Obligaţie de a face. Decizia nr. 887/2013. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 887/2013 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 24-04-2013 în dosarul nr. 2799/197/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,
DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ Nr. 887/R
Ședința publică de la 24 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. Ș.
Judecător A. P.
Judecător C. J.
Grefier G. G.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta C. de Comerț și Industrie a României, împotriva deciziei civile nr. 83/., pronunțată de Tribunalul B. în dosarul civil nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 18 aprilie 2013, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
În vederea deliberării, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru 24 aprilie 2013.
CURTEA
Constată că prin sentința civilă nr. 83/., Tribunalul B. a respins apelul declarat de către apelanta C. de Comerț și Industrie a României împotriva sentinței civile nr._/26.10.2011 a Judecătoriei B., pe care a păstrat-o, obligând apelanta la plata către intimata Asociația “C. de Comerț, Industrie și Turism pentru Relațiile cu România – C.C.I.T.R.R.” B. a sumei de 2.175 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Raportat la prevederile art. 3 din legea nr. 335/2007 prin care se interzice folosirea denumirii de „cameră de comerț” de către alte organizații decât cele constituite în baza acestei legi, tribunalul a constatat că în mod corect prima instanță a respins cererea de chemare în judecată în temeiul principiilor de aplicare a legii civile în timp, întrucât nu se invocă și nu s-a dovedit în speță că asociația intimată a fost înființată cu încălcarea normelor de drept aflate în vigoare la momentul respectiv. Legea nr.335/2007 este un act normativ ulterior, care produce efecte doar pentru viitor și nu poate modifica un fapt juridic consumat integral la data apariției sale, respectiv faptul constituirii asociației intimate și al înregistrării sale în registrul special (din dispoziția unei instanțe de judecată ce a verificat îndeplinirea condițiilor instituite de lege pentru acest demers).
Prin legea nouă se poate reglementa conduita unei persoane juridice constituie anterior, se pot pune în sarcina acesteia noi obligații, însă doar referitor la activitatea sa ulterioară, la raporturi, acte și fapte juridice ce ar urma să apară ulterior intrării sale în vigoare.
Soluția adoptată de către prima instanță este susținută, pe lângă cele de mai sus, de argumente logice impuse de analiza și interpretarea comparativă a normelor legale anterior citate.
Intimata nu folosește denumirea „camera de comerț și industrie”, ci doar sintagma respectivă în cadrul denumirii. Aceasta din urmă este în final diferită și cuprinde mențiunea expresă de „asociație”.
În fine, nu se prevede în cuprinsul Legii nr.335/2007 obligația persoanei juridice care are cuprinsă în denumire sintagma „camera de comerț și industrie” de a-și modifica denumirea, sub o oarecare sancțiune și nici o altă obligație, astfel după cum se prezintă situația în ceea ce privește Legea nr.183/2004, indicată pentru similitudine de situație de către apelantă. Respectiva lege impune entităților cărora li se adresează și care au fost înmatriculate anterior intrării sale în vigoare efectuarea anumitor demersuri pentru păstrarea denumirii ce cuprinde anumite cuvinte sau sintagme, pentru folosirea cărora este nevoie de acordul scris al Secretariatului General al Guvernului sau al prefectului.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta C. de Comerț și Industrie a României, iar prin motivele de recurs, întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 cod procedură civilă, soluția atacată este criticată pentru greșita interpretare a prevederilor legale aplicabile, precum și a principiilor privind neretroactivitatea și aplicarea imediată a legii civile noi. Astfel, în opinia recurentei, instanțele de fond au nesocotit principiul aplicării imediate a legii civile noi în sensul că, prin soluția atacată au fost ignorate prevederile imperative ale art. 3 din legea nr. 335/2007 prin care se interzice folosirea denumirii de „cameră de comerț” de către alte organizații decât cele constituite în baza acestei legi.
Intimata pârâtă Asociația C. de Comerț, Industrie și Turism pentru Relațiile cu România nu a formulat întâmpinare iar prin concluziile puse odată cu dezbaterile pe fond asupra cauzei a solicitat respingerea recursului pentru considerentele avute în vedere de către primele instanțe.
Recursul este fondat.
Hotărârea instanței de fond, menținută în apel, este dată cu aplicarea greșită a prevederilor Legii nr. 335/2007, legea camerelor de comerț din România, și cu interpretarea eronată a principiului neretroactivității legii civile.
Astfel, prin art. 3 din Legea nr. 335/2007, se prevedea în mod imperativ interdicția de a se utiliza denumirea de „cameră de comerț”, de către alte organizații decât cele constituite cu respectarea prevederilor acestei legi.
Totodată, prin dispozițiile art. II din Legea nr. 39/2011, de modificare a Legii nr. 335/2007, se prevede obligația camerelor bilateral constituite în temeiul OG nr. 26/2000 de a prezenta Camerei de Comerț și Industrie a României toate documentele care să ateste îndeplinirea condițiilor de organizare și funcționare prevăzute de Legea nr. 335/2007, în termen de 30 de zile de la . acestei legi.
În aplicarea acestor prevederi legale, imperative, reclamanta a notificat pârâta (fila 5 din dosarul de fond) punându-i în vedere obligația de a renunța la sintagma „C. de Comerț, Industrie”, însă pârâta nu a prezentat documentele care să ateste îndeplinirea condițiilor Legii nr. 335/2007.
Deși pârâta a dobândit personalitate juridică anterior intrării în vigoare a dispozițiilor Legii nr. 335/2007, în baza art. 49 din acest act normativ avea obligația de a-și schimba statutele proprii, corespunzător prevederilor legii, în termen de 30 de zile de la . acesteia.
Respectarea prevederilor imperative a art. 46 și 49 din Legea nr. 305/2007 și ale art. II din Legea nr. 39/2011, nu aduce atingere principiului neretroactivității legii civile, întrucât prin această lege se modifică, pentru viitor o stare de drept născută anterior, respectiv pârâta este obligată să-și modifice denumirea doar pentru viitor, pentru a putea face aplicabilă legea nouă și a înlătura supraviețuirea legii vechi.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 304 pct. 9 raportat la art. 312 cod procedură civilă, recursul reclamantei va fi admis, iar acțiunea reclamantei va fi admisă în parte, în sensul obligării pârâtei la înlăturarea din denumirea asociației a sintagmei „C. de Comerț”, respingându-se cererea de înlăturare din denumirea asociației a cuvântului „industrie”, întrucât prevederile art. 3 alin. 3 din Legea nr. 305/2007 nu se referă la acest cuvânt.
Va fi respinsă și cererea de acordare de daune cominatorii, întrucât, potrivit art. 5803 cod procedură civilă și a deciziei nr. 3/2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul recursului în interesul legii, amenda civilă prevăzută de acest text de lege poate fi aplicată debitorului unei obligații cu caracter personal, doar în cadrul procedurii execuționale.
În baza art. 274 cod procedură civilă, intimata va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată parțiale, proporțional pretențiilor admise, reprezentând taxele de timbru aferente acestor pretenții.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenta reclamantă C. de Comerț și Industrie României împotriva deciziei civile nr. 83/. a Tribunalului B. pe care o modifică în tot, în sensul că:
Admite apelul formulat de apelanta reclamantă C. de Comerț și Industrie României împotriva sentinței civile nr._/26.10.2011 a Judecătoriei B. pe care o schimbă în tot, în sensul că.
Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta C. de Comerț și Industrie României în contradictoriu cu pârâta Asociația C. de Comerț, Industrie și Turism pentru Relațiile cu România, și-n consecință:
Obligă pârâta să-și modifice denumirea asociației prin eliminarea sintagmei „C. de Comerț”.
Respinge cererea de interzicere a folosirii cuvântului „industrie” în denumirea asociației pârâte precum și cererea de acordare a daunelor cominatorii.
Obligă intimata pârâtă Asociația C. de Comerț, Industrie și Turism pentru Relațiile cu România să plătească recurentei reclamante suma de 16,60 lei cheltuieli de judecată parțiale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi,24.04.2013.
Președinte, C. Ș. | Judecător, A. P. | Judecător, C. J. |
Grefier, G. G. |
Red. CS – 24.04.13
Dact. GG – 21.05.13
2 ex.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 52/2013. Curtea de Apel BRAŞOV | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... → |
|---|
