CSJ. Decizia nr. 548/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.548DOSAR NR.3573/2002
Şedinţa publică din 14 februarie 200.
S-a luat în examinare recursul în anulare declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva deciziei nr.2053 din 14.08.2001 a Curţii de Apel Suceava – Secţia civilă.
La apelul nominal au lipsit intimaţii-reclamanţi B.D.N.şi B.D., precum şi intimata S.C."D." S.A. Ştefăneşti.
Procedura completă.
Reprezentanta Ministerului Public a susţinut motivele de recurs şi a solicitat admiterea recursului în anulare, astfel cum a fost formulat.
CURTEA
Asupra recursului în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererile introduse la Judecătoria Săveni, judeţul Botoşani, la data de 09.03.2001 şi înregistrate sub nr.579/2001, contestatorii B.D. şi B.D.N. au chemat în judecată pe intimata S.C."D." S.A.Ştefăneşti şi au solicitat ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună după cum urmează:
- cu privire la contestatorul B.D., intimata va fi obligată să-l despăgubească pentru prejudiciul pe care i l-a produs ca urmare a neachitării sumelor datorate cu titlu de contribuţie la fondul de asigurări sociale, ajutor de şomaj şi pensie suplimentară, din care cauză a beneficiat de ajutor de şomaj şi ulterior de pensie suplimentară;
- cu privire la B.D.N.să se constate că nu a încetat niciodată calitatea de salariat la societatea intimată şi ca urmare, să fie reintegrat, cu plata de despăgubiri, începând cu data de 21.10.1998 şi până la reintegrarea efectivă.
În motivarea cererii sale contestatorul B.D. arată că a fost angajatul societăţii menţionate, cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, dar că la data de 10.10.1998, i s-a desfăcut contractul de muncă, măsură pe care nu a contestat-o, fiind îndrituit să beneficieze de ajutorul de şomaj.
Că nu a putut să finalizeze procedura pentru obţinerea ajutorului de şomaj din cauză că angajatorul nu a plătit contrbuţiile la fondul de şomaj, pierzând apoi şi perspectiva de a beneficia de pensie.
La rândul său contestatorul B.D.N.arată în motivarea contestaţiei sale că a fost angajatul intimatei până la data de 21.10.1998 şi că nu i s-a comunicat niciodată o decizie prin care i se desface contractul de muncă; menţionarea în cartea sa de muncă ca act de desfacere a contractului a deciziei nr.101/1998, nu poate avea această semnificaţie, deoarece Decizia arătată are altă natură.
Prin sentinţa nr.762/18.05.2001 pronunţată de Judecătoria Săveni este respinsă ca neîntemeiată acţiunea în daune izvorâte din contractul individual de muncă formulată de contestatorul B.D..
Prin aceeaşi sentinţă este admisă contestaţia formulată de contestatorul B.D.N.şi se constată existenţa drepturilor acestuia în calitate de salariat al intimatei S.C. „D." S.A.Ştefăneşti, în baza contractului de muncă înregistrat sub nr.10508/B/11.11.1997 în registrul Camerei de muncă din cadrul D.M.O.S.Iaşi pe toată durata cuprinsă între 21.10.1999 la zi şi este obligat angajatorul să plătească angajatului salariul cuvenit conform contractului de muncă, în sumă de 250.000 lei lunar, pe perioada 21.10.1999 până la zi, actualizat cu rata inflaţiei.
Angajatorul mai este obligat să plătească pentru angajatul B.D.N.contribuţia pentru fondul de asigurări sociale, contribuţia pentru pensie suplimentară şi pentru ajutorul de şomaj, aferente perioadei în care nu au fost plătite din culpa acestuia.
Împotriva sentinţei civile nr.762/18.05.2001 pronunţată de Judecătoria Săveni au declarat recurs contestatorul B.D. şi intimataS.C."D." S.A.Ştefăneşti.
Investită cu judecarea recursurilor Curtea de Apel Suceava a considerat că potrivit modificărilor aduse C.proc.civ.prin OUG nr.138/2000 astfel cum a fost modificată prin OUG nr.290/2000, făcând şi aplicarea art.725 pct.2 C.proc.civ. are competenţa să judece recursurile declarate împotriva sentinţei civile nr.762/2001 pronunţate de Judecătoria Săveni şi în consecinţă, prin Decizia civilă nr.2053/14 august 2001 respinge ca nefondat recursul declarat decontestatorul B.D. şi admite recursul declarat de intimata S.C."D." S.A.Ştefăneşti împotriva sentinţei menţionate pe care o modifică în sensul că rejudecând pricina, respinge ca nefondată contestaţia lui B.D.N.
Împotriva deciziei civile nr.2053/14.08.2001 pronunţată de Curtea de Apel Suceava a declarat recurs în anulare Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, pentru motivul prevăzut de art.330 pct.2 C.proc.civ., considerând că hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea esenţială a legii, ceea ce a determinat o soluţionare greşită a cauzei, constând în esenţă în nerespectarea principiilor privind aplicarea legii civile în timp, respectiv a dispoziţiilor legale relative la competenta soluţionare a cauzelor, anterior şi ulterior intrării în vigoare a OUG nr.138/2000 modificată prin OUG nr.59/2001, ambele intrate în vigoare de la data de 2 mai 2001.
Că în speţă, sentinţa pronunţată într-un litigiu de muncă judecat în fond de judecătorie, căreia îi revenea competenţa materială la data sesizării, înainte de intrarea în vigoare a OUG nr.138/2000 şi respectiv 59/2001, poate fi atacată cu recurs, care se soluţionează de către tribunalul căruia îi aparţine competenţa materială potrivit art.23 alin.3 din Legea nr.92/1992, care stabileşte cu valoare de principiu că, atunci când legea nu dispune altfel, recursul este de competenţa instanţei ierarhic superioare.
Că art.2 pct.3 C.proc.civ., modificat prin OUG nr.59/2001, respectând principiul enunţat, dispune că „tribunalele, ca instanţe de recurs, judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii, care potrivit legii, nu sunt supuse apelului", dispoziţii legale neobservate de Curtea de Apel Suceava, când s-a considerat competentă să judece recursul declarat împotriva sentinţei civile nr.762/18 mai 2001 pronunţată de Judecătoria Săveni, impunându-se casarea deciziei criticate şi trimiterea cauzei Tribunalului Botoşani pentru competentă soluţionare.
Cu privire la Decizia de desfacere a contractului de muncă contestatorului B.D.N., se arată în motivarea recursului în anulare, că nefiind comunicată de unitate intimatului în termen legal, Decizia neavând nici data certă şi nefiind menţionată în cartea de muncă, astfel încât contestarea acesteia de către contestatorul B.D.N.este, pe fond, întemeiată.
Tot pe deplin justificată este considerată, în recursul în anulare, acţiunea în daune promovată de B.D., care nu a beneficiat de ajutor de şomaj şi pensie pentru limită de vârstă, din culpa angajatorului care nu a plătit obligaţiile către stat aferente contractului de muncă.
Recursul în anulare este fondat, urmând a fi admis pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Prin art.I pct.3 din OUG nr.138/2000 pentru modificarea şi completarea C.proc.civ., după lit."b" a punctului 1 al articolului 2 din acest cod s-a introdus lit."b/1" prin care s-a stabilit că tribunalele vor judeca, în primă instanţă, conflictele de muncă, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe. Totodată, prin art.5 al OUGnr.138/2000 astfel cum a fost modificat prin art.I pct.3 din OUG nr.59/2001 s-a dat un nou cuprins pct.3 al art.3 din C.proc.civ., stabilindu-se că, funcţionând ca instanţe de recurs, Curţile de apel vor judeca recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de tribunale care, potrivit legii nu sunt supuse apelului, precum şi în alte cauze prevăzute de lege.
Anterior acestor reglementări în perioada în care litigiile de muncă se soluţionau în fond de judecătorii, prin Legea 168/1999, privind soluţionarea conflictelor de muncă, s-a procedat implicit la suprimarea căii de atac a apelului în această materie, în art.79 din lege, menţionându-se că hotărârile instanţei de fond sunt definitive, iar prin articolul următor stabilindu-se că termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunţate de instanţa de fond.
Din dispoziţiile legale arătate, rezultă că, după intrarea în vigoare a OUG nr.138/2000, completată şi modificată prin OUGnr.59/2001, conflictele de muncă, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe, se judecă de tribunale în primă instanţă, iar recursul ca singură cale de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în această materie, se judecă de Curţile de apel.
Dar, competenţa Curţilor de apel de a soluţiona recursurile în materia conflictelor de muncă este limitată la ceea ce prevede norma de procedură care este de strictă interpretare, respectiv Curţile de apel pot funcţiona ca instanţe de recurs numai atunci când litigiul de muncă este soluţionat în primă instanţă de către tribunale.
A considera că, devenind prin noile reglementări instanţe de recurs şi în materia litigiilor de muncă, Curţile de apel ar trebui să judece şi recursurile îndreptate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în soluţionarea conflictelor de muncă, potrivit competenţei materiale atribuită acestora prin Legea nr.168/1999, ar însemna să se nesocotească normele juridice de competenţă în soluţionarea căilor de atac, prin care este consacrat principiul potrivit căruia calea de atac de reformare se judecă de instanţa imediat ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată.
În conformitate cu acest principiu atât prin dispoziţiile art.2 pct.3 din C. proc.civ., cât şi prin cele ale art.23 alin.ultim din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, se stabileşte că tribunalele, ca instanţe de recurs, judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului.
Aşa cum se constată din lucrările dosarului, contestaţia formulată de contestatorii B.D. şi B.D.N., a fost înregistratăla Judecătoria Săveni la data de 9 martie 2001, potrivit competenţei pe care o aveau judecătoriile ca instanţe de fond în soluţionarea litigiilor de muncă, conform art.1 C.proc.civ., hotărârile pronunţate de acestea fiind definitive, recursul declarat împotriva lor urmând să fie judecat de tribunale, potrivit art.69 şi 70 din Legea 168/1999.
Aşa fiind chiar dacă prin OUGnr.138/2000 şi OUGnr.59/2001, ambele intrate în vigoare la data de 2 mai 2001, competenţa materială a instanţelor în materia litigiilor de muncă s-a modificat, corect a procedat Judecătoria Săveni, continuând judecarea procesului, aşa cum dispune art.725 alin.2 C.proc.civ. şi pronunţând sentinţa civilă nr.762 din 18 mai 2001.
În această materie, potrivit prevederilor legale şi principiilor aplicabile în materie, menţionate în consideraţiile ce preced, recursul declarat de contestatori împotriva sentinţei civile nr.762 din 18 mai 2001 a Judecătoriei Săveni trebuia judecat de Tribunalul Botoşani, care este instanţa imediat ierarhică, Judecătoriei Săveni şi nu de Curtea de Apel Suceava care a devenit instanţă de recurs potrivit art.3 pct.3 C.proc.civ. în urma modificării dispuse prin OUGnr.59/2001.
Aşa fiind, Curtea de Apel Suceava procedând la judecarea recursului declarat de contestatorul B.D. şi a recursului declarat de intimata-pârâtă S.C."D." S.A.Ştefăneşti împotriva sentinţei civile nr.762/18.05.2001 pronunţată de Judecătoria Săveni, a săvârşit o încălcare esenţială a legii, pronunţând o hotărâre nelegală, impunându-se admiterea recursului în anulare şi casarea deciziei civile nr.2053/14 august 2001 şi trimiterea cauzei la Tribunalul Botoşani pentru rejudecarea recursurilor.
Cu ocazia rejudecării, instanţa va avea în vedere şi celelalte critici formulate prin recursul în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva deciziei nr.2053 din 14 august 2001 a Curţii de Apel Suceava.
Casează Decizia recurată şi trimite cauza la Tribunalul Botoşani pentru rejudecarea recursurilor declarate de S.C."D." S.A.Ştefăneşti şi B.D., împotriva sentinţei civile nr.762 din 18 mai 2001 a Judecătoriei Săveni.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 547/2002. Civil | ICCJ. Decizia nr. 543/2002. Civil. Drepturi de autor. Recurs → |
|---|
