Legea 10/2001. Decizia nr. 371/2013. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 371/2013 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 25-02-2013 în dosarul nr. 29/62/2004
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie ,de conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ Nr. 371/RDosar nr._
Ședința publică din data de 25 februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. G.
Judecător G. Ș.
Judecător A. P.
Grefier E. P.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de intimata .. B., împotriva sentinței civile nr. 83/S din data de 12 martie 2012, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 11.02.2013, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru data de 18.02.2013, când, având în vedere imposibilitatea constituirii completului de judecată a amânat pronunțarea pentru astăzi, 25.02.2013.
CURTEA :
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 83/2012, pronunțată de Tribunalul B., a fost admisă în parte, astfel cum a fost ulterior precizată, contestația formulată de contestatorii C. I. V., R. M., decedată pe parcului desfășurării procesului, și continuată de succesorul în drepturi al acesteia – R. E., C. N. M. senior și R. M., decedați pe parcursul desfășurării procesului, și continuată de succesorii în drepturi acestora – C. N. M. jr., C. E. și M. C. A., în contradictoriu cu intimata .. B. și, în consecință:
A fost anulată în parte decizia nr. 374/2004, emisă de intimată, cu privire la dispozițiile care nu au fost anulate prin sentința civilă nr. 562/10.12.2007 a Tribunalului B..
A fost obligată intimata să emită o nouă decizie prin care să restituie contestatorilor apartamentele nr. 1 și 6 din imobilul situat în B., ..20, înscris în cartea funciară nr._ B., și terenul aferent acestora, și prin care să facă contestatorilor o ofertă de restituire în echivalent a apartamentelor nr. 3,4,5,7,8 și 9 din imobilul mai sus descris și a terenului aferent acestora, sub forma despăgubirilor aferente imobilelor ce au fost preluate în mod abuziv.
Au fost respinse restul pretențiilor formulate de contestatori în contradictoriu cu intimata ..
A fost respinsă contestația pe care contestatorii au promovat-o în contradictoriu cu intimații M. B., reprezentat legal de Primar, și S. R., reprezentat legal de Ministerul Finanțelor Publice, ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a acestor intimați.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
Urmând procedura prealabilă obligatorie instituită de legea nr. 10/2001, contestatorii din cererea introductivă de instanță, C. N. M., C. M. și C. I. V., au înregistrat pe rolul intimatei ., prin intermediul executorului judecătoresc, o notificare, prin care au solicitat a le fi restituită în natură cota de ½ parte din imobilul situat în M. B., .. 20, înscris în cartea funciară nr._ B., sub nr. top. 5021, compus din casă de locuit- parter, etaj și mansardă- și curte în suprafață de 300,60 mp., în calitate de succesori în drepturi ai defunctului N. V., decedat la data de 28.11.1970, în calitate de nepoți de fiică( copii defunctei M. C., năsută N.), cealaltă cotă de ½ parte din imobil aparținând numitei Ngerilă L. – I., care a fost a doua fiică a defunctului N. V..
P. decizia nr. 374/14.09.2004, intimata . a reținut calitatea titularilor notificării de persoane îndreptățite, în înțelesul legii nr. 10/2001, a admis în parte notificarea cu care a fost învestită, în sensul că a dispus ca persoanelor menționate să le fie restituită în natură cota de ½ parte din apartamentele 1 și 6 ce intră în compunerea imobilului, identificate ca fiind înscrise în cartea funciară nr._, sub numerele topografice 5021/1 și 5021/6, pentru care nu au fost perfectate acte juridice de înstrăinare.
În ceea ce privește teren aferent apartamentelor mai sus identificate, prin decizie s-a stabilit că titularii notificării – C. M. și C. I. V., fiind cetățeni străini, vor beneficia de un drept de folosință special prevăzut de Titlu II art.II alin. 1 din OUG nr.184/2002 .
P. aceeași decizie, intimata . a acordat despăgubiri bănești titularilor notificării, conform dispozițiilor cuprinse în art. 18 lit. d din legea nr. 10/2001, pentru cota de ½ parte din următoarele apartamente ce intră în compunerea imobilului din litigiu: 3,4,5,7,8 și 9, ce au constituit obiectul material al unor acte translative de proprietate perfectate în temeiul Legii nr. 112/1995, stabilind că valoarea estimativă a acestora este de_ lei.
P. decizia pe care a emis-o intimata menționată a mai stabilit ca titularilor notificării să le fie acordate măsuri reparatorii prin echivalent sub forma titlurilor de valoare nominală folosite exclusiv pe piața de capital în cadrul procesului de privatizare sau în acțiuni la societățile comerciale tranzacționate pe piața de capital, în funcție de opțiunea acestora, pentru cota de ½ parte din spațiul cu altă destinație decât cea de locuință, deținut în baza contractului de închiriere nr. 8/21.04.1990, de către Partidul Liberal Democrat.
Împotriva deciziei pe care intimata . a emis-o conform celor mai sus indicate, titularii notificării au promovat contestația ce formează obiectul prezentului dosar, precum și contestația de a constituit obiectul dosarului civil nr._ al Tribunalului B..
P. contestația ce a constituit obiectul ultimului dosar arătat, astfel cum aceasta a fost precizată, contestatorii au solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea în parte a acestei decizii, respectiv în ceea ce privește dispoziția de nerestituire în natură a întregului spațiu cu altă destinație decât aceea de locuință și obligarea intimatei de a restitui în natură contestatorilor spațiul menționat mai sus, respectiv cel deținut cu contract de închiriere de către Partidul Liberal Democrat.
P. sentința civilă nr. 562/10.12.2007, Tribunalul B. a dispus următoarele:
A admis contestația formulată în baza prevederilor Legii nr. 10/2001, astfel cum a fost precizată de contestatorii C. N. M., C. M. și C. I. Valeriaîn contradictoriu cu intimata .., și în consecință:
A dispus anularea în parte a Deciziei nr. 374/14.09.2004 emisă de intimată, respectiv în ceea ce privește dispoziția cuprinsă la art. 4 din această decizie, referitoare la restituirea în echivalent a spațiului cu altă destinație decât aceea de locuință din imobilul situat în B., .. 20 (fost 28), înscris în c.f._ B., nr. top. 5021, în sensul că obligă intimata să restituie în natură contestatorilor spațiul menționat mai sus, respectiv cel deținut cu contractul de închiriere nr. 8/21.04.1990 de către Partidul Liberal Democrat (. parter, lotul nr. 2, înscris în c.f._ B., nr. top. 5021/2).
A înlăturat din decizia atacată dispoziția referitoare la acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru acest spațiu.
Hotărârea judecătorească mai sus indicată a devenit irevocabilă, ca urmare a respingerii căilor de atac ce au fost exercitate împotriva ei.
Așa cum s-a arătat anterior, contestatorii din prezentul proces au formulat o cerere în condițiile reglementate de dreptul comun, prin care au solicitat să se constate nulitatea absolută a contractelor de vânzare – cumpărare ce au fost perfectate în temeiul legii nr.112/1995, cu privire la apartamentele 3,4,5,7, și 9 ce intră în compunerea imobilului pentru care a fost formulată notificarea.
Acțiunea astfel formulată a fost soluționă în primă instanță prin sentința civilă nr.9108/02.10.2008 a Judecătoriei B., în sensul admiterii petitului referitor la constatarea nevalabilității titlului cu care imobilul din litigiu a intrat în patrimoniul statului și în sensul respingerii capătului de cerere referitor la constatarea nulității contractelor de vânzare cumpărare ce au fost perfectate pentru apartamentele mai sus indicate.
P. decizia civilă nr. 247/23.11.2010, Tribunalul B. a respins apelul declarat de către contestatorii din prezenta cauză împotriva sentinței civile mai sus indicată, a admis apelul declarat împotriva acestei sentințe de către pârâți, cu consecința schimbării sentinței atacate, în sensul respingerii în totalitate a cererii de chemare în judecată pe care contestatorii din cadrul prezentului proces au formulat-o în sensul celor mai sus expuse.
P. decizia civilă nr. 304/15.03.2011, Curtea de Apel B. a respins cererea de recurs pe care contestatorii din prezenta cauză au formulat-o împotriva deciziei civile nr.247/23.11.2010, pronunțată de Tribunalul B..
Din cele mai sus expuse, s-a reținut că, printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, intrată în puterea lucrului judecat a fost respinsă cererea pe care contestatorii au formulat-o pentru a obține desființarea actelor translative de proprietate ce au fost perfectate în temeiul Legii nr. 112/1995 pentru apartamentele 3,4,5,7, 8 și 9 ce intră în compunerea imobilului din litigiu, instanțele judecătorești confirmând valabilitatea acestor acte translative de proprietate.
În drept, instanța de fond a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 1 al 1 din Legea nr.10∕2001, obiectul de reglementare al acestui act normativ îl constituie măsurile reparatorii care se acordă pentru imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza Legii nr. 139∕1940 asupra rechizițiilor.
Potrivit dispozițiilor art. 3 alin.1 lit. a din Legea nr. 10∕2001, sunt îndreptățite la măsuri reparatorii constând în restituirea în natură sau, după caz, prin echivalent, persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora, iar art.4 alin 2 din același act normativ stipulează că de prevederile Legii nr. 10∕2001 beneficiază și moștenitorii persoanelor fizice îndreptățite.
De asemenea, art. 4 alin 4 din Legea nr. 10/2001, ce a fost inclus în acest act normativ ca urmare a modificării sale prin Legea nr. 247/2005, stipulează:,, De cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută la cap. III profită ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite care au depus în termen cererea de restituire.
Având în vedere principiul aplicării imediate a legii civile noi ce reglementează aplicarea în timp a legii civile, instanța s-a raportat în analizarea contestației dedusă ei spre soluționare și la dispozițiile legale anterior menționate, deoarece conform regulilor juridice ce guvernează aplicarea legii civile în timp, legea nouă se aplică de la data intrării ei în vigoare, fără a putea fi considerată retroactivă, atât situațiilor juridice ce se vor naște, modifica sau stinge după această dată, cât și situațiilor juridice în curs de formare, modificare sau stingere la data intrării ei în vigoare. P. urmare, efectele produse în timp ale unei situații juridice vor fi cele stabilite de legea în vigoare în momentul la care se realizează fiecare efect în parte.
Raportat la considerentele ce preced, Tribunalul a reținut că, în aprecierea temeiniciei acțiunii formulată de către contestatori în temeiul Legii nr. 10∕2001, trebuie avute în vedere și dispozițiile legale în vigoare la data soluționării acesteia, o concluzie contrară determinând lipsirea de eficiență a dispozițiilor legii noi și înlăturarea scopului pentru care ele au fost edictate.
Așa fiind, instanța de fond a constatat că, părțile menționate, în calitate de persoane îndreptățite în înțelesul Legii nr. 10/200, calitate ce a fost stabilită prin decizia atacată, trebuie să beneficieze de măsuri reparatorii în condițiile actului normativ menționat pentru întregul imobil ce a constituit obiectul material al notificării, astfel cum acestea au solicitat prin precizarea ulterioară a contestației.
De altfel, sub aspectul analizat, instanță a constatat că există, astfel cum am subliniat, o statuare judecătorească intrată în puterea lucrului judecat, ce se bucură de prezumția de legalitate și adevăr instituită de art. 1200 pct. 4 din Codul civil în vigoare la data nașterii raportului juridic suspus analizei, cuprinsă în sentința civilă nr. 562/10.12.2007 a Tribunalului B., statuare ce se impune și prezentei instanțe în conformitate cu prevederile legale anterior invocate, nefiind posibil ca pentru același imobil să fie stabilite soluții diferite sub aspectul întinderii dreptului titularilor notificării de a beneficia de măsurile reparatorii instituite de Legea nr. 10/2001.
Așa fiind, tribunalul a constatat că, părțile menționate au calitatea de persoane îndreptățite la restituirea întregului imobil din litigiu, în calitate de moștenitori ai proprietarului inițial al acestuia, conform art. 3 alin. (1) lit. a coroborat cu art. 4 alin. (2) și alin.( 4) din Legea nr. 102001 .
În raport această statuare, instanța de fond a analizat pretenția formulată de contestatori sub aspectul modalității de restituire a imobilului, iar, în acest sens, a constatat următoarele:
Așa cum am arătat cu ocazia expunerii situației de fapt, după data trecerii imobilului în proprietatea statului, acesta a fost dezmembrat în 9 unități locative, din care apartamentele 3,4,5,7,8 și 9 au fost înstrăinate în condițiile reglementate de Legea nr. 112/1995, iar terenul aferent acestora a fost trecut în proprietatea cumpărătorilor cu titlu de constituire a dreptului de proprietate în conformitate cu dispozițiile cuprinse în Legea nr. 18/1991. Din unitățile locative ce intră în compunerea imobilului nu au fost înstrăinate apartamentele 1și 6.
Art. 1alin (1), art. 7 alin (1) și art. 9 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, instituie regula restituirii în natură a imobilelor ce formează obiectul său de reglementare.
De la această regulă, art. 18 lit.c din același act normativ instituie o excepție prevăzând că, pentru imobilele ce au fost înstrăinate în temeiul unor acte juridice a căror valabilitate nu a fost contestată, măsurile reparatorii se stabilesc numai prin echivalent.
Așa fiind, tribunalul a constatat că, în conformitate cu aceste prevederi legale, contestatorii sunt îndreptățiți să beneficieze de restituirea în natură a părții din imobilele din litigiu, care nu au fost înstrăinate, și de măsuri reparatorii prin echivalent pentru partea din aceste imobile, care a format obiectul material al unor acte translative de proprietate, potrivit celor mai sus arătate.
Sub aspectul naturii juridice a măsurilor reparatorii prin echivalent, tribunalul a observat că acestea pot consta, potrivit art. 1 alin. 2 și art. 26 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite de către entitatea învestită cu soluționarea notificării sau în despăgubiri acordate în condițiile legii speciale de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor ce au fost preluate în mod abuziv în situația în care măsura compensării nu poate opera sau aceasta nu este acceptată de către persoana îndreptățită.
În speța de față, tribunalul a reținut că părțile contestatoare au optat pentru măsura reparatorie prin echivalent ce constă în acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, astfel că, în conformitate cu dispozițiile legale mai sus indicate, a stabilit această măsură reparatorie prin echivalent, pentru partea din imobilul din litigiu pentru care măsura restituirii în natură nu poate opera.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurentul . criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs sentința este criticată pentru faptul că contestatorii nu au îndreptățirea să beneficieze de cealaltă cotă de ½ din imobilul pentru care s-a formulat notificare, aparținând defunctei N. L. – I.. Se mai arată că acesta putea să formuleze notificare în nume propriu, fiind în viață până la expirarea termenul de depunere a notificărilor.
Decizia de restituire, nr. 374/14.09.2004 ce face obiectul prezentei cauze, a fost emisă sub imperiul legii 10/2001, nemodificată prin legea 247/2005, așa încât contestația formulată astfel nu este întemeiată.
Dispozițiile legii 247/2005 nu pot fi aplicate retroactiv, adică și deciziilor emise anterior intrării ei în vigoare și procedând astfel, instanța de fond a acordat mai mult decât s-a cerut inițial.
Pentru aceste motive se solicită a fi admis recursul și în consecință să fie modificată sentința primei instanțe în sensul respingerii contestației.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins iar sentința primei instanțe va fi păstrată ca legală și temeinică, în baza dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
Prima instanță a analizat în mod temeinic, contestația formulată, a stabilit în mod judicios starea de fapt și a procedat la aplicarea corectă a textelor de lege incidente în cauză.
Astfel, modificarea adusă dispozițiilor art. 4 alin. 4 din legea 10/2001, a avut în vedere posibilitatea acordată persoanelor îndreptățite, de a fi valorificat întreg bunul ce a făcut obiectul preluării abuzive, de către autoritățile comuniste și de asemenea posibilitatea de a preîntâmpina eventualele dispune între coproprietarii diligenți și cei în pasivitate, în speța de față, moștenitorii defunctului lor bunic, N. V. și numita N. L. – I..
Dispozițiile legii 247/2005 sunt de imediată aplicabilitate, chiar dacă nu sunt dispoziții de procedură, astfel că instanța în mod corect a procedat la analiza contestației prin prisma noilor modificări.
Nu poate fi primită afirmația recurentei, potrivit căreia, procedându-se astfel instanța de judecată a aplicat în mod retroactiv legea nouă și în consecință a acordat mai mult decât s-a cerut, întrucât decizia nr. 374/2004 emisă de ., deși a edictată sub imperiul legii 10/2001, nemodificată prin legea 247/2005, nu era definitivă, la momentul intrării în vigoare a acestui act normativ.
Decizia 374/2004 emisă de ., a făcut obiectul contestației soluționată prin sentința civilă nr. 562/10.12.2007 a Tribunalului B., rămasă definitivă și irevocabilă ca urmare a respingerii căilor de atac formulate împotriva acesteia. P. urmare nu este înlăturată posibilitatea părților de a solicita restituire întregului imobil și în numele coproprietarei care nu a formulat cerere de restituire a imobilului, în temeiul dispozițiilor art. 4 alin 4 din legea 10/2001 așa cum a fost modificat.
Față de toate aceste considerente, instanța apreciază că niciuna din criticile formulate în recurs nu sunt întemeiate și în consecință vor fi respinse iar sentința primei instanțe va fi menținută ca legală și temeinică, urmând a aplica și dispozițiile art. 274 din codul de procedură civilă în ceea ce privește cheltuielile de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE :
Respinge recursul declarat de recurenta . împotriva sentinței civile nr.83/2.03.2012, pronunțată de Tribunalul B..
Obligă apelanta, la plata către intimații C. E., C. N. – M. junior, M. C. A., a cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 25.02.2013.
Președinte, N. G. | Judecător, G. Ș. | Judecător, A. P. |
Grefier, E. P. |
Red.N.G./12.03.2013
Tehnoredact.E.P./14.03.2013 – 4 ex.
Jud. fond L. S.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1381/2013. Curtea de Apel BRAŞOV | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 39/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
