr.113 din 14.03.2002, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţiaa IV-a civilă.
Instanţa de apel a reţinut că pârâtul Consiliul general al Municipiului Bucureşti are calitate procesuală pasivă în temeiul art.4, 5 şi art.20 lit."g" din Legea nr.69/1991 a administraţiei publice locale, în forma în care era în vigoare la data introducerii acţiunii, precum şi a prevederilor art.12 alin.5 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. De altfel, s-a conchis în motivarea deciziei, este vorba, în ambele cazuri, de reprezentare de aceeaşi persoană juridică, şi anume unitatea administrativ-teritorială Municipiul Bucureşti.
Decizia a fost atacată cu recurs de pârâtul Consiliul general al Municipiului Bucureşti, reprezentat legal de Primarul general, care cere admiterea lui, modificarea deciziei recurate şi respingerea acţiunii faţă de pârât, întrucât nu are calitate procesuală pasivă, pentru că nu deţine posesia imobilului.
Recursul pârâtului este nefondat şi urmează a se respinge.
Potrivit art.4, 5 şi 20 lit."g" din Legea administraţiei publice locale nr.69/1991, în vigoare la data sesizării instanţei, comunele, oraşele (municipiile) şi judeţele sunt unităţi administrativ-teritoriale cu personalitate juridică, iar autorităţile publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe (municipii) sunt consiliile locale, ca autorităţi administrative.
Consiliile locale au şi atribuţii de administrare a domeniului public şi privat al comunei ori oraşului (municipiului), din care fac parte şi bunurile prevăzute de art.6 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi care pot fi revendicate de foştii proprietari sau de moştenitorii acestora, în condiţiile legii.
De asemenea, potrivit art.12 alin.6 din Legea nr.213/1998, în litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunurilor, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate de consiliile judeţene, respectiv Consiliul general al Municipiului Bucureşti sau de consiliile locale care dau mandat scris, în fiecare caz, preşedintelui consiliului judeţean sau primarului.
Din coroborarea dispoziţiilor legale evocate rezultă că în litigiile care pun în discuţie dreptul de proprietate al bunurilor care fac parte din domeniul public sau privat al statului, situate în circumscripţia lor teritorială, Consiliul general al Municipiului Bucureşti, ca organ al administraţiei publice locale, reprezentat legal de Primarul general, are calitate procesuală pasivă.
Pentru aceste considerente, recursul pârâtului se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Consiliul General al Municipiului Bucureşti împotriva deciziei nr.113 din 14 martie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2650/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 2646/2002. Civil → |
|---|
