Obligaţie de a face. Decizia nr. 478/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 478/2013 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 07-06-2013 în dosarul nr. 8776/318/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA I CIVILA
DECIZIA CIVILĂ Nr. 478/2013
Ședința publică de la 07 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. G. N.-vicepreședinte
Judecător D. M.
Judecător M. F. C.
Grefier M. R.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul L. G. împotriva deciziei civile nr. 78/2013 pronunțată de Tribunalul Sibiu – Secția I Civilă, în dosar civil nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic P. A. pentru intimata pârâtă B. C. Carpatica S.A. Sibiu, lipsă fiind recurentul reclamant L. G..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează procedura legal îndeplinită, faptul că nu s-a depus întâmpinare și s-a depus o cerere din partea recurentului reclamant L. G. prin care solicită instanței a lua act că renunță la judecarea cererii introduse la data de 29.05.2012.
Reprezentanta intimatei pârâte depune la dosar împuternicire de reprezentare și întâmpinare.
Instanța acordă cuvântul asupra cererii formulate de recurentul reclamant de renunțare la judecarea acțiunii.
Reprezentanta intimatei pârâte consilier juridic P. A. solicită a se lua act de cererea recurentului.
Față de actele dosarului și cele invocate, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr. 9283 din 25.06.2012 a Judecătoriei Târgu J. a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Târgu-J. invocată din oficiu și a fost declinată competența teritorială de soluționare a cererii formulată de reclamantul L. G. în contradictoriu cu pârâta B. C. Carpatica Sibiu în favoarea Judecătoriei Sibiu.
La Judecătoria Sibiu, prin sentința civilă nr. 8456 din 4.12.2012 a fost respinsă acțiunea.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență că reclamantul L. G. locuiește în Târgu J. și a îndeplinit funcția de Director al Sucursalei Târgu J. a Băncii Comerciale Carpatica în perioada 15.03._06. Contractul de muncă cu pârâta a încetat urmare demisiei reclamantului din 10.10.2006.
Primul capăt de cerere al reclamantului se întemeiază pe dispozițiile art. 112 din OUG 99/2006 (punctul 2 din răspunsul la întâmpinare). Reclamantul arată că în calitate de fost angajat al băncii este ținut să păstreze confidențialitatea asupra oricărui fapt, date sau informații ale băncii. Aliniatul 2 al acestui articol prevede că persoanele prevăzute de aliniatul 1 nu au dreptul de a folosi sau de a dezvălui nici în timpul activității și nici după încetarea acesteia, fapte sau date care, dacă ar deveni publice, ar dăuna intereselor ori prestigiului unei instituții de credit sau unui client al acesteia. Din acest punct de vedere, instanța a constatat că reclamantul a invocat faptul că nu mai era angajatul băncii din 2006 urmare demisiei și că nu are cunoștință dacă banca a acordat un credit de 60 miliarde de lei, nefiind implicat în creditul la care se face referire. S-a mai arătat că fiind economist nu poate oferi un drept la replică (punctul 10 răspuns la întâmpinare).
Motivele invocate de reclamant sunt neîntemeiate. Orice persoană fizică sau juridică lezată prin afirmații făcute în presă și pe care le consideră neadevărate poate cere, în termen de 30 de zile, ca organul de presă în cauză să publice sau să difuzeze un răspuns sub formă de replică, rectificare ori declarație, prevede art. 72 din Legea presei nr. 3/1974, în vigoare la data apariției articolului ( Legea a fost abrogată în iulie 2012 de Legea 95/2012) Aceeași lege a presei prevede că răspunsul trebuie să fie obiectiv și să urmărească restabilirea adevărului. Nu erau necesare abilități deosebite sau studii de comunicare pentru ca reclamantul să se adreseze ziarului cu un răspuns la articolul în speță prin care să infirme statutul său de angajat al băncii și implicarea în acordarea creditului la care se făcea referire. Faptul că reclamantul a optat să nu facă publică încetarea contractului de muncă prin demisie este unul personal al acestuia și nu este obligația exclusivă a băncii de a informa publicul cu privire la modalitatea în care a încetat contractul de muncă al reclamantului. Informația că nu mai era angajatul băncii urmare demisiei nu face parte din categoria informațiilor la care reclamantul era ținut de secretul profesional, având în vedere dispozițiile aliniatului 2 al art. 112 OUG 99/2006, invocat de reclamant.
Mai mult, pârâta însăși a răspuns la notificarea reclamantului considerând că acesta personal trebuie să se folosească de dreptul la replică. Ori, reclamantul nu s-a adresat ziarului cu o astfel de solicitare.
Raportat la aceste dispozițiile precum și la art. 1075, 1077 C. civ (invocate de reclamant) instanța a constatat că între părți, nu există raport obligațional și cererea de obligare a băncii la emiterea unui comunicat de presă care să lămurească situația creată ca urmare a apariției articolului „Habitu face dezvăluiri din pușcărie” apărut în „Scandalul de GORJ” în data de 04.05.2012 precum și obligarea pârâtei la plata de daune cominatorii în cuantum de 50lei/zi de întârziere, de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la îndeplinirea efectivă a obligației solicitate, sunt neîntemeiate și au fost respinse.
Cu privire la cererea vizând daunele morale, instanța a constatat că pârâta nu are nicio culpă pentru emiterea informațiilor sau publicarea articolului în ziar și că reclamantul avea posibilitatea de a dovedi, fără implicarea băncii, data începerii și încetării contractului de muncă și modalitatea de încetare prin demisie, precum și că nu are cunoștință de faptele la care se face referire în articol.
Pe de altă parte, reclamantul nu face dovada susținerilor sale în ceea ce privește prejudiciul moral suferit, nici pe plan profesional nici pe plan social și familial. Acesta s-a mărginit doar să afirme prejudiciile morale suferite fără a prezenta dovezi în acest sens.
Nici justificarea cuantumului daunelor morale raportat la trei salarii brute aferente directorului general al băncii nu are o bază legală.
Având în vedere că nu sunt dovedite condițiile esențiale ale răspunderii civile ale pârâtei, instanța a respins și această cerere.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul, care a criticat soluția pentru greșita administrare a litigiului, relevând diverse considerente de fond, privind relațiile dintre părți, reiterând motivele expuse pe larg la fond.
Tribunalul Sibiu – Secția I Civilă prin decizia civilă nr. 78/2013, a respins apelul declarat de reclamantul L. G. împotriva sentinței civile nr. 8456/4.12.2012, pronunțată de Judecătoria Sibiu, care a fost păstrată. Nu s-au acordat cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut în esență că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală, nefiind incidente în speță dispozițiile art. 121 din OUG nr. 99/2008 și dispozițiile art. 1075, 1077 C. civ. vechi.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs reclamantul fără a indica vreunul din motivele de nelegalitate prev. de art. 304 C. proc. civ.
Pentru primul termen de judecată în recurs, reclamantul a depus la dosar o cerere prin care a solicitat ca instanța de recurs să ia act de renunțare la judecarea cererii introdusă la data de 29.05.2012, în baza art. 246 C. pr. civ.
Examinând cererea formulată, Curtea reține următoarele:
Conform art. 246 C. proc. civ. reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă.
Față de acest text legal și cererea formulată de către recurentul reclamant și având în vedere că reprezentantul intimatei prezent în instanță a fost de acord cu această solicitare, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 246 C. proc. civ. va lua act de renunțarea la judecarea acțiunii civilă formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta B. C. Carpatica, urmare anulării ambelor hotărâri pronunțate în cauză.
(continuarea deciziei civile nr. 478/2013 pronunțată în dosar nr._ )
Pentru aceste motive:
În numele legii
DE C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul L. G. împotriva deciziei civile nr. 78/2013 pronunțată de Tribunalul Sibiu – Secția I Civilă, anulează decizia atacată și sentința civilă nr. 8456/2012 a Judecătoriei Sibiu și în consecință:
Ia act de renunțarea reclamantului L. G. la judecarea acțiunii formulate în contradictoriu cu pârâta B. C. Carpatica.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 07.06.2013.
Președinte, C. G. N. | Judecător, D. M. | Judecător, M. F. C. |
Grefier, M. R. |
Redc. C.G.N/10.06.2013
Tehn. N.P./2 ex/17.07.2013
Jud. fond – Ș. D.
Jud. apel – V. A./V.C.D.
| ← Anulare act. Decizia nr. 810/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 126/2013. Curtea de... → |
|---|
