CSJ. Decizia nr. 369/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 369Dosar nr. 225/2002
Şedinţa publică din 4 februarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 50 din 22 ianuarie 2001, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V a civilă şi de contencios administrativ, a fost admisă acţiunea formulată de reclamanţii C.A. şi C.R.G. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul General al municipiului Bucureşti şi intervenienţii V.S.L., V.M.M., au fost obligaţi intervenienţii să le lase reclamanţilor în deplină proprietate imobilul situat în Bucureşti, şi să le plătească suma de 10.000.000 lei cheltuieli de judecată.
Instanţa de fond a reţinut că imobilul susmenţionat proprietatea autoarei reclamanţilor, C.E., a fost naţionalizat prin Decretul nr. 92/1950, deşi aceasta era exceptată de la măsura naţionalizării, fiind intelectual profesionist, că intervenienţii au cumpărat apartamentul la data de 5 noiembrie 1996 şi că titlul reclamanţilor este preferabil întrucât este mai vechi şi provine de la adevăratul proprietar.
Apelurile declarate de pârât şi de intervenienţi au fost admise, prin Decizia nr. 535 din 9 noiembrie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV a civilă, şi a fost schimbată sentinţa tribunalului, în sensul respingerii acţiunii în revendicare.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că imobilul revendicat, fiind vândut intervenienţilor nu se mai află în posesia pârâtului Consiliul general al municipiului Bucureşti, care deci nu are calitate procesuală pasivă şi că intervenienţii au fost de bună-credinţă la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, care este valabil în atare situaţie, conform art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, reclamanţii nefiind îndreptăţiţi decât la despăgubiri, în temeiul art. 18 lit. d) din aceeaşi lege.
Împotriva susmenţionatei decizii au declarat recurs reclamanţii, invocând prevederile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
Recurenţii au susţinut, în esenţă, că în mod greşit a considerat instanţa de apel că au solicitat constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare, deoarece au înţeles să formuleze doar acţiune în revendicare, întemeiată pe prevederile art. 480 C. civ., că prin schimbarea temeiului juridic în art. 46 din Legea nr. 10/2001 a fost încălcat principiul disponibilităţii şi că, din compararea titlurilor de proprietate rezultă că titlul lor este preferabil.
Recursul este fondat, pentru considerentele ce vor urma.
Reclamanţii şi-au întemeiat acţiunea în revendicare, înregistrată la data de 25 august 1999, pe prevederile art. 480 C. civ.
Respingându-le acţiunea, instanţa de apel şi-a motivat soluţia făcând referire la prevederile art. 46 alin. (2) şi art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001, care nici nu era în vigoare la data introducerii acţiunii.
Modificând temeiul juridic al acţiunii, instanţa de apel a încălcat principiul disponibilităţii părţilor, care guvernează procesul civil, ceea ce atrage casarea deciziei atacate cu recurs.
Pe de altă parte, conform art. 314 C. proc. civ., Curtea Supremă de Justiţie hotărăşte asupra fondului pricinii, în toate cazurile în care casează hotărârea atacată numai în scopul aplicării corecte a legii, la împrejurări de fapt ce au fost stabilite.
Or, în speţă, împrejurările de fapt nu au fost deplin stabilite, în sensul că nu au fost administrate probe pentru individualizarea apartamentului revendicat, în anexa la Decretul nr. 92/1956, C.E. figurând la poziţia nr. 1263 cu trei apartamente situate în Bucureşti.
Se impune deci ca, în cauză, să fie dispusă administrarea de probe, chiar şi din oficiu, pentru lămurirea acestui aspect.
În consecinţă, recursul urmează a fi admis, conform art. 313 C. proc. civ., a fi casată Decizia curţii de apel şi a fi trimisă cauza, aceleiaşi instanţe, pentru rejudecarea apelurilor.
Având în vedere motivele ce determină casarea deciziei atacate, urmează ca celelalte critici formulate de recurenţi să fie examinate cu ocazia rejudecării.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanţii C.R.G.R. şi C.A..
Casează Decizia nr. 535 din 9 noiembrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV a civilă.
Trimite cauza aceleiaşi instanţe, pentru rejudecarea apelurilor.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 369/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 368/2002. Civil → |
|---|
