ICCJ. Decizia nr. 3475/2003. Civil. Revendicare. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ

Decizia nr. 3475

Dosar nr. 2643/2003

Şedinţa publică din 11 mai 2004

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestaţia înregistrată sub nr. 1256 din 2 mai 2002 la Tribunalul Ialomiţa petentul T.C. a solicitat desfiinţarea dispoziţiei nr. 767 din 1 aprilie 2002 emisă de Primarul Municipiului Slobozia şi restituirea suprafeţei de 800 mp teren situat în Slobozia în natură, în condiţiile Legii nr. 10/2001.

Tribunalul Ialomiţa, prin sentinţa civilă nr. 952 din 23 septembrie 2002, menţinută prin Decizia civilă nr. 183 din 25 martie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, a respins contestaţia ca neîntemeiată reţinând că pentru terenul expropriat pentru scop de utilitate publică au fost acordate despăgubiri.

Împotriva deciziei civile nr. 183 din 25 martie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă, în termen legal a declarat recurs petentul T.C. solicitând casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi susţinând că: greşit instanţa de apel a reţinut că suprafaţa de teren expropriată a fost de 250 mp în loc de 800 mp precum şi că restituirea în natură nu mai este posibilă.

Recursul urmează să fie respins ca nefondat pentru următoarele considerente:

Prin Decretul nr. 223 din 26 august 1988 a fostului Consiliu de Stat al RSR a fost expropriată suprafaţa totală de 254.650 mp teren în Municipiul Slobozia în scopul construirii unui ansamblu de locuinţe.

Din anexa la decret rezultă că Municipiul Slobozia, de la T.C. şi T.M. a fost expropriată suprafaţa de 810 mp teren şi construcţie edificată pe acesta şi au fost plătite despăgubiri de 7.452 lei lui T.C. şi de 7.640 lei sorei sale, T.S.

Imobilul-teren de circa 800 mp şi construcţie a fost proprietatea lui N.T., acesta l-a înstrăinat soţilor V. şi M.G. la data de 23 februarie 1943 care l-au vândut la data de 2 noiembrie 1953 soţilor T.D. şi S.

După decesul lui D.T. şi al T.S. au rămas ca moştenitori C.T., petentul din prezentul litigiu şi S.T., ambii cu cotă de ½.

Scopul exproprierii a fost realizat, construcţia a fost demolată iar terenul nu este în prezent liber, astfel încât restituirea în natură nu mai este posibilă.

Potrivit art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, în cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcţional întregul teren afectat, măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent pentru întregul imobil.

Rezultă că în speţă restituirea în natură a terenului nu mai este posibilă, petentului putându-i fi acordate numai măsuri reparatorii prin echivalent.

Faţă de considerentele menţionate, CURTEA va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul T.C. împotriva deciziei nr. 183/A din 25 martie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 11 mai 2004.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3475/2003. Civil. Revendicare. Recurs