Succesiune. Decizia nr. 675/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 675/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 25-11-2015 în dosarul nr. 675/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
Secția civilă
DECIZIA CIVILĂ NR.675/R
Ședința publică din data de 25 noiembrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: C. B.
Judecător: L. F.
Judecător: S. P. G.
Grefier: L. N.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtul C. O. împotriva deciziei civile nr.831/. 22 iunie 2015 pronunțate de Tribunalul B. – secția I civilă în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa recurentului pârât C. O., a intimatei reclamante C. R., precum și a intimaților pârâți C. E., U. U. M. F. și M. M..
Procedura este legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 18 noiembrie 2015, când părțile prezente au pus concluzii potrivit celor consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, pentru a da posibilitate părților să formuleze și să depună concluzii scrise, în temeiul prevederilor art.146 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 25 noiembrie 2015.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Constată că prin decizia civilă nr.831/. Tribunalul B. a admis apelul formulat de apelantul pârât C. O. în contradictoriu cu intimata reclamantă C. R. și cu intimații pârâți C. E., U. M. F. și M. M. G. împotriva sentinței civile nr._/23.09.2014, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._, pe care a schimbat-o în parte, după cum urmează:
În finalul alineatului 6 din dispozitivul hotărârii de mai sus se va trece în calitate de moștenitoare M. V., în calitate de fiică, având cota de 3/40 parte din masa succesorală, în locul pârâtului M. G. M., în calitate de soț supraviețuitor al acesteia.
În finalul alineatului 9 din dispozitivul hotărârii de mai sus se va trece în calitate de moștenitoare M. V., în calitate de fiică, având cota de 25/200 parte din masa succesorală, în locul pârâtului M. G. M., în calitate de soț supraviețuitor al acesteia.
De asemenea, se va constata că după defuncta M. V., născută C., decedată la 04.12.2006, au rămas ca moștenitori:
- reclamanta C. R., în calitate de soră, cu cota de 1/8 parte;
- pârâta C. E., în calitate de soră, cu cota de 1/8 parte;
- pârâtul C. O., în calitate de frate, cu cota de 1/8 parte;
- U. O., mama pârâtului U. M. F., în calitate de soră, cu cota de 1/8 parte și
- pârâtul M. M. G., în calitate de soț supraviețuitor al defunctei, cu cota de 4/8 parte din masa succesorală rămasă după defuncta de mai sus.
În consecință, a constatat că din totalul masei succesorale rămase după defuncții C. O. și C. E. câte o cotă de 9/40 parte revine apelantului pârât C. O., intimatei reclamante C. R. și intimaților pârâți C. E. și U. M. F., iar intimatului pârât M. M. G. îi revine o cotă de 1/10 parte.
A obligat reclamanta să plătească suma de 36.605 lei, fiecăruia dintre pârâții C. O., C. E. și U. M. F., iar pârâtului M. M. G. suma de 16.269 lei, cu titlu de sultă valorică, în termen de 6 luni de la rămânerea irevocabilă a sentinței civile.
A obligat pe pârâții C. O., C. E. și U. M. F. să plătească suma de câte 403,65 lei fiecare, iar pe pârâtul M. M. G. suma de 187,4 lei, reclamantei ,cu titlu de cheltuieli de judecată.
A obligat pe pârâții C. O., C. E. și U. M. F. să plătească suma de câte 971,73 lei fiecare, iar pe pârâtul M. M. G. suma de 431,9 lei, statului, cu titlu de cheltuieli de judecată pentru care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar.
A înlăturat din dispozitivul sentinței atacate dispozițiile referitoare la cuantumul sultei și al cheltuielilor de judecată și păstrează restul dispozițiilor care nu contravin celor menționate mai sus.
A obligat pe intimații C. R., C. E. și U. M. F. să plătească suma de câte 112,5 lei fiecare, iar pe pârâtul M. M. G. suma de 50 lei, apelantului, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
În motivarea hotărârii se reține că prin certificatul de moștenitor nr.36/10.05.2007 întocmit de BNPA C. M. și C. C. O. s-a stabilit că de pe urma defunctei M. V., decedată la 04.12.2006, au rămas următorii moștenitori legali: intimatul – pârât M. M. G., soț supraviețuitor cu cota de 4/8 parte din masa succesorală, intimata reclamantă C. R., soră, cu cota de 1/8 parte; antecesoarea intimatului pârât U. M. F. - U. O. – soră, cu cota de 1/8 parte; apelantul-pârât C. O. – frate, cu cota de 1/8 parte și intimata-pârâtă C. E., soră, cu cota de 1/8 parte din masa succesorală (fila 132 vol. 1 – dosar de fond).
Așa cum rezultă din certificatele de deces depuse în copie la filele 9 și 11 din dosarul de fond, antecesorii părților, C. O. și C. E., au decedat în 11.05.1976, respectiv 31.12.1991, deci anterior fiicei acestora, M. V..
Reprezentarea succesorală este un beneficiu al legii în virtutea căruia un moștenitor legal de un grad mai îndepărtat – reprezentant – urcă în gradul, locul și drepturile ascendentului său – reprezentat – care este decedat la data deschiderii succesiunii, pentru a culege partea de moștenire care i s-ar fi cuvenit acestuia, dacă s-ar mai fi aflat în viață.
În speță, nu este îndeplinită o condiție esențială a reprezentării succesorale, anume aceea ca cel reprezentat să fie decedat la data deschiderii succesiunii. Așa cum am arătat, antecesoarea intimatului-pârât M. M. G., M. V., născută C., a decedat cu mult după datele deschiderii succesiunilor părinților săi. În art. 668 alin. 1 cod civil se prevede că “nu se reprezintă decât persoanele moarte”, deci o persoană în viață la data deschiderii succesiunii nu poate fi reprezentată.
În consecință, defuncta M. V., iar nu soțul acesteia, a dobândit cota de 3/40 parte din masa succesorală rămasă după defunctul C. O. și apoi cota de 25/200 parte din masa succesorală lăsată de defuncta C. E..
Așadar, intimatul-pârât M. M. G. vine la moștenirea defuncților C. O. și C. E. nu prin reprezentarea soției sale, ci prin retransmitere.
Cotele părți din masa succesorală rămasă după defuncta M. V. nu pot fi decât cele stabilite prin certificatul de moștenitor nr. 36/2007, fiind necesar a se lua în considerare că după aceasta au rămas ca moștenitori, alături de soțul supraviețuitor, și frații acesteia.
Prin urmare, fiecare dintre frații litiganți și intimatul pârât U. M. F. vor avea, pe lângă cotele de 3/40, respective 25/200 din masele succesorale rămase după defuncții C., și 1/8 din cotele ce ar fi revenit defunctei M. V., în timp ce soțul supraviețuitor al acesteia din urmă va beneficia doar de o cotă parte de 1/10 din totalul masei succesorale. (40/200x4/8) Așadar, fiecărei părți, cu excepția intimatului-pârât M. M. G., îi va reveni o cotă de 9/40 parte din totalul masei succesorale. (40/200 + 40/200x1/8).
Având în vedere aceste cote succesorale, sulta pe care intimata-reclamantă C. R. ar trebui să o plătească fiecăruia dintre pârâții C. O., C. E. și U. M. F. va fi de 36.605 lei, în timp ce intimatului-pârât M. M. G. i-ar reveni cu titlu de sultă valorică suma de 16.269 lei.
În mod corespunzător se va modifica și cuantumul cheltuielilor de judecată.
În ceea ce privește celălalt motiv de apel, referitor la atribuirea imobilului în litigiu, instanța constată că este neîntemeiat întrucât prima instanță, cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 129 alin. 4 și 5 Cod procedură civilă, i-a pus în vedere apelantului pârât în ședința publică din 17.06.2014 ca până la următorul termen de judecată să își exprime în scris poziția cu privire la atribuirea imobilului în litigiu. ( fila 126 vol. II )
Prin nota de ședință depusă la dosar în data de 02.09.2014 acesta a arătat că dorește să i se atribuie atât lui, cât și celorlalți frați moștenitori, doar o cotă parte din casa părintească. ( filele 136-137 ) În această situație nu se poate imputa instanței de fond lipsa de rol activ și nici nerespectarea dreptului la apărare, cu atât mai mult cu cât apelantului i-a fost acordat un termen pentru angajare de apărător în ședința publică din 06.05.2011 și i s-a dat cuvântul cu privire la toate aspectele dezbătute în cauză, întrucât a fost prezent la aproape toate termenele de judecată.
Apreciem că în mod corect prima instanță a reținut că o împărțire a construcției, cât și a terenului de 799 mp în cinci loturi egale nici nu este posibilă, un atare partaj încălcând dispozițiile art.67310 alin.1 Cod procedură civilă.
Și soluția de atribuire a imobilului către intimata reclamantă este la adăpost de orice critică din moment ce aceasta s-a făcut cu respectarea principiului disponibilității, care guvernează procesul civil, reclamanta fiind singura parte care a solicitat atribuirea întregului imobil în natură. Totodată, în mod corect s-a luat în considerare faptul că aceasta locuia în imobil, neavând o altă locuință.
Față de toate considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, în temeiul art.296 Cod procedură civilă, tribunalul a admis apelul dedus judecății și a schimbat în parte sentința atacată conform dispozitivului.
În legătură cu cheltuielile de judecată din apel, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 274 și 276 coroborate cu cele ale art. 298 Cod procedură civilă, obligând intimații la plata parțială a acestora, raportat la pretențiile admise și cota parte ce revine fiecăruia în urma partajului.
Împotriva hotărârii a declarat recurs pârâtul C. O. invocând aplicarea greșită a dispozițiilor legale privind partajul judiciar și o interpretare eronată a actelor procesuale prin care și-a exprimat voința cu privire la modul de atribuire a imobilului.
În motivarea recursului pârâtul arată că atribuirea în natură a unui imobil nu se decide doar față de criteriul singular al cererii unei părți, ci și în funcție de îmbunătățirile aduse de coindivizari. Nu s-a avut în vedere că partajul trebuie să profite în egală măsură tuturor coproprietarilor și nici că atribuirea către reclamantă va avea ca efect vânzarea la licitație publică a casei părintești și încasarea cu întârziere a sultelor. Faptul că reclamanta nu mai are altă locuință nu este un argument suficient, căci suprafața atribuită este peste nevoile acesteia și posibilitățile fizice de întreținere. Acordarea unui termen de plată de 6 luni dezavantajează pârâții, cât mai ales pe cei care locuiesc în imobil. Recurentul arată că prin vânzarea locuinței din B. are posibilitatea de a achita sulta către ceilalți.
Intimata reclamantă C. R. a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat având în vedere că s-au respectat criteriile de atribuire la partajarea imobilului, iar pârâtul nu a solicitat atribuirea exclusivă, ci doar partajarea conform cotelor de proprietate. Instanța este obligată să se pronunțe doar asupra cererilor formulate de părți.
Analizând hotărârea recurată în raport cu motivele de recurs și actele dosarului, în baza art. 3041 Cod procedură civilă se constată următoarele:
Critica de nelegalitate invocată de recurentul pârât vizează modul de aplicare a dispozițiilor art.6739 Cod procedură civilă cu privire la atribuirea imobilului supus partajării. Instanțele de judecată au reținut că imobilul nu este comod partajabil în natură, iar reclamanta este singura parte care a solicitat atribuirea întregului imobil. S-a luat în considerare faptul că aceasta a locuit și locuiește și în prezent în imobil, neavând o altă locuință spre deosebire de ceilalți moștenitori care au locuințe.
Sunt nefondate susținerile recurentului cu referire la interpretarea dată de instanțe a punctului său de vedere cuprins în notele scrise din 2.09.2014 în condițiile în care rezultă în mod clar că acesta a solicitat partajarea imobilului potrivit cotelor de proprietate și nu atribuirea exclusivă a imobilului, aspecte reținute și în fața instanței de fond la termenul de judecată din 2.09.2014. Chiar dacă am admite că o atare solicitare ar fi fost formulată implicit, în cazul recurentului pârât nu sunt îndeplinite criteriile de atribuire prevăzute de art.6739 Cod procedură civilă având în vedere că acesta are un alt domiciliu în B., . . nu are nici o altă locuință în afara imobilului supus partajării.
Îmbunătățirile aduse de recurentul pârât la casa părintească constituie într-adevăr un criteriu avut în vedere în cazul atribuirii imobilului, însă acest aspect are un caracter subsidiar față de criteriul domiciliului și al lipsei unui spațiu locativ în cazul unui coindivizar. Pe de altă parte, îmbunătățirile invocate de recurentul pârât constând într-o cameră, bucătărie, grajd și șopron profită acestuia în continuare și nu au fost incluse în masa partajabilă. Racordarea la gaz, deși corpurile beneficiază de încălzire pe lemne, canalizarea și instalația electrică pretinse a fi efectuate de recurentul pârât nu reprezintă aspecte suficient de relevante pentru a beneficia de atribuirea imobilului în condițiile în care acesta are un spațiu de locuit și anexe chiar lângă casa părintească și de care se poate folosi și în prezent.
Aspectele legate de situația financiară precară a intimatei care a beneficiat de atribuirea imobilului și care nu ar putea achita sulta valorică cât și pretinsele posibilități financiare ale recurentului nu exclud modul de aplicare a criteriilor prevăzute de art.6739 Cod procedură civilă.
Raportat la aceste considerente, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă urmează a respinge recursul declarat și a menține ca legală și temeinică hotărârea instanței de apel.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul C. O. împotriva deciziei civile nr.831/. pronunțate de Tribunalul B. –secția I civilă pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 25 noiembrie 2015.
Președinte, Judecător, Judecător,
C. B. L. F. S. P. G.
Grefier,
L. N.
Red. C.B./25.11.2015
Tehnored. L.N. / 09.12.2015 / - 2 ex-
Judecător fond: E. B.
Judecători apel: R. C.; P. M.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 629/2015. Curtea de Apel BRAŞOV | Pretenţii. Decizia nr. 681/2015. Curtea de Apel BRAŞOV → |
|---|
