CSJ. Decizia nr. 3882/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.3882
Dosar nr. 378/2002
Şedinţa publică din 8 octombrie2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 244 din 6 martie 2001 Tribunalul Bucureşti, secţia a III – a civilă, a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul M.G. şi a obligat pe pârâţii Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi S.C. A. S.A. să-i lase în deplină proprietate şi paşnică posesie imobilul situat în Bucureşti, compus din teren liber de 90,30 m.p. şi construcţie în suprafaţă de 36,16 m.p., precum şi apartamentele ocupate cu contracte de închiriere de numiţii P.S., P.L. şi D.N.
Au fost admise cererile de intervenţie în interes propriu şi s-a constatat dreptul de proprietate dobândit prin contracte de vânzare-cumpărare, astfel: M.B. şi M.E. asupra apartamentului nr. 1; C.S. şi C. A. asupra apartamentului nr. 2; P.C. şi E. asupra apartamentului nr. 4; C. T. şi C.O. asupra apartamentului de la etajul 3; B.V.V. şi B.E., asupra apartamentului nr. 3, toate situate în Bucureşti.
Apelul declarat împotriva acestei sentinţe de pârâtul Consiliul General al Municipiului Bucureşti, apel ce a vizat doar calitatea procesuală a pârâtului, a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 520/A din 22 noiembrie 2001 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Împotriva deciziei dată în apel prin care s-a păstrat sentinţa tribunalului, în termen legal a declarat recurs pârâtul Consiliul General al Municipiului Bucureşti, prin Primarul General. În motivarea recursului, interpretând dispoziţiile art. 19 pct. 1, art. 21 pct. 1 şi art. 67 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, pârâtul a susţinut că nu Consiliul General al Municipiului Bucureşti, persoană chemată de reclamant în judecată, are calitate procesuală pasivă, ci doar Municipiul Bucureşti, reprezentat de Primarul General, situaţie în care s-a cerut casarea hotărârilor pronunţate în cauză şi respingerea acţiunii pentru acest considerent.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 2, art. 4, art. 5 şiart. 20 lit. g) din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, în vigoare la data introducerii acţiunii (22 octombrie 1999), comunele, oraşele, municipiile şi judeţele sunt unităţi administrativ-teritoriale, cu personalitate juridică, iar autorităţile publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale, ca autorităţi deliberative şi primarii, ca autorităţi executive, consiliile locale având şi atribuţii administrative în domeniul public şi privat al comunei sau oraşului (municipiului).
Art. 6 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia prevede, printre altele, şi bunurile care fac parte din domeniul public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale ce pot fi revendicate de foştii proprietari sau succesorii acestora.
Art. 42 alin. (2) din Legea nr. 69/1991, în vigoare la data introducerii acţiunii (prevederile Legii nr. 215/2001 nu îşi pot găsi aplicaţiunea în cauză, deoarece, în caz contrar, s-ar încălca principiul de drept constituţional şi de drept civil al neretroactivităţii legii civile noi), stipulează că primarul reprezintă comuna sau oraşul în relaţiile cu persoanele fizice sau juridice din ţară sau din străinătate, precum şi în justiţie, iar aşa cum s-a relevat, potrivit art. 12 alin. (5) din Legea nr. 213/1998, în litigiile de tipul celui în speţă, Consiliul General al Municipiului Bucureşti poate fi reprezentat de preşedintele consiliului sau de primar.
Cu referire la cazul dedus recursului, din coroborarea prevederilor legale menţionate, rezultă că în litigiile care pun în discuţie dreptul de proprietate al bunurilor ce facparte din domeniul public sau privat al statului, aflate în administrarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, acest organ al administraţiei publice locale, ca organ deliberativ şi respectiv Municipiul Bucureşti, ca autoritate executivă, au calitate procesuală pasivă.
Cum reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul General al Municipiului Bucureşti în raport de care tribunalul a stabilit obligaţia de restituire a imobilului, se constată că acest pârât are calitate procesuală pasivă, motiv pentru care recursul se priveşte ca nefondat şi va fi respins în consecinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Consiliul General al Municipiului Bucureşti, prin Primarul General împotriva deciziei nr. 520/A din 22 noiembrie 2000 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi8 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3890/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 3883/2002. Civil → |
|---|
