Pretenţii. Decizia nr. 1381/2013. Curtea de Apel BRAŞOV
Comentarii |
|
Decizia nr. 1381/2013 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 03-07-2013 în dosarul nr. 2184/338/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,
de conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ NR.1381/R DOSAR NR._
Ședința publică din 03 iulie 2013
Completul constituit din:
Președinte - G. C. - judecător
- L. F. - judecător
- C. B. - judecător
- L. N. - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâții G. R. E., G. L. N., G. Ș. prin curator B. V., împotriva deciziei civile nr.67/. 2013, pronunțate de Tribunalul B. – Secția I Civilă în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa recurenților pârâți G. R. E., G. L. N., G. Ș. prin curator B. V., și a intimatului reclamant A. A. P..
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 26 iunie 2013, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 03 iulie 2013.
CURTEA
Prin cererea formulată reclamantul A. A. – P. a solicitat să fie obligați pârâții G. R. – E., G. L., și G. T. - Ș., minor, prin curator B. V., toți în calitate de moștenitori ai defunctului G. N. L., în calitate de moștenitori ai defunctului G. L., la plata sumei de 55.000 Euro, respectiv echivalentul în lei al acestei sume la data efectuării plății, precum și la plata dobânzii legale aferente acestei sume, calculată de la data introducerii cererii de chemare în judecată și până la data plății efective.
Prin sentința civilă nr.1403/11.07.2012, Judecătoria Zărnești a admis acțiunea formulată de reclamantul A. A. – P. în contradictoriu cu pârâții G. R. – E., G. L., și G. T. - Ș., minor, prin curator B. V., toți în calitate de moștenitori ai defunctului G. N. L., decedat la data de 23.05.2009, și în consecință:
A obligat pârâții, în calitate de moștenitori ai defunctului G. N. L., decedat la data de 23.05.2009, în limita activului succesoral, la plata către reclamant a sumei de 55.000 EURO (în echivalentul în lei de la data plății efective), cu titlu de împrumut nerestituit, și la plata dobânzii legale aferente acestei sume, calculată de la data introducerii acțiunii, 03.09.2009, și până la data plății efective.
Au obligat pârâții la plata către reclamant a sumei de 8621,02 lei reprezentând cheltuieli de judecată, taxă judiciară de timbru și onorariu avocat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele considerente:
Reclamantul a depus la dosarul cauzei un înscris sub semnătură privată intitulat ,,chitanță” prin care numitul G. N. L. declară că a primit, azi, data de 28.12.2008, suma de 55.000 EURO de la A. A., sumă pe care se obligă să o restituie până în data de 20.01.2009, scris în întregime de către împrumutat (f. 6), acesta fiind prezentat în instanță în original pentru a fi confruntat cu copia de la dosar, înscris care îndeplinește condițiile art. 1180 alin.1 Cod civil, respectiv este scris în întregime de numitul G. N. L., în calitate de împrumutat, este suficient ca înscrisul să fie semnat de către cel care se obligă, nu și de către împrumutător, și este suficient ca înscrisul să fie redactat într-un singur exemplar, pentru împrumutător, cerința multiplului exemplar fiind prevăzută de lege doar pentru contractele sinalagmatice, nu și pentru cele unilaterale cum este împrumutul.
Față de dispozițiile art. 1584 Cod civil, având în vedere că împrumutatul nu a îndeplinit obligația de restituire a sumei împrumutate la data prevăzută în contract, văzând și dispozițiile art.969 Cod civil, potrivit cărora convențiile legal încheiate au putere de lege între părțile contractante, s-a constatat că trebuie să se restituie suma de 55.000 EURO împrumutată de către G. N. L. de la reclamant.
Art.1586 cod civil prevede că, în caz de întârziere împrumutatul datorează și daune interese moratorii – dobânzi – potrivit regulilor generale, însă numai de la data cererii de chemare în judecată, care în acest caz este data de 03.09.2009.
Numitul G. N. L. a decedat însă la data de 23.05.2009, după data scadenței contractului de împrumut încheiat între părți, având ca moștenitori pe pârâții din prezentul proces, potrivit Certificatului de moștenitor nr.107 din 28.08.2009 eliberat de BNP S. Coriolan A. în dosarul succesoral nr. 146/2009 (f. 90-96). Pârâta G. R. – E. a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar, conform declarației autentificate sub nr. 889 din 16.06.2009 de BNP S. Coriolan A., așa cum rezultă din certificatul de moștenitor și din declarația autentificată (fila169), pârâtul G. L. a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar, conform declarației autentificate sub nr. 916 din 19.06.2009 de BNP S. Coriolan A., așa cum rezultă din certificatul de moștenitor și din declarația autentificată (fila 170), iar pârâtul G. T. - Ș., minor, este considerat acceptant sub beneficiu de inventat a moștenirii prin lege (art.19 din Decretul nr.32/1954).
Prin Certificatul de moștenitor nr.107 din 28.08.2009 eliberat de BNP S. Coriolan A. în dosarul succesoral nr.146/2009 (filele 90-96) este stabilită masa succesorală formată din bunuri mobile și bunuri imobile și este stabilit și pasivul succesoral, reclamantul neavând creanța sa înscrisă în pasivul succesoral, dar aceasta nu constituie un impediment în constarea existenței creanței respective și obligarea la plata sa, fiind alte consecințe pe planul de executare, care nu privesc prezenta cauză.
În ceea ce privește acceptarea moștenirii după defunctul G. N. L., decedat la data de 23.05.2009, de către pârâți, sub beneficiu de inventar, aceasta produce anumite consecințe juridice constând în faptul că pârâții vor răspunde pentru datoriile defunctului numai în limita activului succesoral (”intra vires hereditatis”) și numai cu bunurile ce fac parte din moștenire (”cum viribus”) potrivit art.713 pct.1 Cod civil, producându-se în același timp o separație de patrimonii, între cel al moștenitorilor și cel al defunctului, potrivit art.713 pct.2 Cod civil, dar aceasta nu înseamnă că moștenitorii nu răspund deloc de datoriile defunctului, ci răspund, dar în aceste limite impuse de lege.
Împotriva acestei sentințe pârâții au declarat apel, solicitând schimbarea în totalitate a acesteia, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ce a fost promovată de către intimatul – reclamant.
Prin decizia civilă nr.67/22 februarie 2013 Tribunalul B. a respins cererea de apel formulată de apelanții G. R. E., G. L. N. și G. T. Ș., reprezentat prin curator B. V., domiciliați în comuna Moeciu, ., reprezentați convențional de avocat Mânjină M., în contradictoriu cu intimatul A. A. P., cu domiciliul ales la sediul Societății Civile de Avocați Ghidermic& I., situat în Municipiul B., .. 7, . civile nr.1403/11.07.2012 pronunțată de Judecătoria Zărnești, pe care o păstrează.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut, în esență, următoarele considerente:
Instanța s-a pronunțat întocmai asupra obiectului cererii de chemare în judecată pe care intimatul-reclamant a promovat-o, dispunând, așa cum am arătat, obligarea apelanților la plata sumei de bani în litigiu prin luarea în considerare a calității acestora de succesori ai persoanei ce a avut în cadrul contractului de împrumut calitatea de împrumutat și a modalității de acceptare a succesiunii.
În cazul acceptării unei succesiuni sub beneficiu de inventar moștenitorul beneficiar rămâne obligat personal la plata datoriilor succesiunii, însă numai până la concurența bunurilor succesorale, neputând fi urmărit, în principiu, asupra bunurilor sale personale.
Apelanții nu au fost obligați prin sentința pronunțată de Judecătoria Zărnești la plata în solidar a sumei de bani în litigiu, solidaritatea neputând fi prezumată, ci, așa cum rezultă din dispozitivul acestei sentințe, obligarea părților menționate s-a făcut prin luarea în considerare a calității acestora de succesori în drepturi ai defunctului împrumutat, în calitățile reținute prin certificatul de moștenitor și a modalității în care a fost exercitat dreptul de opțiune succesorală, în faza punerii în executare a hotărârii judecătorești fiecare dintre apelanți urmând a fi executat numai în limita cotei ce îi revine din moștenire.
La cererea expresă a apelanților, a fost prezentat în instanță originalul acestui înscris, după examinarea acestuia, părțile menționate nesisizând instanța cu o cerere întemeiată pe dispozițiile cuprinse în art.177 din Codul de procedură civilă, recunoscând prin atitudinea procesuală pe care au adoptat-o scrisul și semnătura autorului lor.
Apoi, formalitatea datei certe este cerută pentru opozabilitatea unui act juridic sub semnătură privată, or, actul juridic supus analizei a devenit opozabil părților apelante la data decesului antecesorului lor, potrivit prevederilor cuprinse în art.1182 din vechiul cod civil aplicabil raportului juridic supus judecății, acest act juridic fiind cunoscut de către părțile menționate cel mai târziu la data la care au primit cererea introductivă de instanță la care acest înscris a fost atașat.
Cerința multiplului exemplar, aceasta se aplică numai contractelor sinalagmatice, or contractul de împrumut fără dobândă este un contract unilateral ce generează obligații exclusiv în sarcina împrumutatului, astfel că el nu este supus acestei formalități.
Denumirea pe care părțile contractante au dat-o actului juridic pe care l-au perfectat, aceea de ,,chitanță”, nu este în măsură să schimbe natura juridică și principiile de drept aplicabile acestuia, aceste elemente trebuind a fi stabilite prin luarea în considerare a voinței juridice reale a părților contractante, iar nu prin raportare la termenii utilizați pentru redactarea actului.
Mențiunea ,,bun și aprobat” operează numai în privința contactelor de împrumut sub semnătură privată ce nu au fost scrise în întregime și semnate de către împrumutat, situație ce nu se regăsește în speța de față, întrucât acest înscrisul suspus analizei a fost scris în întregime și semnat de către împrumutat, respectiv de către antecesorul părților apelante.
Prin recursul declarat pârâții R.-E., G. L., și G. T.-Ș., minor, prin curator B. V. au solicitat în temeiul art.304 pct.9 Cod procedură civilă modificarea acesteia în sensul respingerii acțiunii
În motivarea recursului se arată următoarele:
Petitele acțiunii s-au formulat în sensul obligării la plata sumei de 55.000 euro și dobânda legală și deși nu a existat nicio precizare de acțiune instanța a dispus obligarea la plata acestei sume în limita pasivului succesoral, cu încălcarea principiului disponibilității
Spre deosebire de separația de partrimonii propriu zisă art.781 Cod civil care profită numai creditorilor succesiunii (inclusiv legatarilor cu titlul particular ai unor creanțe) și numai celor care au cerut-o, separația de patrimonii rezultând din acceptarea sub beneficiu de inventar produce efecte colective față de toți creditorii moștenirii și legatari, precum și față de moștenitorul însuși și creditorii săi personali
În raporturile contractuale contractate de defunct cu terții, moștenitorul beneficiar nu va lua locul acestuia, astfel încât excepțiile personale pe care terții le puteau invoca în contra lui de cuius vor fi inopozabile față de moștenitorul beneficiar care acționează în calitate de titular al patrimoniului propriu
Față de dispozițiile Codului civil raportate la acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar, chemarea în judecată a pârâților în nume propriu și nu în limita acceptării succesiunii nu poate fi primită.
Având în vedere acceptarea sub beneficiu de inventar, legea a pus la îndemâna creditorilor posibilitatea de a cere separația patrimoniului succesoral de patrimoniile personale ale succesorilor, posibilitate nefructificată de reclamant care obține un titlu executoriu în baza unei simple acțiuni în pretenții raportat la o datorie strict persoană a defunctului conform art.781 Cod civil.
Reclamanta G. R. nu are venituri, având în întreținere 2 copii, unul student anul 2 și un minor de 13 ani astfel cu atât mai mult cu cât toate bunurile succesiunii sunt ipotecate la bancă, cum rezultă din certificatul de moștenitor, nu se poate vorbi de solvabilitatea moștenitorilor, asepct care trebuie probat de reclamant și cercetat de instanța de fond
Pârâții au dobândit drept de moștenire în cote diferite, iar hotărârea se referă la obligarea in rem la plata sumei pretinsă de către reclamant
În ceea ce privește data certă, legiuitorul a prevăzut că avânzii cauză universali invocă un drept propriu, cum e cazul moștenitorul sub beneficiu de inventar astfel încât în ceea ce prevește înscrisurile sub semnătură privată ale defunctului, moștenitorul beneficiar va avea calitatea de terț în sensul art. 1182 Cod civil așa încât acestea îi vor fi opozabile numai dacă au dobândit dată certă, în orice caz de la moartea lui de de cuius
Nu se pot aplica dispozițile răspunderii contractuale, aflându-ne în prezența unui înscris sub semnătură privată care e unilateral, susținându-se că provine de la defunct fără a se face nicio dovadă în acest sens, iar instanța de fond ignorând aceste asepcte, răstoarnă sarcina probei.
Dobânditorul unui drept are calitatea de având cauză, putând exercita drepturile și fiind ținut să execute obligațiile autorului său care decurg din acul juridic respectiv, doar cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor cerințe:
- drepturile și obligațiile să aibă o strânsă legătură cu dreptul subiectiv dobândit .
- actul juridic să fie încheiat anterior de autorul lui cu alte persoane și să se refere la același drept sau bun
- să fi fost respectate formalitățile de publicitate cerute de lege pentru acel act juridic sau înscrisul ce constată actul juridic respectiv să aibă dată certă adică actul juridic față de care urmează a se stabili calitatea de având cauză sau de terț a succesorului cu titlu particular să îndeplinească cerințele formei pentru opozabilitate față de terți
Nerespectarea formalității multiplului exemplar cerută în cazul înscrisurilor sub semnătură privată și lipsa mențiunii bun și aprobat cerută în cazul obligații unilaterale care constată convenții sinalagmatice atrage nevalabilitatea înscrisului ca mijloc de probă .
Față de terți este opozabilă data certă a înscrisului sub semnătură privată.
Conform principiului relativității actul unilateral îl obligă doar pe autorul său.
De fapt se urmărește realizarea unei împărțeli a moștenirii după defunct și reclamantul din prezenta cauză fiind prezent la dezbaterea succesiunii, ceea ce ar însemna că acest încearcă să-și valorifice aceeași pretenție urmând a obține 2 titluri raportat la aceeași sumă de bani pretinsă
Interpretarea dată de instanța de apel este contrară legii interpretând actul dedus judecății și născând raport obligațional direct cu pârâții nelegalitate
Având în vedere acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar, legea a pus la îndemâna creditorilor înscriși la pasivul succesoral posibilitatea de a cere separația patrimoniului succesoral de patrimoniile personale ale succesorilor, posibilitate pe care reclamantul nu a fructificat-o dorind obținerea unui titlu executoriu în baza unei simple acțiuni în pretenții, raportat la o datorie strict personală a defunctului, conform art. 781 din vechiul cod civil.
La lichidarea pasivului succesoral se aplică principiul diviziunii acestuia de plin drept între comoștenitori, chiar de la data deschiderii succesiunii, proporțional cu partea din moștenire la care este îndreptățită, iar nu cu aceea pe care o ia efectiv, indiferent cum s-a acceptat succesiunea .
Consecințele principiului diviziunii pasivului sunt că e posibil ca emolumentul cules efectiv de moștenitor să fie mai mic decât partea la care a fost îndreptățit, creditorii vor trebui să-și divizeze urmărirea, cerând de la fiecare comoștenitor să contribuie la plata datoriilor și sarcinilor, numai proporțional cu partea la care a fost îndreptățit, insolvabilitatea oricăruia dintre moștenitori nu va fi suportată de către ceilalți, ci de către creditorul urmăritor
Pârâții au dobândit drept de moștenire în cote diferite, iar hotărârea pronunțată se referă la obligarea pârâților in rem la plata sumei pretinsă de reclamant, aspect nelegal
Pârâții au fost chemați în judecată în nume propriu, între părți nu există încheiat nici un act care să dea naștere la raporturi juridice directe .
Curtea constată recursul nefondat .
Obiectul cauzei este restituirea sumei de 55.000 Euro împrumutată de reclamantul A. A. –P. la data de 28.12.2008 defunctului G. L. de către moștenitorii acestuia G. R. E., G. L. N. și G. T. Ș., reprezentat prin curator B. V. care au acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar potrivit certificatului de moștenitor nr.107/28.07.2009.
Nu s-a încălcat principiul disponibilității față de cererea reclamantului de a fi obligați pârâții la plata sumei de 55.000 Euro, respectiv echivalentul în lei al acestei sume la data efectuării plății, precum și la plata dobânzii legale acestei sume, calculată de la data introducerii cererii de chemare în judecată și până la data plății efective, fiind menționată expres calitatea pârâților în care au fost chemați în judecată și anume în calitate de moștenitori ai defunctului G. L.
Formalitatea multiplului exemplar este cerută potrivit art.1179 Cod civil numai în cazul convențiilor sinalagmatice, or în speță în discuție este obligația unilaterală a defunctului de a restitui împrumutul acordat de reclamant, iar mențiunea bun și aprobat cerută în cazul convențiilor din care se nasc obligații unilaterale nu se cere dacă înscrisul este înscris în întregime de cel care se obligă, cum este în speță.
Data înscrisului sub semnătură privată care nu constituie o formalitate necesară pentru validitatea înscrisului, este supusă condiției recunoașterii eventual a verificării de scripte, între părțile contractante, iar față de terți produce efecte data certă .
În speță condițiile pentru ca un având cauză este ținut să execute obligațiile autorului său care decurg din acul juridic respectiv mai sus menționate sunt îndeplinite, înscrisul a dobândit dată certă de la data decesului față de art.1182 Cod civil, împrumutul a fost încheiat de defunct anterior acceptării succesiunii .
Nu se urmărește obținerea a două titluri raportat la aceeași sumă de bani pretinsă, în pasivul succesoral din certificatul de moștenitor nefiind înscrisă această sumă
Instanța nu răstoarnă sarcina probei, pârâții nu au contestat faptul că înscrisul sub semnătură privată provine de la autorul lor, fiindu-le opozabil.
Separația de patrimonii este privilegiul, beneficiul individual care poate fi invocat de orice creditor al moștenirii, în virtutea căruia creditorul separatist are dreptul să fie plătit din valoarea bunurilor succesorale cu preferință față de creditorii personali ai moștenirii potrivit art.781 Cod civil
Acest beneficiu poate fi invocat de creditori pe cale de acțiune sau pe cale incidentală, .Numai în caz de acceptare a succesiuni sub beneficiu de inventar, separația de patrimonii profită și creditorilor succesorali fără invocarea privilegiului, de drept .
Potrivit art. 731 pct. 1 Cod civil moștenitorul beneficiar este obligat să plătească datoriile succesiunii numai până la concurența valorii bunurilor din moștenire .
Spre deosebire de separația de patrimonii propriu zisă prevăzută de art.781 Cod civil care profită numai creditorilor succesiunii și numai celor care au cerut-o, separația de patrimonii rezultată din acceptarea sub beneficiu de inventar produce efecte colective față de toți creditorii moștenirii și legatari, precum și față de moștenitorul însuși și creditorii lui personali .
Susținerea recurenților în sensul că pârâții au fost chemați în judecată în nume propriu și că au fost obligați in rem prin sentință este neîntemeiată. Pârâții au fost chemați în judecată în calitate de moștenitori ai defunctului Garbacea L. și răspund în limita activului moștenit și proporțional cu partea moștenită de fiecare
Faptul că pârâta Garbacea R. nu ar avea bunuri, că bunurile ar fi ipotecate și că moștenitorii nu sunt solvabili sunt aspecte care țin de executarea sentinței
Defunctul G. L. nu și-a onorat obligația asumată de a restitui împrumutul prevăzută de art.1584 Cod civil, răspunderea fiind contractuală, iar pârâții în calitate de moștenitori nu au contestat că înscrisul nu ar fi fost semnat de defunct și nu au dovedit restituirea împrumutului
Moștenitorul beneficiar nu ia locul defunctului în raporturile contractate de defunct cu terții, însă răspunde în limita activului moștenit pentru obligațiile acestuia, nefiind necesar să existe raporturi directe între împrumutător și moștenitori
Față de considerentele mai sus arătate, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de pârâții G. R. E., G. L. N. și G. T. Ș., reprezentat prin curator B. V. și va menține decizia Tribunalului B..
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE :
Respinge recursul declarat de pârâții G. R. E., G. L. N. și G. T. Ș., reprezentat prin curator B. V. împotriva deciziei civile nr.67/22 februarie 2013 pronunțată de Tribunalul B., pe care o menține .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi 3.07.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
G. C. L. F. C. B.
Grefier,
L. N.
Red. L.F./ 04.07.2013
Tehnored. L.N. / 08.07.2013 / -2 ex-
Judecător fond: C. G.
Judecător apel: L. S.
← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Legea 10/2001. Decizia nr. 371/2013. Curtea de Apel BRAŞOV → |
---|