CSJ. Decizia nr. 3386/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 3386
Dosar nr. 5416/2002
Şedinţa publică din 16 septembrie 2003
Asupra recursului civil de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul D.C. a chemat în judecată pe pârâtele Prefectura judeţului Galaţi şi S.C. P. Galaţi, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligate a-i acorda măsuri reparatorii, în echivalent, pentru moara situată în comuna Braniştea, judeţul Galaţi, acţiune întemeiată pe prevederile Legii nr. 10/2001.
Prin sentinţa nr. 182 din 22 martie 2002, pronunţată de Tribunalul Galaţi, secţia civilă, a fost respinsă acţiunea, ca tardiv formulată, reţinându-se că reclamantul a primit Decizia pârâtei S.C. P. S.A. Galaţi la data de 23 iunie 2001, iar acţiunea a fost înregistrată la datade14 februarie 2002, după expirarea termenului de 30 de zile, prevăzut în art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001.
Apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei tribunalului a fost respins, ca nefondat, prin Decizia nr. 56 din 13 septembrie 2002, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă.
Împotriva susmenţionatei decizii a declarat recurs reclamantul, invocând prevederile art. 304 pct. 7, 8 şi 9 din C. proc. civ. şi susţinând, în esenţă, că în absenţa unei oferte din partea deţinătoarei bunului imobil, termenul de prescripţie al dreptului la acţiune nu putea începe să curgă.
Recursul este fondată, pentru considerentele ce vor urma.
Prin Decizia nr. 43 din 19 iunie 2001, pârâta S.C. P. S.A. Galaţi a soluţionat notificarea reclamantului, înregistrată sub nr. 413/23 aprilie 2001, în sensul că, întrucât moara a fost vândută legal nu este posibilă restituirea ei în natură, decizie comunicată reclamantului la data de 23 iunie 2001.
Conform prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, dacă restituirea în natură nu este posibilă, deţinătorul imobilului este obligat, ca prin decizie sau dispoziţie motivată să-i facă persoanei îndreptăţite o ofertă de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilului, iar potrivit alin. (7) al aceluiaşi articol, dacă oferta este refuzată, Decizia poate fi atacată în justiţie de către persoana îndreptăţită, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia.
Cum în prezenta cauză, pârâta deţinătoare a imobilului nu i-a făcut reclamantului o ofertă de restituire prin echivalent, ci doar s-a limitat la a decide că imobilul nu poate fi restituit în natură, termenul de 30 de zile nu a început să curgă.
Aşa fiind se constată că, în mod greşit au stabilit instanţele că acţiunea a fost tardiv formulată.
În consecinţă, recursul urmează a fi admis, conform art. 313 din C. proc. civ., a fi casate ambele hotărâri şi a fi trimisă cauza, spre rejudecare, aceluiaşi tribunal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul D.C.
Casează Decizia nr. 56 din 13 septembrie 2002 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă, precum şi sentinţa nr. 182 din 22 martie 2002 a Tribunalului Galaţi, secţia civilă, şi trimite cauza spre rejudecare aceluiaşi tribunal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 septembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 338/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 337/2002. Civil → |
|---|
