ICCJ. Decizia nr. 2247/2003. Civil. Ordonanta presedintiala. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 2247
Dosar nr. 5376/2003
Şedinţa publică din 17 martie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
La data de 4 septembrie 2003, S.D. a chemat în judecată pe pârâţii S.T. şi S.R., solicitând pe calea ordonanţei preşedinţiale, fără citarea părţilor, să se dispună întoarcerea executării silite efectuate în dosarul nr. 105/2003 al Societăţii Civile Profesionale de executori judecătoreşti M.S.R. şi S.A.I.
În motivarea cererii, întemeiată pe dispoziţiile art. 4041 şi art. 581 C. proc. civ., petentul a arătat că în baza deciziei civile nr. 725 din 22 mai 2003 a Tribunalului Timiş s-a dispus evacuarea sa din imobilul situat în Timişoara, pe care-l ocupa împreună cu soţia, fiul, nora şi nepotul său, fără a i se comunica vreo somaţie de evacuare şi fără a i se aduce la cunoştinţă cererea de continuare a executării silite. Urmare evacuării forţate, s-a întocmit de către executorul judecătoresc procesul verbal din 18 august 2003, depus la dosar.
Petentul mai arată că s-a procedat la evacuarea sa din imobil deşi prin sentinţa civilă nr. 39 din 29 august 2003, Curtea de Apel Timişoara a dispus suspendarea executării deciziei civile nr. 725 din 22 mai 2003 a Tribunalului Timiş, până la soluţionarea cererii de suspendare formulată în cadrul cererii de recurs, aflat spre soluţionare, pe rolul Curţii de Apel Timişoara.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 4041 C. proc. civ., în toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia.
Cu privire la restabilirea situaţiei care a fost afectată prin procedura executării silite, art. 4042 C. proc. civ. prevede că în cazul în care instanţa judecătorească a desfiinţat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeaşi hotărâre şi asupra restabilirii situaţiei anterioare executării.
Dacă instanţa care a desfiinţat hotărârea executată a dispus rejudecarea în fond a procesului şi nu a luat măsura restabilirii situaţiei anterioare executării, această măsură se va putea dispune, la cererea celui interesat, de instanţa care rejudecă fondul.
În cauză, nu sunt aplicabile dispoziţiile textelor mai sus invocate, întrucât nu s-a desfiinţat nici titlul executoriu, nici executarea silită însăşi.
Astfel, evacuarea recurentului s-a dispus în baza sentinţei civile nr. 464 din 21 ianuarie 2003 a Judecătoriei Timişoara, dată cu executare vremelnică, în temeiul art. 279 alin. (1) C. proc. civ.
Apelul declarat de S.D. împotriva acestei sentinţe, a fost respins ca nefondat prin Decizia civilă nr. 725/A din 22 mai 2003 a Tribunalului Timiş care, prin Decizia nr. 1051/A din 11 iulie 2003 a respins şi cererea petentului având ca obiect completarea acestei hotărâri.
Instanţa a reţinut că efectele suspendării provizorii a executării (suspendare dispusă prin sentinţa civilă nr. 276 din 2 aprilie 2003 a Tribunalului Timişoara pronunţată în dosarul nr. 3793/2003) au încetat la data pronunţării deciziei din apel.
Prin Decizia nr. 3939 din 20 noiembrie 2003, Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, a respins ca nefondat recursul declarat de S.D. împotriva deciziei nr. 1051 din 11 iulie 2003 a Tribunalului Timiş.
Pe baza probatoriilor administrate, care atestă conduita violentă a recurentului pârât, instanţa a decis că nu poate fi considerată întemeiată cererea acestuia de suspendare a executării vremelnice şi nici cererea privind suspendarea litigiului, până la soluţionarea dosarului nr. 5403/2003 al Judecătoriei Timişoara, în care pârâtul tinde să obţină obligarea reclamanţilor de a-i asigura locuinţă, ca parte componentă a obligaţiei de întreţinere a descendenţilor.
Rezultă, din cele mai sus expuse, că la data de 28 august 2003, când recurentul a fost evacuat, sentinţa primei instanţe era definitivă, iar suspendarea executării încetase.
Faţă de cele ce preced, recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul S.D. împotriva sentinţei civile nr. 7073 din 5 septembrie 2003 a Judecătoriei Timişoara, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 martie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 2278/2003. Civil. Legea nr.10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2276/2003. Civil. Expropriere. Recurs → |
---|