CSJ. Decizia nr. 1508/2003. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.1508Dosar nr.766/2003
Şedinţa publică din 11 aprilie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta S.M.M.împotriva încheierii din 14 ianuarie 2003 a Curţii de Apel Iaşi, pronunţată în dosarul nr.1931/2002 al acestei instanţe.
La apelul nominal s-au prezentat: recurenta-reclamantă S.M.M.personal, lipsind intimaţii-pârâţi S.C. „T." S.A. Iaşi, Primăria Municipiului Iaşi, R.A. „A.P.A.P.S.".
Procedura completă.
Nefiind chestiuni prealabile, Curtea a acordat cuvântul în dezbaterea recursului cu, care a fost investită.
Reclamanta S.M.M.a solicitat admiterea recursului declartat împotriva încheierii prin care s-a suspendat în baza art.47 din Legea nr.10/2001 apelul declarat de aceasta în dosarul nr.193/2002 al Curţii de Apel Iaşi şi repunerea cauzei pe rol.
CURTEA
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 17 septembrie 2001, S.M.M.a chemat în judecată pe S.C. „T." S.A. Iaşi, Primăria Municipiului Iaşi şi Autoritatea pentru Privatizare şi Administrare a Participaţiilor Statului pentru anularea deciziei nr.2 din 17 august 2001 emisă de prima pârâtă , în baza art.23 din Legea nr.10/2001, prin care s-a respins cererea de restituire a imobilului, format din casă şi teren, situat în Municipiul Iaşi, str.Lascăr Catargiu nr.54. Totodată, a solicitat obligarea pârâtelor S.C. „T." S.A. Iaşi şi Primăria Municipiului Iaşi să-i restituie în natură, părţile din imobil deţinute efectiv de fiecare dintre ele.
Tribunalul Iaşi, secţia civilă, prin sentinţa nr.225 din 18 martie 2002, a respins, ca nefondată acţiunea, cu motivarea că în cauză sunt incidente dispoziţiile art.32 din Legea nr.99/1999.
Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, prin încheierea din 14 ianuarie 2003 a suspendat în baza art.47 alin.2 din Legea nr.10/2001 judecata apelului declarat de reclamantă împotriva sentinţei menţionate până la soluţionarea acţiunii în constatarea nulităţii absolute a titlurilor de proprietate invocate de către deţinătoarele imobilului, litigiu care formează obiectul dosarului nr.12426/2002 al Tribunalului Iaşi,aflat în curs de judecată.
Împotriva acestei încheieri reclamanta a declarat recurs, bazat pe motivul de casare prevăzut de art.304 pct.9 C.proc.civ.., în dezvoltarea căruia a arătat, în esenţă, căinstanţa de apel,suspendând judecata pricinii, a violat dispoziţiile art.47 alin.2 din Legea nr.10/2001ale cărei ipoteze de aplicare sunt străine cauzei de faţă. În consecinţă, a cerut anularea actului procedural atacat şi continuarea judecăţii.
Recursul este nefondat.
Potrivit art.47 alin.2 din Legea nr.10/2001, în cazul acţiunilor formulate potrivit art.46 şi 48 din lege, procedura de restituire începută în temeiul acestei legi este suspendată până la soluţionareaacelor acţiuni prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.
Rezultă că textul, fără a distinge, are în vedere procedura de restituire în integralitatea ei, adică şi faza ei judecătorească. Or, dacăîn această fază, fiind invocată ca mijloc de apărare acţiunea prevăzută de art.46 din lege, văzutăca o chestiune prejudicială de competenţa materială a instanţei de drept comun, este obligatoriu ca instanţa care exercită controlul jurisdicţiei speciale administrative prevăzute de Legea nr.10/2001, să suspende judecata ei, până larezolvarea cu putere de lucru judecat, a acestei chestiuni. Practic , textul instituie un caz de suspendare legală de drept şi nu facultativă, pentru a fi lăsată la latitudinea instanţei. Desigur, în condiţiile art.243 alin.2 C.proc.civ.. suspendarea va interveni numai dacă împrejurarea avută în vedere de textul art.47 alin.2 din lege, s-a ivit înainte de închiderea dezbaterilor.
Cum, în speţă, s-a făcut dovada căînainte de închiderea dezbaterilor asupra apelului reclamantei, acţiunea acesteia,fondată pe dispoziţiile art.46 din lege, era în curs de soluţionare la instanţa de drept comun, cu temei s-a făcut aplicarea art.47 alin.2 din lege şi a fost suspendată judecata apelului.
În consecinţă, recursul reclamantei este nefondat şi va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTEMOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta S.M.M.împotriva încheierii din 14 ianuarie 2003 a Curţii de Apel Iaşi în dosarul nr.1931/2002 al Curţii de Apel Iaşi.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 aprilie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 151/2003. Civil. Expropriere teren. Recurs | CSJ. Decizia nr. 1495/2003. Civil → |
|---|
