Pretenţii. Decizia nr. 470/2015. Curtea de Apel BRAŞOV

Ședința publică din 01 aprilie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE L. F.

Judecător C. B.

Grefier I. I.

Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra apelului declarat de pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C., împotriva sentinței civile nr.1435 din 18 aprilie 2012, pronunțate de Tribunalul C. – Secția Civilă în dosarul nr._, după casarea cu trimitere spre rejudecare a deciziei nr.154/. a Curții de Apel B..

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-au depus la dosarul cauzei, prin serviciul registraturii concluzii scrise din partea intimaților și dovada cheltuielilor de judecată.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 25 martie 2015, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi. Instanța, a amânat pronunțarea în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise la data de 1 aprilie 2015.

CURTEA

Asupra apelului civil de față:

Constată că prin sentința civilă nr. 1435/2012 pronunțată de Tribunalul C. a fost admisă în parte acțiunea formulată, astfel cum a fost precizată ulterior de reclamanții K. E., S. M. și K. JENŐ G. în contradictoriu cu pârâta INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C. și în consecință: a obligat pârâta la plata către reclamanți a sumei totale de 311.472,00 lei reprezentând chirie pentru perioada 05.02._10, pentru suprafața de teren de 2063 mp și suprafața construită desfășurată de 880 mp iar de la 16.01.2009 la 05.02.2010 și pentru 311 mp suprafață construită; a obligat pârâta la plata către reclamanți a dobânzii legale prevăzută de OG 9/2000 pentru chiria datorată pentru fiecare lună din perioada 05.02._10, scadentă la data de 10 a lunii următoare, până la plata integrală; a obligat pârâta la plata către reclamanți a sumei de 523.733 lei chirie pentru perioada 06.02._10 pentru terenul în suprafață de 2063 mp și suprafața construită desfășurată de 1191 mp; a obligat pârâta la plata către reclamanții a dobânzii legale prevăzută de OG 9/2000 pentru chiria datorată pentru fiecare lună din perioada 06.02._10, scadentă la data de 10 a lunii următoare, până la plata integrală; a obligat pârâta la plata către reclamanți a sumei de 3006,00 lei chirie pentru perioada 04.12._10, pentru terenul în suprafață de 774 mp la care se adaugă dobânda legală prevăzută de O.G. nr.9/2000, calculată asupra sumei menționate de la data de 10.01.2011 și până la plata integrală. A respins ca nefondată cererea reclamanților având ca obiect obligarea pârâtei la plata sumei de 1512,00 lei majorări de întârziere. A luat act că nu s-au cerut cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:

Reclamanții au formulat la data de 20.06.2001 o notificare prin care au solicitat restituirea imobilului situat în municipiul S. G., ., jud. C., înscris în CF nr. 288 sub nr. top 826 și 827, care a fost preluat abuziv, fără titlu valabil, de către Stat de la părinții reclamanților.

Cererea reclamanților de restituire a imobilului menționat în temeiul Legii nr.10/2001 a fost respinsă de Ministerul Administrației și Internelor însă prin Decizia civilă nr.3797/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, M.A.I. a fost obligată ,,să emită decizie de restituire în natură a imobilului situat în mun. Sf. G., ., jud. C., pentru întreg imobilul” –filele 9-10 în dosarul Judecătoriei Sf. G..

La data de 05.02.2007 Ministerul Administrației și Internelor a admis cererea care a format obiectul notificării nr. 189/2001 și a emis Dispoziția de restituire în natură nr. 142/2007, prin care a restituit ,,în natură imobilul construcție P+1 având suprafața construită de 440 mp și teren aferent în suprafață de 2063 mp, identificat conform schiței anexă.”(filele 7-8).

Întrucât reclamanții au dorit restituirea în natură a suprafeței construite de 751 mp au formulat contestație împotriva acestei dispoziții de restituire iar prin Decizia nr.218/16.01.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a menținut Decizia civilă 257A/09.04.2008 prin care s-a schimbat în parte Dispoziția nr. 142/05.02.2007 și s-a dispus obligarea MAI ,,să restituie în natură și restul construcției preluate de stat prin procesul verbal din data de 15.06.1946, respectiv parterul corpurilor B, C și D individualizate prin raportul de expertiză întocmit de expertul Barat M., care face parte din hotărâre”. (filele 14, 15).

Prin cererea cu nr. 283.992/3/01.10.2008 (18) reclamanții au solicitat să li se restituie în natură și restul construcțiilor necuprinse în Dispoziția de restituire în natură nr. 142/2007, să se încheie contractul de închiriere a imobilului și să se stabilească cuantumul chiriei pentru terenul în suprafață de 2063 mp și suprafața construită de 440 mp. Au mai solicitat reclamanții ca plata chiriei să se facă retroactiv de la data eliberării deciziei de retrocedare, atât pentru imobilul ce a format obiectul Dispoziției de restituire în natură nr. 142/2007 cât și pentru restul clădirilor ce nu au fost cuprinse în această Dispoziție. (fila18).

La această adresă li s-a comunicat reclamanților faptul că Inspectoratul de Poliție al Județului C., în calitate de utilizator al imobilului va încheia contractul de închiriere în termen de 15 zile de la data emiterii dispoziției de restituire iar obligația de plată devine scadentă la data de 10 a fiecărei luni (fila 19)

Reclamanții au revenit cu o nouă solicitare de încheiere a contractului de închiriere pentru întreg imobilul, cerere înregistrată cu nr.104.238/16.12.2008 iar pentru data de 23.01.2009 pârâta IPJ C. i-a invitat la sediul Inspectoratului pentru perfectarea și semnarea contractului de închiriere (filele 20 -21).

Reclamanții s-au prezentat la data menționată la sediul Inspectoratului de Poliție al Județului C. dar nu s-a întocmit contractul și, prin adresele din 19.02.2009 și 10.03.2009 (filele 22-25) au reiterat solicitările de predare a întreg imobilului, încheierea contractului de închiriere și plata chiriei dar prin adresa nr. 255.258/3/11.03.2009 MAI le-a comunicat faptul că solicitarea lor a fost transmisă din nou la I.P.J. C. spre competentă soluționare. (fila 26)

Prin adresa nr.13.837/23.04.2009 a Inspectoratului de Poliție al Județului C. a comunicat reclamanților faptul că este necesară îndreptarea erorii materiale din sentinței civile nr. 257 /A/09.04.2008 a Curții de Apel București, după care vor trece la întocmirea formalităților prevăzute de lege pentru rezolvarea solicitărilor lor (fila 28).

Prin Încheierea Curții de Apel București din 06 ianuarie 2010 s-a dispus îndreptarea erorii materiale și s-a lămurit dispozitivul Deciziei Civile 257A/09.04.2008 a Curții de Apel București, în sensul că a fost obligat Ministerul Internelor și Reformei Administrative ,,să restituie în natură contestatoarei și restul construcției preluată de către stat, deținută de fostul proprietar în baza procesului verbal din data de 25.06.1946, respectiv parterul corpurilor B,C, și D, individualizate prin raportul de expertiză întocmit de expertul Barad M. și nu B. M., cum din eroare s-a trecut, ce face parte din prezenta hotărâre.

Menține restul mențiunilor dispoziției nr. 142/2007”

Cu toate acestea pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului C. nu a întocmit nici protocolul de predare-primire și nici contractul de închiriere a imobilului nici după perioada afectațiunii - 05.02.2010, folosind imobilul fără contract de închiriere până la data predării - 03.12.2010. (f.54).

Prin încheierea CF nr._/22.12.2010 s-a intabulat dreptul de proprietate în favoarea reclamanților asupra imobilului menționat iar prin contractul de închiriere nr._/27.05.2011 încheiat între părți s-a stabilit chiria lunară de 774 euro pentru terenul de 774 mp ce face obiectul acestui contract. (filele 55-58).

Pârâta a făcut în speță dovada că s-a adresat Inspectoratului general al Poliției Române pentru a se aloca fondurile necesare pentru plata chiriei (f.62)

Potrivit prevederilor art.25 alin. 5 și 6 din Legea nr.10/2001 ,,proprietarii cărora, prin procedurile administrative prevăzute de prezenta lege, le-au fost restituite în natură imobilele solicitate vor încheia cu deținătorii actuali ai acestora un protocol de predare-preluare, în mod obligatoriu, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei/dispoziției de restituire, termen după care, dacă protocolul nu a fost semnat, se va încheia în prezența executorului judecătoresc un proces-verbal de constatare unilaterală a preluării imobilului. Decizia sau, după caz, dispoziția prevăzută la alin. (4) trebuie pusă în executare în termen de 3 ani de la data primirii ei de către persoana îndreptățită.”

De asemenea, conform prevederilor art. 1 și 3 din H.G. nr.1886/2006 modificată, cuantumul chiriilor lunare aferente imobilelor care intră sub incidența art. 16 alin. (2) din Legea nr.10/2001 este prevăzut în anexa nr. 1, în speța de față având relevanță acest cuantum pentru localități de rang II, pentru imobile construcții cu suprafața construită desfășurată între 700 și 1000 mp iar suprafața terenului aferent, inclusiv terenul de sub construcție între 2000 și 5000 mp.

Conform art. 4 și 7 din același act normativ ,,în situațiile prevăzute la art. 1 și 2, noul proprietar va încheia contractul de închiriere în formă scrisă cu utilizatorul imobilului, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri sau de la data emiterii deciziei/dispoziției de restituire, după caz. În situația în care nu se încheie un contract de închiriere în formă scrisă, obligația de plată a chiriei lunare devine scadentă de plin drept la data de 10 a fiecărei luni. Cuantumul chiriilor prevăzut în anexele nr. 1 și 2 se va actualiza anual cu indicele de inflație prin hotărâre a Guvernului.”

Raportat la aceste prevederi legale, din starea de fapt expusă rezultă următoarele:

- dispoziția de restituire nr.142/05.02.2007 emisă de Ministerul Administrației și Internelor, având ca obiect imobilul construcție P+1 având suprafața construită de 440 mp și teren aferent în suprafață de 2063 mp a fost contestată de reclamanți care au solicitat modificarea acesteia doar în sensul de a se restitui întregul imobil - diferența de suprafață construită de la 440 mp la 787 mp; Așadar, Dispoziția de restituire menționată nu a fost analizată sub aspectul temeiniciei și legalității restituirii suprafața de 2063 mp teren și 440 mp suprafață construită și din acest punct de vedere, era irevocabilă și din data de 05.02.2007 pentru aceste suprafețe din imobil pe care le folosea, pârâta trebuia să achite reclamanților chiria prevăzută de art. 1/anexa1 din H.G. nr.1886/2006 modificată.

În plus, instanța constată că prin încheierea Curții de Apel București din 06 ianuarie 2010 s-a lămurit dispozitivul Deciziei Civile nr.257A/09.04.2008 a Curții de Apel București în sensul că au fost menținute restul mențiunilor dispoziției nr.142/2007. În situația în care pârâta ar fi avut nelămuriri cu privire la conținutul deciziilor menționate, putea solicita lămuriri imediat după pronunțarea acestora.

În consecință, pentru 2063 mp teren și 880 mp suprafață desfășurată construcții, chiria se va calcula de la data de 05.02.2007.

- pentru diferența de suprafață construită, doar prin Decizia nr.257A/2008, irevocabilă prin Decizia nr.218/16.01.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a dispus obligarea MAI ,,să restituie în natură și restul construcției preluate de stat prin procesul verbal din data de 15.06.1946, respectiv parterul corpurilor B, C și D. Ca urmare, de la data de 16.01.2009 pârâta datora chirie reclamanților pentru suprafața de 311 mp (80 mp parter corp B, 80 mp parter corp C și 151 mp parter corp D-f.12), în cuantumul prevăzut de art. 1 din H.G. nr.1886/2006. În consecință pentru suprafața de 311 mp construcții, chiria se va calcula de la data de 16.01.2009 și până la data predării-03.12.2010.

La stabilirea sumelor datorate de pârâtă reclamanților cu titlu de chirie se va avea în vedere și perioada afectațiunii de trei ani conform art.16 din Legea nr.10/2001, pentru fiecare din cele două situații expuse anterior, precum și prevederile art.7 din H.G. nr.1886/2006 menționate anterior.

I. În consecință, pentru perioada 05.02._10, pentru suprafața de teren de 2063 mp și suprafața construită desfășurată de 880 mp iar de la 16.01.2009 la 05.02.2010 și pentru 311 mp suprafață construită, valoarea totală a chiriei datorate de pârâtă este de 311.472,00 lei (f.108-109 dosar tribunal). Pentru luna februarie(5-28), chiria este de 11.339,00 lei, pentru luna martie 2007, chiria este de 13.229,00 lei, pentru luna aprilie 2007 chiria este 10.995, pentru lunile mai-decembrie 2007 chiria este 7.646,00 lei/lună, pentru lunile ianuarie-decembrie 2008 chiria este 8246,00 lei/lună, pentru luna ianuarie 2009 chiria este 8737,00 lei, pentru lunile februarie – decembrie 2009 chiria este de 8.766,00 lei, pentru ianuarie 2010 chiria este de 9.298,00 lei iar pentru 01-04-.02.2010 chiria este de 1.328,00 lei.

II. Pentru perioada 06.02._10, la stabilirea chiriei pentru terenul în suprafață de 2063 mp și suprafața construită desfășurată de 1191 mp se va avea în vedere și faptul că pe raza mun. Sf. G. pentru imobile similare, chiria variază între 10 și 25 euro/mp/lună+TVA pe suprafață construită (filele 113-114). Pentru teren, valoarea chiriei lunare se poate raporta la prețul convenit de părți și prin contractul de închiriere din data de 27.05.2011, adică 1 euro/mp/lună.

Așadar, chiria de 12.500 euro lunar solicitată de reclamanți pentru această parte din imobil este justificată, chiar dacă se are în vedere la calcul valoarea minimă de 10 euro/mp pentru clădiri și 1 euro/mp teren fiind în concordanță cu prețurile practicate în zonă ( în cazul în care se consideră ca bază de calcul valorile minime ale chiriei, chiar și fără TVA, ar rezulta o valoare de_,00 euro/lună).

Pârâta nu a propus alte probe prin care să dovedească cuantumul chiriei percepute pentru imobile cu caracteristici simulare. În consecință, cuantumul total al chiriei este de 523.733 lei. Defalcat, pe fiecare lună din această perioadă, transformat în lei la cursul BNR din data de 10 a lunii, cuantumul chiriei este următorul: 05.28.02.2010-44.428,00 lei, martie 2010-51.259,00 lei, aprilie 2010-51.635,00 lei, mai 2010-52.343,00 lei, iunie 2010-52.750,00 lei, iulie 2010-52.969 lei, august 2010-52.861,00 lei, septembrie 2010-53.526,00 lei, octombrie 2010-53.353,00 lei, noiembrie 2010-53.758,00 lei iar pentru 01-03-12.2010-5.202.,00 lei. (poziția 1-11 fila 111 dosar tribunal).

Pentru perioada 04.12._10, perioadă necuprinsă în contractul de închiriere semnat la data de 27.05.2011 și valabil retroactiv de la data de 01.01.2011, valoarea chiriei datorate de reclamantă pârâtei pentru terenul de 774 mp este de 3.006,00 lei (poziția 12 fila 111 dosar tribunal). Deoarece prin acțiunea inițială reclamanții au solicitat plata sumei de 3328,00 lei și au dovedit suma de 3.006,00 lei, petitul 3 al acțiunii va fi admis doar în parte.

Părțile nu au solicitat întocmirea unui raport de expertiză pentru calculul chiriei lunare și nici nu se impunea a fi administrată din oficiu o asemenea probă având în vedere că pentru determinarea cuantumului chiriei lunare se impunea a se face doar o operațiune matematică.

În ceea ce privește dobânda solicitată de reclamanți pentru sumele datorate de pârâtă cu titlu de chirie, instanța a constatat că dobânda reprezintă contravaloarea prejudiciului suferit de creditor că urmare a neexecutării sau executării cu întârziere a obligației, cuantificarea acesteia putând avea loc prin convenția parților sau în mod legal, prin voința legiuitorului, iar în condițiile în care în speță prima ipoteză este exclusă, cuantificarea prejudiciului încercat de reclamanți poate avea loc doar prin raportare la dobânda legală prevăzută de O.G. nr.9/2000, în vigoare la data formulării primei cereri de plată a chiriei de către reclamanți– astfel că cererea de acordare a dobânzii legale este întemeiată.

Însă, întrucât reclamanții au solicitat calcularea dobânzii în funcție de rata dobânzii de referință stabilită pentru fiecare lună de B.N.R. la depozitele atrase, pentru perioada 05.02._10, pentru suprafața de teren de 2063 mp și suprafața construită desfășurată de 880 mp iar de la 16.01.2009 la 05.02.2010 și pentru 311 mp suprafață construită, iar art.3 din O.G. nr. 9/2000 prevede că dobânda legală în materie civilă se stabilește la nivelul dobânzii de referință a Băncii Naționale a României, diminuat cu 20%”, se va admite în parte cererea reclamanților, sub acest aspect.

În conformitate cu prevederile art.4 din H.G. nr.1886/2006, raportat la art. 2 și 5 din O.G. nr.9/2000 dobânda datorată, stabilită pentru sumele neplătite, se calculează de la data scadenței chiriei pentru fiecare lună (data de 10 a lunii următoare) cuantumul chiriei lunare fiind evidențiat anterior.

Referitor la cererea de plată a sumei de 1512,00 lei, instanța a constatat că Primăria Municipiului Sf. G. a calculat majorări de întârziere pentru plata cu întârziere a impozitelor datorate de 1386,00 lei. Reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 1512,00 lei cu titlu de majorări de întârziere dar în motivarea cererii lor au arătat că pârâta este vinovată de încheierea cu întârziere a protocolului de predare-primire, fără de care nu se putea trece la intabularea imobilului în CF.

Împotriva acestei sentințe s-a declarat apel de apelantul Inspectoratul de Poliție al Județului C. criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de apel sentința este criticată pentru faptul că a fost soluționată în mod eronat excepția tardivității introducerii cererii de chemare în judecată, întrucât dreptul de a promova această acțiune s-a născut în data de 5.02.2007 dată la care s-a emis dispoziția de restituire emisă de MAI. Reclamanții au stat în pasivitate în ceea ce privește recuperarea sumelor de bani cu titlu de chirie astfel că dreptul lor s-a prescris în termenul de trei ani, la data de 06.02.2010.

În cuprinsul criticilor din apel s-a invocat excepția lipsei calității procesual pasive a Inspectoratului de Poliție al Județului C. în baza dispozițiilor art. 3 lit. c pct. 11 din O.U.G. nr. 30/25.04.2007 arătându-se că nu există un temei de drept care să oblige Inspectoratele de Poliție să aloce din bugetul propriu fonduri pentru plata chiriei.

Prin urmare, potrivit susținerilor apelantei, pentru pretențiile formulate, reclamanții ar fi trebuit să poarte un proces în contradictoriu cu Ministerul Administrației și Internelor și nu cu prezenta apelantă.

Sentința mai este criticată pentru faptul că în mod nejustificat s-a acordat dobânda legală la sumele de bani cu titlu de chirie, întrucât nu există un temei legal pentru astfel de plăți.

În plus nici în protocolul încheiat de părți și nici contractul de închiriere, nu prevăd astfel de plăți, motiv pentru care în mod nelegal au fost acordate de instanța de fond.

În continuarea motivelor de apel se mai arată că instanța avea obligația legală să verifice pe baza H.G. nr.343/2007 contravaloarea exactă a chiriei lunare și nu să procedeze la un calcul propriu. Astfel dacă în forma inițială a H.G. nr.1886/2006 chiria s-a stabilit pe metru pătrat în funcție de rangul localității, după modificarea prin H.G. nr.343/2007, cuantumul chiriei pe metru pătrat, stabilit prin anexa I a acestei hotărâri, depinde de un parametru suplimentar și anume suprafața imobilului închiriat, în sensul că scade pe măsura creșterii suprafeței imobilului, astfel că toate sumele la plata cărora a fost obligată apelanta ar trebui recalculată potrivit legii.

Prin decizia nr. 154/. a Curții de Apel B. s-a respins apelul declarat, însă prin decizia nr.1796/10.06.2014 a Î.C.C.J s-a admis recursul pârâtului și cauza a fost trimisă spre rejudecare pentru suplimentarea probatoriului.

În baza art. 315 alin.1 C.pr.civ. au fost soluționate irevocabil problemele de drept legate de prescripția dreptului la acțiune pentru pretențiile formulate pe perioada 5.02.2007 și până la 27.06.2008, dreptul reclamanților de a solicita chiria pentru perioada 27.06.2008-5.02.2010 pentru construcția P+1 cu o suprafață de 440 mp și teren de 2063 mp, iar pentru corpurile de parter în suprafață de 311mp dreptul de a solicita chiria pe perioada 16.01.2009-5.02.2010, iar pentru întregul imobil chiria pentru perioada 5.02.2010-3.12.2010. S-a reținut că în lipsa unei cereri reconvenționale, constatarea calității de constructor de bună credință nu poate fi analizată, iar o compensare a pretențiilor nu poate fi dispusă. S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a apelantei.

În rejudecare s-au depus înscrisuri și s-a dispus efectuarea probei cu expertiză contabilă pentru calcularea sumelor solicitate.

Prin notele scrise depuse la 8.10.2014 apelanta a solicitat compensarea cheltuielilor cu titlu de investiții în construcții, cu valoarea chiriei datorate, fără a preciza cuantumul acestor investiții și fără a depune înscrisuri cu privire la valoarea acestora, opunându-se la efectuarea expertizei. La termenul din 29.10.2014 s-a pus în vedere apelantei să precizeze valoarea investițiilor și să la justifice, însă apelanta și-a îndeplinit această obligație doar la ultimul termen de judecată când a arătat că solicită suma de 634.497,88 lei reprezentând valoarea de inventar a corpurilor de clădire etajate și construite la B,C și D.

Analizând hotărârea apelată în raport cu motivele de apel și actele dosarului, în baza art. 296 Cod procedură civilă se constată următoarele:

Criticile din apel legate de tardivitatea depunerii acțiunii, respectiv prescripția dreptului la acțiune a pretențiilor, au fost soluționate irevocabil prin decizia nr.1796/10.06.2014 a Î.C.C.J, în sensul că s-a reținut a fi prescrise pretențiile formulate pe perioada 5.02._08 pentru imobilele restituite prin dispoziția de restituire, astfel că față de prevederile art. 315 alin.1 C.pr.civ., problema de drept dezlegată este obligatorie și nu mai poate fi reanalizată în prezentul apel, motiv pentru care se va lua act de admiterea acestei excepții. Apărările intimaților referitoare la rejudecarea condițiilor de intervenire a suspendării prescripției nu pot fi analizate față de dispozițiile exprese ale art. 315 alin.1 C.pr.civ.

De asemenea, excepția lipsei calității procesual pasive a Inspectoratului de Poliție al Județului C. a fost respinsă irevocabil prin aceeași decizie, astfel că față de art. 315 alin.1 C.pr.civ. se va lua act de respingerea acestei excepții.

Cu referire la regimul juridic al construcțiilor, din dispoziția de restituire nr. 142/5.02.2007, din raportul de expertiză întocmit de expertul Barad M. în dosarul nr._ al Curții de Apel București și din hotărârile judecătorești pronunțate( decizia nr. 3797/12.04.2006, decizia nr. 257/A/9.04.2008), rezultă, așa cum corect a reținut instanța de fond, că reclamanții au primit în natură suprafața de teren de 2063 mp și imobilul construcție P+1-corpul A de 880 mp( prin dispoziția de restituire nr.142/5.02.2007) parterul corpurilor B-80 mp,C-80 mp și D-151 mp, total 311 mp. Construcțiile nerestituite au fost identificate atât de expert cât și prin procesul verbal din 16.02.2008, ca fiind corpul B1-regim P+1 de 102 mp, etajele de la corpurile B- 80mp, C- 80mp, D-151mp și corpul E 1 –regim P+1 de 464 mp.

Prevederile art.294 alin.2 C.pr.civ. permit părților să solicite compensarea legală și în apel, condițiile compensării vizând conform art.1144 C.civ. reciprocitatea obligațiilor, existența unor bunuri fungibile și caracterul cert, lichid și exigibil al creanțelor, adică existența lor să nu fie discutabilă din punct de vedere juridic, să fie determinate cu exactitate sub aspect valoric și să fie ajunse la scadență.

În ceea ce privește creanța invocată de apelantul pârât reprezentând contravaloarea investițiilor în sumă de 634.497,88 lei, se constată că aceasta nu este certă. Valoarea de inventar a mijloacelor fixe nu a fost acceptată de reclamanții intimați în sensul art. 379 alin.3 C.pr.civ., astfel că fișele depuse în probațiune nu sunt opozabile acestora. Pe de altă parte, apelantul pârât a solicitat investițiile realizate la corpurile de clădire ce nu au fost restituite reclamanților, respectiv contravaloarea etajărilor efectuate la corpurile C, D și B, ori atâta timp cât aceste corpuri nu au fost restituite reclamanților, nu pot forma obiect al compensării. Raportul de evaluare nr.28/20.12.2006 efectuat de experta K. M. are valoare extrajudiciară și nu a fost însușit de intimați, astfel că nu poate fi avut în vedere la stabilirea câtimii creanței. Raportul de expertiză a evaluat două corpuri de clădire B1, E1 și o terasă la suma de 650.000 lei la valoarea din 20.12.2006, însă apelantul pârât nu și-a precizat creanța funcție de această sumă și de aceste corpuri, motiv pentru care compensația nu poate fi raportată la această valoare. Intenția de demolare a acestor investiții de către apelantul pârât astfel cum a fost înaintată prin adresa nr. 3251.03/3/14.04.2011 constituie un motiv în plus în a considera incertă creanța propusă spre compensare, astfel că nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.1144 C.civ și art. 294 alin.2 C.pr.civ urmează a se respinge cererea de compensare.

Cu privire la pretențiile formulate, în temeiul acelorași dispoziții ale art. 315 alin.1 C.pr.civ. se va lua act că pârâtul datorează reclamanților chiria pentru perioada 27.06.2008- 5.02.2010 pentru imobilele restituite inițial (construcție P+1 de 440 mp și teren de 2063 mp), chiria pentru perioada 16.01.2009-5.02.2010 pentru imobilele acordate ulterior (corpurile de parter de 311 mp), iar pentru întregul imobil, chiria pentru perioada 5.02.2010-3.12.2010.

Susținerile apelantului cu privire la excluderea chiriei pentru data de 27.06.2008 din calculul pretențiilor urmează a fi respinse întrucât, raportat la data introducerii acțiunii, respectiv 27.06.2011, aceasta zi se ia în calcul la pretențiile formulate. De altfel, ziua de 27.06.2008 a fost inclusă și de instanța de casare în calculul pretențiilor datorate de apelantul pârât, iar faptul că aceeași instanță a reținut prescripția față de această dată, se interpretează în sensul aplicării dispozițiilor art.16 lit.b din D-L 167/1958 potrivit cu care prescripția este întreruptă la data introducerii cererii de chemare în judecată.

Pretențiile în cuantum de 3006 lei formulate de reclamanți pentru perioada 4.12._10 reprezentând chirie pentru terenul în suprafață de 774 mp cu dobânda legală, au fost contestate de pârât în cadrul recursului, aceasta considerând că, neavând efect retroactiv, contractul de închiriere nu putea fi avut în vedere la calculul pretențiilor. În decizia de casare, instanța de recurs a reținut că prin preluarea folosinței imobilului la data de 3.12.2010 încetează obligația legală de plată a chiriei, fără însă a dispune respingerea acestor pretenții, astfel că în rejudecare se vor reanaliza și aceste pretenții.

Dreptul reclamanților la plata contravalorii lipsei de folosință pentru imobilul care le-a fost restituit prin hotărâre judecătorească, cu obligația acestora de a îi menține afectațiunea, derivă din prevederile art. 16 alin. (2) din Legea 10/2010 raportat la H.G. 1886 din 21 decembrie 2006. Acest drept a fost recunoscut și de instanța de casare, astfel că susținerile apelantului pârât legate de netemeinicia pretențiilor formulate de reclamanți urmează a fi respinse ca nefondate. Prin urmare, în speță sunt incidente dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 și prevederile H.G. 1886/2006 astfel cum au fost modificate prin HG nr. 343/2007, în raport cu care, lipsa de folosință a imobilului în perioada supusă afectațiunii legale se traduce prin contravaloarea chiriei stabilite prin hotărâre de Guvern. Obligația de plată a chiriei este una legală, iar aceasta subzistă și în ipoteza în care nu se încheie un contract de închiriere în formă scrisă, stabilirea contravalorii lipsei de folosință a imobilului fiind raportată la cuantumul chiriei prevăzute de lege. Scadența de drept pentru obligația de plată a chiriei este prevăzută expres de art. 4 din HG nr. 1886/2006, la data de 10 a fiecărei luni. Pentru perioada ulterioară duratei de afectațiune, dreptul proprietarilor la contravaloarea lipsei de folosință a imobilului derivă din prevederile art. 40 din legea 10/2001.

Actualizarea chiriei cu rata indicelui de inflație este prevăzută de art. 7 din H.G. nr. 1886/2006 care arată că cuantumul chiriilor se va actualiza anual cu indicele de inflație prin hotărâre a Guvernului, în acest sens fiind emisă HG nr.507/2014 privind actualizarea cuantumului chiriilor aferente imobilelor retrocedate și afectate unor destinații de interes public cu indicele prețurilor de consum aferent perioadei cuprinse între luna ianuarie a anului 2007 și luna mai a anului 2014. Susținerile apelantului pârât cu privire la neaplicarea ratei inflației sunt neîntemeiate atâta timp cât textele de lege permit și chiar impun o astfel de actualizare.

Dobânda legală este datorată în baza art.1088 alin.1 C.civ. potrivit cu care daunele interese pentru neexecutarea unei obligații bănești cuprind dobânda legală. Această dobândă a fost stabilită prin O.G. 9/2000 ce a produs efecte până la data abrogării sale la 31.08.2011, iar în continuare au fost incidente prevederile OG nr.13/2011. Criticile apelantului pârât referitoare la neaplicarea dobânzilor legale în lipsa unui contract de închiriere sunt neîntemeiate întrucât obligația de plată a chiriei subzistă potrivit legii chiar și în condițiile în care nu s-a încheiat un astfel de contract. De asemenea, dispozițiile art. 40 din legea 10/2001 care arată că deținătorul trebuie să plătească proprietarilor o sumă calculată pe zi de întârziere, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a imobilului restituit, nu exclud incidența prevederilor art. 1088 alin.1 C.civ., textul de lege vizând de fapt toate daunele interese rezultate din lipsa de folosință a imobilului, deci inclusiv dobânzile legale. Potrivit art. 1088 alin.2 C.civ. aceste dobânzi curg de drept de la data scadenței prevăzute de art. 4 din HG nr. 1886/2006 și nu de la data cererii de chemare în judecată.

Pretențiile solicitate de reclamanți sunt anterioare contractului de închiriere nr._/27.05.2011 menționat de apelant, motiv pentru care nu prezintă relevanță acest contract în cazul chiriei legale, astfel cum s-a reținut și prin decizia de casare. În ceea ce privește efectele în timp ale OG nr.9/2000, susținerile apelantului sunt neîntemeiate întrucât acest act normativ este aplicabil raporturilor juridice existente la data la care legea producea efecte. Astfel, pentru pretențiile solicitate până la data de 31.08.2011 sunt aplicabile prevederile OG nr. 9/2000, iar începând cu 1.09.2011 sunt aplicabile prevederile OG nr.13/2011.

Daunele interese sub forma actualizării cu rata indicelui de inflație și a dobânzii legale reprezintă obligații distincte și pot fi cumulate. Indicele de inflație reprezintă un calcul matematic aplicabil unui fenomen economic, prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflați în circulație, coeficientul de scădere a puterii de cumpărare. Prin aplicarea în practică a acestui calcul banii sunt aduși la actuala lor putere de cumpărare. Cât privește dobânda, aceasta reprezintă câștigul, folosul ori profitul pe care l-ar fi obținut reclamanții din investirea banilor dacă pârâta ar fi plătit debitul datorat la termen.

Pentru cuantificarea chiriei și a lipsei de folosință, în rejudecare s-a suplimentat probatoriul cu proba cu expertiză contabilă, susținerile părților referitoare la inutilitatea probei fiind înlăturate față de mențiunile deciziei de casare care au impus suplimentarea acestui probatoriu. Expertiza contabilă a cuprins două variante cu sau fără aplicarea indicelui de inflație, astfel cum a solicitat prin obiecțiuni apelantul pârât.

Având în vedere prevederile art. 4 și art. 7 din HG nr. 1886/2006 cât și dispozițiile art.1088 C.civ. prin raportare la OG nr.9/2000 și 13/2011 se vor menține parțial obligațiile de plată stabilite în sarcina apelantului pârât astfel:

- 164.947,4 lei chiria actualizată pe perioada 27.06.2008-4.02.2010 pentru construcția P+1 corpul A cu o suprafață de 880 mp ( 440mp P+ 440 mp 1) și teren de 2063 mp prin încadrarea imobilului în rangul II și luarea în calcul a anexei 1 din HG nr. 343/2007 privind modificarea și completarea HG nr. 1886/2006 de stabilire a chiriilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv. Încadrarea imobilului în zona de rang II a respectat prevederile art. 3 din HG nr. 1886/2006 și art.2 lit. c din legea 351/2001 potrivit cărora municipiile de importanță județeană au rangul II, astfel că criticile apelantei pârâte sunt neîntemeiate.

- 90.374 lei dobândă aferentă chiriei calculată de la data scadenței și până la 28.01.2015 în temeiul OG nr.9/2000 până la 30.08.2011 și în baza OG nr.13/2011 din 1.09.2011 până la 28.01.2015 și în continuare până la data plății

- 27.048 lei chiria actualizată pe perioada 16.01.2009-4.02.2010 pentru corpurile de parter în suprafață de 311 mp, potrivit anexei 1 din HG nr. 343/2007 privind modificarea și completarea HG nr. 1886/2006

- 13.933,2 lei dobândă aferentă chiriei calculată de la data scadenței și până la 28.01.2015 în temeiul OG nr.9/2000 până la 30.08.2011 și în baza OG nr.13/2011 din 1.09.2011 până la 28.01.2015 și în continuare până la data plății.

În ceea ce privește pretențiile pentru lipsa de folosință a imobilelor pe perioada ulterioară duratei de afectațiune, respectiv 5.02.2010-3.12.2010, pentru întregul imobil de 2063 mp teren și 1191 mp suprafață construită, acestea se calculează potrivit art. 40 din legea 10/2001 conform cărora nerespectarea obligației de predare a imobilului către proprietari atrage obligația deținătorului de a plăti noului proprietar o sumă calculată pe zi de întârziere, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a imobilului restituit. În speță, decizia de restituire a imobilului a fost emisă la 5.02.2007, perioada de afectațiune de 3 ani prevăzută de art.16 alin.1 din legea 10/2001 a fost până la 5.02.2010, iar protocolul de predare-primire a fost încheiat la 3.12.2010, peste termenul de 30 de zile prevăzut de art.25 alin.5 din legea 10/2001. Prin urmare, pentru perioada 5.02.2010-3.12.2010 pârâtul datorează reclamanților contravaloarea lipsei de folosință a imobilului nerestituit în cuantum de 523.731,7 lei și nu chiria legală cuvenită în perioada de afectațiune.

Potrivit adresei nr.173.667/6.07.2010 emise de pârâtă -fila 62 dosar de fond, chiria ofertată a fost de 5000 euro lunar, în timp ce pretențiile reclamanților au fost inițial de 25.000 euro lunar, apoi de 12.500 euro lunar. Conform adreselor reținute și de prima instanță (filele 113-114 dosar de fond), folosința spațiilor construite și a terenurilor în zonă variază între 10-25 euro/mp + TVA pentru construcții și 1 euro/mp pentru teren, astfel că, în lipsa altor dovezi din partea apelantului cu privire la cuantumul acestor valori, se va constata că pretențiile cuantificate la suma de 12.500 euro/lună sunt în concordanță cu prevederile art. 40 din legea 10/2001, menținând argumentele instanței de fond în acest sens.

În temeiul art. 1088 C.civ. pârâta datorează și dobânda legală de 183.923,3 lei aferentă lipsei de folosință calculate de la data scadenței și până la 28.01.2015 în temeiul OG nr.9/2000 până la 30.08.2011 și în baza OG nr.13/2011 din 1.09.2011 până la 28.01.2015 și în continuare până la data plății.

Cu privire la pretențiile în cuantum de 3006,38 lei reprezentând contravaloare folosință pentru suprafața de 774 mp pe perioada 4.12._10, în mod corect prima instanță a reținut că terenul a rămas în folosința deținătorilor. Din protocolul de predare-primire din 3.12.2010 rezultă că pentru această suprafață părțile au convenit a încheia contract de închiriere, act ce s-a materializat la 27.05.2011, ceea ce denotă faptul că această suprafață nu a fost predată în folosința reclamanților la data încheierii protocolului, astfel că pârâtul datorează contravaloarea lipsei de folosință pentru acest imobil potrivit art. 40 din legea 101/2001. Cuantumul acestei lipse de folosință a fost corect apreciat de instanța de fond la 1 euro/mp luând în considerare ofertele de piață existente la dosar cât și contractul de închiriere încheiat de părți la 27.05.2011. Referința la contractul de închiriere nu înseamnă aplicarea retroactivă a acestui contract, ci doar un criteriu de apreciere pentru determinare a prejudiciului, în lipsa altor dovezi din partea apelantului pârât. În temeiul acelorași prevederi ale art.1088 C.civ. pârâtul datorează și dobânda legală de 962,6 lei aferentă lipsei de folosință calculată de la data scadenței și până la 28.01.2015 în temeiul OG nr.9/2000 până la 30.08.2011 și în baza OG nr.13/2011 din 1.09.2011 până la 28.01.2015 și în continuare până la data plății.

În aplicarea dispozițiilor art. 274 din codul de procedură civilă ,instanța va obliga apelantul la plata cheltuielilor de judecată către intimata reclamantă K. E. în cuantum de 15.928,87 lei reprezentând onorariu avocațial de 15.500 lei potrivit chitanțelor de la filele 24-26 vol.II și 428,87 lei contravaloarea cheltuielilor de transport dovedite potrivit notei depuse la concluziile scrise. În ceea ce privește onorariul privind expertiza acesta va rămâne în sarcina părților, fiind o probă administrată în calea de atac promovată de Inspectoratul de Poliție al Județului C. și care profită și reclamanților.

Raportat la aceste considerente, în temeiul art. 296 urmează a admite în parte apelul declarat de pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului C., a admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile din perioada 5.02._08, a admite în parte acțiunea formulată de reclamanți cu consecința modificării în parte a hotărârii instanței de fond în sensul obligării pârâtului să plătească reclamanților următoarele sume:

- 164.947,4 lei chiria actualizată pe perioada 27.06.2008-4.02.2010 pentru construcția P+1 corpul A cu o suprafață de 880 mp ( 440mp P+ 440 mp 1) și teren de 2063 mp

- 90.374 lei dobândă aferentă chiriei calculată de la data scadenței și până la 28.01.2015 și în continuare până la data plății.

- 27.048 lei chiria actualizată pe perioada 16.01.2009-4.02.2010 pentru corpurile de parter în suprafață de 311 mp

- 13.933,2 lei dobândă aferentă chiriei calculată de la data scadenței și până la 28.01.2015 și în continuare până la data plății

- 523.731,7 lei contravaloare lipsă de folosință pe perioada 5.02.2010-3.12.2010 pentru întregul imobil de 2063 mp teren și 1191 mp suprafață construită

- 183.923,3 lei dobândă aferentă lipsei de folosință calculate de la data scadenței și până la 28.01.2015 și în continuare până la data plății

- 3006,38 lei contravaloare lipsă de folosință pentru suprafața de 774 mp teren pe perioada 4.12._10

- 962,6 lei dobândă aferentă lipsei de folosință calculate de la data scadenței și până la 28.01.2015 și în continuare până la data plății

Se va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a apelantului pârât .

Se vor menține restul pretențiilor cu privire la respingerea majorărilor de întârziere în cuantum de 1512 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite în parte apelul declarat de apelantul Inspectoratul de Poliție al Județului C. împotriva sentinței civile nr.1435/18.04.2012 pronunțată de Tribunalul C., pe care o modifică în parte în sensul că:

Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile din perioada 5.02._08;

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a apelantului pârât;

Obligă pârâtul să plătească reclamanților următoarele sume:

- 164.947,4 lei chiria actualizată pe perioada 27.06.2008-4.02.2010 pentru construcția P+1 corpul A cu o suprafață de 880 mp ( 440mp P+ 440 mp 1) și teren de 2063 mp

- 90.374 lei dobândă aferentă chiriei calculată de la data scadenței și până la 28.01.2015 și în continuare până la data plății.

- 27.048 lei chiria actualizată pe perioada 16.01.2009-4.02.2010 pentru corpurile de parter în suprafață de 311 mp

- 13.933,2 lei dobândă aferentă chiriei calculată de la data scadenței și până la 28.01.2015 și în continuare până la data plății

- 523.731,7 lei contravaloare lipsă de folosință pe perioada 5.02.2010-3.12.2010 pentru întregul imobil de 2063 mp teren și 1191 mp suprafață construită

- 183.923,3 lei dobândă aferentă lipsei de folosință calculate de la data scadenței și până la 28.01.2015 și în continuare până la data plății

- 3006,38 lei contravaloare lipsă de folosință pentru suprafața de 774 mp teren pe perioada 4.12._10

- 962,6 lei dobândă aferentă lipsei de folosință calculate de la data scadenței și până la 28.01.2015 și în continuare până la data plății

Respinge restul pretențiilor și menține celelalte dispoziții ale hotărârii.

Obligă apelantul pârât să plătească intimatei reclamante K. E. cheltuieli de judecată în cuantum de 15.928,87 lei.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi 1.04.2015.

Red. C.B./01.04.2015

Dact. I.I./02.04.2015

Judecător fond: M.D. V.