CSJ. Decizia nr. 676/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.676DOSAR NR.3411/2002
Şedinţa publică din 21 februarie 200.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta S.C.„V.C." S.A. Văliug, judeţul Caraş Severin împotriva încheierii din 11 iunie 2002 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – Secţia civilă în dosarul nr.3499/2002.
La apelul nominal s-au prezentat recurenta-reclamantă S.C. „V.C." S.A. Văliug, prin R.M.– administrator, precum şi intimata-pârâtă S.C."U.C.M.R." S.A.Reşiţa, reprezentată de consilier juridic D.S.. A lipsit intimata-pârâtă „C.S.R." S.A. Reşiţa.
Procedura completă.
Neexistând cereri prealabile, instanţa constată că pricina este în stare de judecată.
Reprezentanta societăţii comerciale – recurentă-reclamantă solicită admiterea recursului în sensul notelor scrise depuse la dosar.
Consilier juridic D.S., pentru intimata-pârâtă S.C."U.C.M.R." S.A.Reşiţa, lasă la aprecierea instanţei soluţionarea recursului.
Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de admitere a recursului.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr.5355 din 2 noiembrie 2001 pronunţată de Judecătoria Reşiţa a fost respinsă ca nefondată acţiunea în revendicare formulată de reclamanta S.C."V.C." S.A. împotriva pârâtelor Primăria comunei Brebu, S.C. U.C.M.R. S.A. Reşiţa şi S.C. "C.R."Reşiţa S.A.
Instanţa a reţinut că nu s-a făcut dovada că imobilul revendicat ar fi aparţinut antecesoarei reclamantei, S.C."Universal" S.A.
Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat prin Decizia civilă nr.148/20.03.2002 a Tribunalului Caraş-Severin.
Reclamanta a formulat recurs împotriva deciziei iar Curtea de Apel Timişoara, prin încheierea din 11 iunie 2002, dată în dosarul nr.3499/2002, a suspendat judecata recursului la cererea pârâtei S.C. U.C.M.R. S.A.Reşiţa potrivit prevederilor art.47 din Legea nr.10/2001.
Încheierea este nemotivată însă în partea introductivă se consemnează „reprezentanta intimatei-pârâte invederând instanţei că a formulat notificare care însă stagnează până la soluţionarea litigiului de faţă".
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamanta, susţinând că măsura suspendării judecăţii este greşită, nefiind întrunite condiţiile prevăzute de art.47 din Legea nr.10/2001.
Recursul este fondat.
Fără să motiveze această măsură, Curtea de Apel a dispus cu o extremă uşurinţă suspendarea judecării recursului, fără să observe că:
- nu există absolut nici o dovadă a notificării formulate conform Legii nr.10/2001; nici măcar în întâmpinare pârâta nu se referă la vreo notificare;
- chiar şi în ipoteza existenţei notificării, calitatea de „persoană îndreptăţită" în sensul dispoziţiilor art.47 din Legea nr.10/2001 o avea recurenta-reclamantă S.C."V.C." S.A. iar nu intimata-pârâtă.
Aşa fiind, în baza prevederilor art.312 C.proc.civ., se va admite recursul şi se va casa încheierea, cu trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă în vederea continuării judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta S.C.„V.C." S.A. Văliug împotriva încheierii din 11 iunie 2002 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – Secţia civilă în dosarul nr.3499/2002, pe care o casează şi trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru continuarea judecăţii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 675/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 677/2002. Civil → |
|---|
