ICCJ. Decizia nr. 4576/2002. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 4576
Dosar nr.4805/2002
Şedinţa publică din 6 noiembrie 2003
Asupra recursului civil de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 706 din 5 iunie 2002 pronunţată de Tribunalul Covasna a fost admisă plângerea formulată de petiţionara B.L. în contradictoriu cu intimatele Primăria oraşului Covasna şi S.C. M. S.A. Covasna, dispunându-se obligarea acestora de a-i restitui imobilele înscrise în CF nr. 5230 Covasna, nr. top. 1828/2/ în suprafaţă de 1495 mp, nr. top 1829 în suprafaţă de 888 mp, nr. top 1827/1 în suprafaţă de 320 mp, nr. top1828/1 în suprafaţă de 763 mp şi terenul de construcţii înscris în CF nr. 5761 Covasnanr. top. 1827/2 în suprafaţă de 2101 mp, iar în caz de imposibilitate de restituire în natură s-a stipulat necesitatea unei oferte de restituire prin echivalent în condiţiile în condiţiile Legii nr. 10/2001.
Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a reţinut în principal că.
- imobilele în litigiu au aparţinut tatălui reclamnatei, B.G., decedat în anul 1971, B.L. fiind unica sa moştenitoare;
- ele au fost preluate de la B.G. cu titlu de cooperativizare, iar ulterior au avut loc acte de schimb intervenite între CAP Covasna şi Statul român;
- în prezent terenurile se află în proprietatea statului şi în folosinţa S.C. M. S.A. Covasna iar aceste pârâte refuză în mod nejustificat să le restituie, încălcând astfel prevederile Legii nr. 10/2001.
Apelul declarat de pârâta S.C. M. S.A. Covasna împotriva acestei sentinţe a fost admis prin Decizia civilă nr. 65 din 20 septembrie 2002 a Curţii de Apel Braşov.
A fost schimbată în parte sentinţa în sensul respingerii plângerii petiţionarei împotriva pârâtei apelante S.C. M. S.A. Covasna.
Au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţei.
Curtea de apel a stabilit că imobilele la care s-a referit petiţionara şi care au făcut obiectul notificării adresate pârâtei S.C. M. S.A. Covasnsa a făcut parte din patrimoniul CAP Covasna, fiind adus ca aport la înscrierea în CAP a tatălui reclamantului.
În raport cu această împrejurare cert dovedită, nu se poate susţine că bunul a fost preluat abuziv de la proprietar, astfel încât să fie incidente dispoziţiile Legii nr. 10/2001.
Pe de altă parte, regimul juridic al acestor terenuri este reglementat de Legea nr. 18/1991, care stabileşte şi modalitatea de reconstituire a dreptului de proprietate. Aşa fiind, devin aplicabile prevederile art. 8 din Legea nr. 10/2001 potrivit cărora nu intră sub incidenţa acestei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991 republicată şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, susţinând în esenţă că terenurile în litigiu nu au fost cooperativizate, astfel încât dispoziţiile Legii nr. 10/2001 sunt pe deplin aplicabile.
Recursul este nefondat.
Curtea de Apel a reţinut în mod corect că din înscrisurile depuserezultă indubitabil că:
- terenurile în litigiu au intrat în patrimoniul CAP Covasna prin înscrierea tatălui reclamantei în cooperativă;
- în anul 1975 ele au fost schimbate cu alte imobile şi au devenit proprietatea Statului român.
Aşa fiind, concluziile instanţei de apel cu privire la incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 10/2001 sunt corecte iar recursul va fi respins ca nefondat conform prevederilor art. 312 alin. (1) teza a II-aC. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta B. L. împotriva deciziei nr. 65 Ap din 20 septembrie 2002 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 noiembrie 2003.
← ICCJ. Decizia nr. 458/2002. Civil. Revendicare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4575/2002. Civil → |
---|