Servitute. Decizia nr. 570/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 570/2013 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 04-07-2013 în dosarul nr. 16351/318/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA I CIVILA
DECIZIA CIVILĂ Nr. 570/2013
Ședința publică de la 04 Iulie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M. C.
Judecător M. A. M.-vicepreședinte
Judecător A. N.
Grefier E. M. H.
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul G. V. împotriva deciziei civile nr. 10/2013 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil_, având ca obiect obligație de a face.
Se constată că s-au depus la dosar, prin serviciul registratură al instanței la data de 01.07.2013, concluzii scrise formulate de către recurentul pârât G. V., cu practică judiciară anexată.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-J. sub nr._ reclamanta B. S. M. a chemat în judecată pe pârâtul G. V., solicitând pronunțarea unei sentințe prin care pârâtul să fie obligat să-și zidească prin zidărie de cărămidă toate ferestrele de pe zidul de sud al construcției sale edificate în Calea Eroilor, nr. 56, sub sancțiunea unor daune compensatorii în valoare de 10 lei/zi, plătibile de la data rămânerii definitive a sentinței și până la executarea acesteia.
Acțiunea a fost întemeiată în drept pe art. 480, 590, 611-614, 969, 970, 998, 1073, 1075 și 1082 cod civil.
Prin sentința civilă nr. 719 / 30 Ianuarie 2012 a Judecătoriei Târgu J., a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta B. S. M. în contradictoriu cu pârâtul G. V. și a fost obligat pârâtul să zidească ferestrele de pe zidul de sud al imobilului său care nu sunt prevăzute în proiectul de execuție care a stat la baza eliberării autorizației de construcție nr.55/29.01.2009, cu excepția celor două ferestre de baie de la parterul și etajul construcției, cu zidărie de cărămidă. A fost obligat pârâtul ca în caz de nerespectare a acestei obligații să plătească daune cominatorii în cuantum de 10 lei pe zi întârziere de la data rămânerii definitive a hotărâri și până la executarea obligației dispuse de instanță. A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 1308 lei cu titlul de cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunța această hotărâre s-au reținut următoarele:
Reclamanta și pârâtul sunt proprietarii unor terenuri învecinate, iar în anul 2009, pârâtul a depus la Primăria TG J. proiectul de extindere nr. 34/2008, ce privea extinderea, supraetajarea și mansardarea unui imobil pe terenul său, fiindu-i eliberată autorizația de construcție nr. 55/29.01.2009.
Din declarația autentificată sub nr. 3962/07.08.2008 la BNP A. M., reclamanta B. S. M. și-a exprimat acordul ca pârâtul să efectueze lucrările de extindere conform proiectului nr. 34/2008 cu respectarea documentației tehnice privind autorizația de construcție despre care a luat cunoștință.
Din depozițiile martorilor audiați în cauză, s-a reținut că anterior obținerii autorizației de extindere, pârâtul avea edificat pe terenul său un garaj amplasat în apropierea limitei de hotar cu reclamanta, care în cursul anului 2004 - 2005 a fost completat cu două încăperi care au fost amplasate pe linia de hotar și care aveau practicate spre reclamantă două deschideri.
Prin raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul D. N. s-a concluzionat că edificarea construcției nu s-a făcut cu respectarea detaliilor din proiectul de construcție în condițiile în care în proiectul nr. 34 /2008, care însoțește autorizația de construcție nr. 55/2009 nu figurează decât ferestre la băi, respectiv 2 ferestre mici, una la parter și una la etaj, cu mențiunea panouri fixe cu geam mat. De asemenea, expertul a precizat că la imobilul proprietatea pârâtului, la data efectuării expertizei, existau practicate pe fațada clădirii către reclamantă, un număr de 8 ferestre, respectiv 3 la parter, 3 la etaj parțial mansardat și 2 la pod, precizându-se că vederea înspre proprietatea reclamantei este posibilă de la cele trei ferestre de la parter, de la fereastra de la baie de la etaj și probabil de la cele două ferestre de la pod, cu mențiunea că aceste două ferestre erau obturate pe exterior cu scândură și polistiren, însă la exterior era vizibilă tâmplăria cu geam. S-a concluzionat de către expert că pentru a se respecta prevederile din planșa A 8 din proiectul nr. 34 /2008, mai sunt necesare lucrările de zidărie cu cărămidă tip „Nevada" la cele două ferestre la parter și una la etaj - baie precum și închiderea totală pentru celelalte 5 ferestre.
Așadar, în raport de fotografiile depuse la dosarul cauzei și de concluziile expertului, instanța a constatat că la fațada clădirii spre reclamantă există practicate un număr de 8 deschideri cu destinația de fereastră, unele dintre acestea fiind obturate.
În condițiile în care reclamantul nu a respectat autorizația de construcție emisă de autoritatea locală în vederea extinderii imobilului său și asupra căreia reclamanta și-a dat acordul, instanța a dispus obligarea pârâtului să zidească ferestrele de pe zidul de sud al imobilului său care nu sunt prevăzute în proiectul de execuție care a stat la baza eliberării autorizației de construcție nr.55/29.01.2009, cu excepția celor două ferestre de baie de la parterul și etajul construcției, cu zidărie de cărămidă, acțiunea reclamantei fiind admisă în parte in condițiile in care aceasta a solicitat prin acțiune zidirea tuturor ferestrelor prevăzute pe fațada construcției spre proprietatea sa.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel pârâtul G. V. solicitând schimbarea ei în sensul respingerii acțiunii reclamantei, apelul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Gorj la data de 8.05.2012, sub același număr de dosar.
Reclamanta B. S. M. a solicitat strămutarea cauzei, cererea acesteia fiind admisă de Înalta Curte de Casație și Justiție care, prin încheierea nr. 5344/2012 a dispus strămutarea dosarului de la Tribunalul Gorj la Tribunalul Sibiu.
Prin decizia civilă nr. 10/2013 Tribunalul Sibiu a admis apelul pârâtului G. V. împotriva sentinței 719/2012 a Judecătoriei Târgu J., pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a respins cererea reclamantei de obligare a pârâtului al plata daunelor cominatorii.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul Sibiu a reținut următoarele:
Soluția primei instanțe de a obliga apelantul pârât la daune cominatorii pentru situația neexecutării obligației de a zidi ferestrele de pe zidul de sud al imobilului, excede cadrului legal existent la data soluționării cauzei. Astfel, potrivit art. 5803 alin. 5 Cod proc civilă pentru neexecutarea obligațiilor de a face sau a nu face nu se pot acorda daune cominatorii”. Ca urmare, s-a reținut că acordarea daunelor cominatorii s-a făcut cu încălcarea textului de lege menționat, motiv pentru apelul pârâtului a fost admis sub acest aspect.
În ceea ce privește zidirea ferestrelor, soluția primei instanțe a fost considerată legală și temeinică și bazată pe o analiză complexă și completă a probelor dosarului.
Prima instanță a reținut aspectul esențial al chestiunii litigioase deduse judecății și anume dacă în zidul casei pârâtului, zid aflat la granița cu imobilul reclamantei sunt practicate sau nu ferestre de vedere, construite cu încălcarea prevederilor art. 612 Cod civil. Din concluziile expertizei s-a reținut că în zidul menționat se află ferestre care sunt în mod clar ferestre de vedere și care nu sunt la distanța prevăzută de lege. Astfel, la data efectuării expertizei existau practicate pe fațada clădirii către reclamantă, un număr de 8 ferestre, respectiv 3 la parter, 3 la etaj parțial mansardat și 2 la pod, precizându-se că vederea înspre proprietatea reclamantei este posibilă de la cele trei ferestre de la parter, de la fereastra de la baie de la etaj și probabil de la cele două ferestre de la pod. S- apreciat că nu este relevant dacă aceste ferestre au fost sau nu construite cu respectarea autorizației de construcție câtă vreme nu există acordul intimatei reclamante pentru construirea lor. D. în măsura în care ar fi existat un astfel de acord ar fi prezentat importanță dacă s-au respectat planurile de construcție care au stat la baza acestui acord, or nu există un acord al intimatei reclamante pentru ferestrele ce s-a dispus a fi zidite, ci doar pentru cele două luminatoare de la cele două băi.
Chiar dacă o parte dintre ferestre ar fi mai vechi decât construcția nouă, cum susține apelantul, aceste împrejurări nu prezintă relevanță câtă vreme apelantul nu a dobândit o servitute de vedere cu privire la aceste ferestre, or dovada existenței unei astfel de servituți nu s-a făcut. De altfel, construcția veche nu are vechimea necesară pentru a se putea pune problema dobândirii servituții de vedere prin prescripție achizitivă.
În ceea ce privește motivul privind soluția tehnică a apelantului de închidere a ferestrelor cu sticlă tip Nevada sau policarbonat, aceasta nu putea fi acceptată de instanță deoarece ar fi dus la confirmarea situației ilicite rezultate din încălcarea autorizației de construcție.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul G. V., care a solicitat modificarea acesteia, admiterea apelului și rejudecarea cauzei în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În expunerea de motive, recurentul a arătat că soluția pronunțată de Tribunalul Sibiu este nelegală, întrucât valabilitatea autorizației de construire nr. 55/2009 a fost prelungită până la data de 28.01.2014, cererea reclamantei fiind deci prematură, atâta timp cât nu a expirat termenul de finalizare a lucrărilor și nici nu se aduce un prejudiciu proprietății reclamantei.
Susține că în luna mai 2008 apelantul pârât a depus la Primăria Tg-J. proiectul de execuție nr. 34 ce viza construirea unei extinderi, parțial supraetajate, parțial mansardate, la imobilul din Tg-J., . Jud. Gorj. În planșa Al, plan parter situație existentă, deși inițial au fost prevăzute cele patru ferestre pe partea de Est și trei ferestre pe partea de Sud, toate construite de peste 30 de ani, la eliberarea autorizației de construire nr. 55 din 29 ian.2009, această planșă a fost înlocuită, eliminându-se ferestrele din partea de Est, iar pe partea de Sud au rămas două ferestre în loc de trei. Se poate observa că nu există corelație între numărul ferestrelor existente care au fost desenate în planșa Al, cu planșele din A3, cu cele din A8, cu cele din E l și cu cele din SI.
Declarațiile vecinilor date în lunile mai și august 2008, printre care și declarația intimatei B. S., prin care aceștia își dădeau acordul ca reclamantul construiască extinderea, aveau la bază planșele cu situațiile reale din care rezultă că în partea de Sud erau trei ferestre vechi, cu o vechime de peste 30 de ani. Mai arată că la parterul clădirii sale, anterior efectuării extinderii, funcționau încă din anul 2004 cabinete medicale care erau autorizate în acest sens să funcționeze în spațiul respectiv, având la bază un certificat de urbanism, un proiect de execuție cu schița imobilului si autorizații în domeniul sanitar, documente din care rezultă foarte clar faptul că la parterul imobilului au existat ferestre pe latura sudică anterior întocmirii proiectului de execuție nr. 34/2008. Mai mult, există la dosar declarații ale vecinilor referitoare la existența și amplasarea ferestrelor în cauză.
Mai arată că instanțele de fond nu au ținut cont de existenta acestor ferestre, ci doar de ferestrele de la băi (parter și etaj) pe considerentul că parterul clădirii și garajul nu ar fi avut întocmită autorizație de construire anterior obținerii autorizației din 2009 și că ar fi trebuit să constate că autorizația de construire nr. 55/29 ian 2009 nu modifică situația inițială, neavând efect asupra închiderii ferestrelor de lumină și aerisire construite în urmă cu peste 30 de ani pe laturile de Sud și Est.
Mai arată că soluția tehnică adoptată de recurentul pârât de a monta panouri fixe din policarbonat și cărămidă Nevada la ferestrele de lumină și aerisire de pe latura sudică este și legală și firească și respectă prevederile art. 612 Cod civil, iar din conținutul raportului de expertiză efectuat în cauză rezultă cert că nu are vedere spre proprietatea vecină, fiind| utilizate panouri din policarbonat fixe, fără deschidere precum și zidărie din cărămidă Nevada și că toate ferestrele sunt executate conform proiectului și autorizației de construire, iar analiza legalității proiectului, sau respectării proiectului de execuție nr. 34/2008, nu a făcut obiectul prezentului litigiu.
Recursul a fost întemeiat în drept pe art. 304 pct. 7 și 9 cod pr. civilă, art. 611 – 612, 1073 și urm. cod civil.
Intimata reclamantă B. S. M. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei atacate ca fiind legală și temeinică.
CURTEA, analizând legalitatea deciziei atacate prin prisma criticilor formulate constată următoarele:
Recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 cod pr. civilă.
În ceea ce privește prevederile art. 304 pct. 7 cod pr. civilă recurentul nu indică care sunt motivele contradictorii ale deciziei atacate sau motivele străine pe care aceasta le-ar conține, astfel că acest motiv de recurs este nefondat, hotărârea Tribunalului fiind temeinic motivată și amplu argumentată, la adăpost de criticile formulate.
În ceea ce privește incidența art. 304 pct. 9 cod pr. civilă, recurentul invocă aplicarea greșită a art. 611-612 cod civil, texte de lege care reglementează servitutea de vedere care constă în obligația proprietarilor a două imobile vecine de a nu deschide ferestre de vedere sau balcoane la o distanță mai mică decât cea prevăzută de lege.
Curtea apreciază că instanțele de fond au reținut o stare de fapt corectă și au cercetat aspectele esențiale ale cauzei, care pornesc de la declarația autentificată sub nr. 3962/7.08.2008 prin care reclamanta și-a dat acordul ca pârâtul să construiască extindere, parțial supraetajare, parțial mansardare, pe terenul proprietatea sa, conform proiectului nr. 34/2008, cu respectarea documentației tehnice privind autorizația de construcție despre care a luat cunoștință.
Prin urmare, instanțele trebuiau să cerceteze dacă lucrările efectuate de pârât au fost conforme proiectului nr. 34/2008 și documentației aferente, pe baza cărora reclamanta și-a dat acordul necesar în vederea obținerii autorizației de construcție, pe care pârâtul a și obținut-o ulterior, fiind vorba de autorizația nr. 55/2009, însă este lipsit de relevanță faptul că acestei autorizații i s-a prelungit valabilitatea până în anul 2014.
Expertiza efectuată în fața Judecătoriei Târgu-J. răspunde acestei chestiuni esențiale în cauză, expertul arătând că la edificarea construcției pârâtului, fațada care se învecinează cu reclamanta nu a fost edificată cu respectarea detaliilor proiectului de construcție-execuție nr. 34/2008, în sensul că în planurile din documentația aferentă acestui proiect figurează doar două ferestre la băi (una la parter și una la etaj), în timp ce la data efectuării lucrării în teren (3.10.2011), pe fațada construcției pârâtului care se învecinează cu reclamanta erau 8 ferestre, 3 la parter, 3 la etaj și 2 la pod, conform schiței de la fila 187 și fotografiei de la fila 32, dosar fond.
De asemenea, din aceeași lucrare rezultă că vederea spre proprietatea reclamantei era posibilă de la cele 3 ferestre de la parter, de la fereastra de la etaj și probabil de la cele 2 ferestre de la pod, iar celelalte ferestre de la etaj erau obturate cu scândură și polistiren, peste pervazul de tablă.
În cauză este dovedit că reclamanta și-a dat acordul numai pentru cele două ferestre de la baie, parter și etaj care apar în planurile din documentația aferentă proiectului 34/2008, așa cum rezultă din declarația 3962/2008, de la fila 5, dosar fond.
Într-adevăr, după cum susține recurentul, obiectul litigiului nu este acela de verificare a respectării proiectului nr. 34/2008, însă instanțele nu au dispus zidirea ferestrelor pentru acest motiv, ci pentru faptul că reclamanta nu și-a dat acordul decât pentru cele două iluminatoare de la baie, fapt pe care pârâtul recurent nu îl poate contesta. Prin urmare, nu este sarcina acestei instanțe de a verifica conformitatea planșei A 1 care face parte din proiectul nr. 34/2008 cu planșele din A 3, cu cele din A 8, din E 1 sau S 1, ci această instanță are sarcina de a verifica pentru ce anume a fost dat acordul reclamantei, fiind evident că acest acord nu putea fi dat pentru niște ferestre care existau deja la data de 7.08.2008.
Astfel, nu pot fi reținute apărările recurentului în sensul că pe latura de sud a imobilului său existau 3 ferestre vechi, cu o vechime de peste 30 de ani, întrucât această dovadă nu a fost făcută, dimpotrivă fotografia de la fila 32 dovedind că această fațadă a imobilului este una nouă, iar cele 8 ferestre au vedere directă spre proprietatea reclamantei. Dintre acestea, reclamanta și-a dat acordul doar pentru 2 dintre ele, fiind de notorietate că ferestrele de la băi nu sunt ferestre de vedere, ci de aerisire și lumină. În schimb, celelalte 6 ferestre pentru care instanța de fond a dispus închiderea lor sunt ferestre de vedere, așa cum a arătat expertul, iar pentru construcția lor era necesar acordul reclamantei, pentru faptul că nu este respectată distanța prevăzută de art. 612 cod civil și nici proiectul 34/2008 pe care reclamanta l-a avut în vedere la momentul declarației 3962/2008. Instanța nu poate avea în vedere raportul de expertiză extrajudiciară efectuat de expertul V. I., la care face referire recurentul în cererea de recurs, întrucât aceasta este o probă extrajudiciară.
În ceea ce privește susținerile că la parterul imobilului ar fi funcționat din anul 2004 cabinete medicale autorizate să funcționeze în spațiul respectiv, aceasta nu este fondată, întrucât din schițele depuse la filele 227-238 rezultă că aceste cabinete au funcționat pe latura de nord a clădirii, iar nu spre sud, cum eronat susține recurentul.
Față de cele mai sus arătate, se constată că instanțele de fond au făcut o corectă aplicare a legii la starea de fapt pe deplin stabilită pe baza probelor administrate, motiv pentru care în temeiul art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 8-9 cod pr. civilă va respinge recursul pârâtului ca nefondat, decizia atacată fiind legală și temeinică.
(continuarea deciziei civile nr. 570/2013 pronunțată în dosar nr._ )
În baza art. 274 alin. 1 cod pr. civilă, va fi obligat pârâtul recurent să plătească intimatei reclamante B. S. M. suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu de avocat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul G. V. împotriva deciziei civile nr. 10/2013 pronunțată de Tribunalul Sibiu – Secția I Civilă în dosar nr._, strămutat de la Tribunalul Gorj.
Obligă pârâtul recurent să plătească intimatei reclamante B. S. M. suma de 1.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 4 iulie 2013.
Președinte, C. M. C. | Judecător, M. A. M. - C.O. semn. conf. art. 261 C. Vicepreședintele Curții de Apel N. C. G. | Judecător, A. N. - C.O. semn. conf. art. 261 C. Vicepreședintele Curții de Apel N. C. G. |
Grefier, E. M. H. - C.O. semn. conf. art. 261 C. grefier șef M. R. |
Redc./tehnoredc. CMC
2 ex/18.07.2013
Jud. fond - D. C.
Jud. apel - Ghe. C./D.T. L.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 144/2013. Curtea de Apel ALBA... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
