Marcă. Decizia nr. 216/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii civile / 2013

Decizia nr. 216/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 26-11-2013 în dosarul nr. 34121/3/2011

ROMÂNIA

DOSAR NR._

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

PROPRIETATEA INTELECTUALĂ, CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 216A

Ședința publică de la 26 noiembrie 2013

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE - M. S.

JUDECĂTOR - A. P. B.

GREFIER - M. L.

Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelanta – reclamantă I. G. BRANDS LLC ( fostă KRAFT FOODS GLOBAL BRANDS LLC) împotriva sentinței civile nr. 1439/05.07.2012, pronunțată de Tribunalul București, Secția a V-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații – pârâți . O. DE S. PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 08.10.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 15.10.2013, la data de 22.10.2013, la data de 29.10.2011, la data de 05.11.2013, la data de 12.11.2013, la data de 19.11.2013 și la data de 26.11.2013, când în aceeași compunere, a dat următoarea decizie:

CURTEA,

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 11.05.2011, pe rolul Tribunalului București Secția a V-a Civilă sub nr._, reclamanta KRAFT FOODS GLOBAL BRANDS LLC în contradictoriu cu pârâții S.C. G. S.A. și O. de S. pentru Invenții și Mărci, a formulat cerere de chemare în judecată constând în prezentele acțiuni conexe:

- acțiune în anularea mărcii combinate B. nr._/06.01.2009 și pentru interzicerea folosirii acestei mărci pentru produse din clasa 30;

- acțiune pentru încălcarea mărcilor și a modelului aparținând KRAFT FOODS prin folosirea de către pârâtă a formei produselor și a unor reprezentări grafice similare cu marca reclamantei, pentru interzicerea folosirii formei produsului și a reprezentărilor grafice frauduloase pe produs;

- acțiune pentru încălcarea mărcilor aparținând KRAFT FOODS și acțiune în concurentă neloială pentru interzicerea folosirii ambalajelor pârâtei G., față de imitarea parazitară de către această pârâtă a mărcilor și a altor semne folosite legitim de reclamantă pe ambalajele sale, prin admiterea cărora solicită instanței să dispună:

1. anularea mărcii combinate B. nr._/06.01.2009;

2. obligarea pârâtei G. să înceteze de îndată producția, importul sau exportul, vânzarea, distribuția, precum și orice altă folosire în activitatea comercială a produselor care poartă semnul înregistrat sub marca nr._/ 06.01.2009 precum și orice alt semn identic sau similar cu mărcile comunitare nr._/08.03.2007 și nr._/12.03.2008 și cu marca națională nr._.08.2007, și în special, interzicerea folosirii acestora ca formă a produselor și/sau a aplicării acestora pe produse și/sau pe ambalaje;

3. obligarea pârâtei G. să înceteze de îndată producția, importul sau exportul, vânzarea, distribuția și orice activitate comercială în legătură cu produse care încorporează, ca reprezentare grafică sau formă a produsului, modelul industrial nr. DM/_/08.01.2001, ori care reproduc în mod cumulativ elementele esențiale ale acestuia;

4. obligarea pârâtei să înceteze de îndată folosirea în activitatea comercială a ambalajelor de produse caracterizate grafic prin reproducerea imaginii unei forme de produs reprezentând un ursuleț, a formei de produs reprezentând capul unui ursuleț și a unui ursuleț animat reprezentat în diverse ipostaze de mișcare, având inscripționat pe piept litera „B”;

5. obligarea pârâtei G. la plata cheltuielilor de judecată.

pentru următoarele MOTIVE de fapt și de drept:

“I. Considerații comune cererilor formulate

a) KRAFT FOODS, drepturile sale și ambalajele folosite legitim

KRAFT FOODS este una din cele mai mari companii pe plan mondial activând în domeniul alimentar, și în special în cel al dulciurilor, al produselor din ciocolată și de patiserie. KRAFT FOODS este și pe piața din România una dintre cele mai importante companii din acest domeniu. (Anexele B)

Compania KRAFT FOODS este titulara unui important portofoliu de drepturi exclusive de proprietate intelectuală, printre care și cele asupra mărcilor și modelelor/desenelor industriale următoare (Anexele C):

(i) dreptul exclusiv de proprietate intelectuală, conferit de înregistrarea comunitară a mărcii figurative nr._/08.03.2007 pentru clasa 30, inclusiv biscuiți - (ii) dreptul exclusiv de proprietate intelectuală asupra mărcii internaționale figurative nr._/ 31.08.2007, având ca stat desemnat România, pentru produse din clasa 30, conform Clasificării de la Nisa, inclusiv pentru biscuiți -

(iii) dreptul exclusiv de proprietate intelectuală asupra mărcii comunitare tridimensionale nr._/12.03.2008, protejată pentru produse din clasa 30, conform Clasificării de la Nisa, incluzând și biscuiți -

(iv) dreptul exclusiv de proprietate intelectuală, conferit de înregistrarea internațională a modelului industrial DM/_ din 8.06.2001, având printre țările desemnate și România - DM/_/08.01.2001

(v) ambalajul folosit în mod legitim de KRAFT FOODS pentru comercializarea produselor Barni, semn distinctiv neînregistrat ca marcă sau model, protejat în România începând din mai 2007 ca și semn/ambalaj legitim folosit, împotriva actelor de concurență neloială.

Produsele Barni au beneficiat de o mare apreciere din partea consumatorilor pe piața din România și se bucură de un grad foarte ridicat de cunoaștere din partea consumatorilor. Toate acestea rezultă fără dubiu din volumele de vânzări, aria de distribuție, investițiile în publicitate realizate (Anexele D). Aceste produse au dobândit o bună reputație în scurt timp de la momentul când au fost comercializate pentru prima dată în România, respectiv în mai 2007.

Reputația mărcilor ori caracterul distinctiv ridicat al acestora au relevanță și vor fi analizate în contextul stabilirii încălcării drepturilor anterioare și a actelor de concurență neloială.

b) G., drepturile înregistrate, semnele și ambalajele folosite.

G. este, de asemenea, una dintre companiile importante de pe piața din România care activează în domeniul produselor de panificație și patiserie și al dulciurilor. (Anexa E).

În 2009, G. a înregistrat marca individuală, combinată B. nr._/06.01.2009, pentru produse din clasa 29, 30 și 32, inclusiv pentru produse făcute din cereale și produse de patiserie și cofetărie: Marca pârâtei G. nr._/06.01.2009 (Anexa F),

Pârâta G. folosește în activitatea sa comercială, următoarele ambalaje, pentru produsele de patiserie comercializate, respectiv biscuiți. (Anexele G).

Produsele însele, respectiv biscuiții fabricați și comercializați de pârâta G., ambalați în pungile prezentate mai sus, au următoarele forme:

Marca înregistrată de G., ambalajele folosite de aceasta pentru biscuiți, precum și forma biscuiților comercializați, încalcă drepturile deținute de compania KRAFT FOODS și aduce atingere regulilor de concurență loială.

Politica de marketing a pârâtei G. este una nelegitimă, cunoscută și ca formă de concurență parazitară. La o simplă căutare în bazele de date publice, pe internet, am constatat că această politică de marketing pare a fi condus și anterior la apariția altor litigii similare (Anexele H). De asemenea, am identificat și articole de presă pe această temă (Anexele I).

II. Anularea mărcii combinate nr._ aparținând G. și interzicerea folosirii sale

Având în vedere că, recent, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice a fost modificată și republicată, dându-se textelor o nouă numerotare, precizăm că temeiul acțiunii noastre este art. 47 alin. l, lit. b) și c). Deși din perspectiva dreptului substanțial, nu au intervenit modificări asupra dispozițiilor legale privind anularea unei mărci, totuși, condițiile de validitate a mărcii au fost raportate la textul de lege în vigoare la data depunerii cererii de înregistrare a mărcii a cărei anulare o solicită, respectiv art. 48 alin. l lit. b) raportat la art. 6 alin. b) și e), pe de o parte, și art.48 alin. l lit. c), pe de altă parte.

Pentru facilitarea urmăririi materialului, subliniem că ori de câte ori vom face referire la condițiile de validitate, vom avea în vedere numerotarea din Legea nr. 84/1998 în vigoare în 2009, înaintea modificării.

Marca combinată nr._ nu îndeplinește condițiile de validitate, motiv pentru care solicită anularea acesteia, având în vedere următoarele temeiuri juridice:

- există un risc de confuzie cu mărcile anterioare - art. 48 alin. l lit. b) raportat la art. 6 alin. l lit. b) (A)

- prin asociere, marca ulterioară profită pe nedrept de și aduce atingere mărcilor cu reputație aparținând KRAFT FOODS - art. 48 alin. l lit. b) raportat la art. 6 alin. e) (B);

- înregistrarea mărcii a fost solicitată cu rea-credință - art. 48 alin. l lit. c).

A) Riscul de confuzie

Conform principiilor stabilite în practica Curții Europene de Justiție, riscul de confuzie trebuie apreciat global, ținând seama de toți factorii pertinenți în cauza dată1 și, în primul rând, de gradul de similaritate a mărcilor și produselor sau serviciilor desemnate. Există o interdependență între acești doi factori, astfel încât un grad mai mic de similaritate între produsele sau serviciile desemnate poate fi compensat de un grad mai înalt de similaritate între mărci, și invers.

Marca pârâtei, privită în ansamblu, este o combinație de semne similare3 cu mărcile nr._/08.03.2007 și nr. 938 810/31.08.2007, care formează familia mărcilor Barni. „în cazul unei „familii” sau al unei „serii” de mărci, riscul de confuzie rezultă mai exact din faptul că un consumator se poate înșela în ceea ce privește proveniența sau originea produselor sau a serviciilor acoperite de marca a cărei înregistrare se solicită și poate considera în mod greșit că marca face parte din această familie sau . mărci.”4

În această „familie” sau „. mărci, elementul comun și dominant, în mărcile combinate, este personajul reprezentând un ursuleț animat, cunoscut ca ursulețul Barni, asupra căruia vom reveni în cadrul secțiunii dedicate ricsului de asociere, în cazul pârâtei, elementul central al mărcii este de asemenea un personaj reprezentând un ursuleț animat, foarte asemănător cu ursulețul Barni, ceea ce expune consumatorul unui risc de confuzie. Un consumator mediu, rezonabil de bine informat, poate foarte ușor să perceapă marca pârâtei ca o altă variantă a ursulețului protejat, din cadrul aceleiași familii de mărci cunoscute.

B) Riscul de asociere

Distinct de încălcarea de la punctul A) privind riscul de confuzie, asemănările dintre mărci, identitatea produselor și gradul foarte ridicat al reputației mărcilor și recunoașterii lor vor conduce cu ușurință la o „asociere”, în cazul de față, asocierea este efectul unei apropieri parazitare dintre marca ulterioară și mărcile anterioare ale reclamantei: văzând marca pârâtei în care componenta dominantă este ursulețul B., publicul consumator se va gândi în mod evident la ursulețul Barni, respectiv va avea amintirea mărcilor Barni. Asocierea este imediată și puternică în sensul jurisprudenței CEJ.⁶

Printre factorii ce pot fi avuți în vedere în stabilirea existenței asocierii (deja existente sau numai potențiale), jurisprudența CEJ menționează⁷: gradul de similaritate între mărcile în conflict; natura produselor sau a serviciilor pentru care fiecare dintre mărcile în conflict este înregistrată, inclusiv gradul de asemănare sau de diferențiere a acestor produse sau servicii; intensitatea renumelui mărcii anterioare; gradul caracterului distinctiv al mărcii anterioare etc. în cazul de față:

- mărcile anterioare aparținând reclamantei se bucură de renume (1);

- între marca ulterioară a pârâtei, înregistrată pentru produse identice, și mărcile reclamantei există o asociere determinată de apropierea parazitară dintre acestea (2);

- înregistrarea unei mărci asociate/pentru care există riscul unei asocieri cu mărcile anterioare are un efect de prejudiciere și diluare a mărcilor anterioare cu renume (3)

1) Renumele mărcilor Barni

Prin actele de comercializare și promovarea intensă a produselor Barni, mărcile reclamantei KRAFT FOODS se bucură de succes, au câștigat un renume, grație calității produselor apreciate de consumatori.

Reclamanta a folosit mărcile sale, care au fost intens promovate în media de la momentul lansării produselor Barni, ceea ce s-a reflectat într-o creștere a exponențială a vânzărilor acestor produse, purtând mărcile protejate. (Anexele J) Produsele reclamantei s-au bucurat de o publicitate constantă la televiziuni, de activități promoționale în magazinele unde au fost distribuite, de pagini cu reclame atractive în diverse reviste adresate publicului larg. Mai mult, mărcile reclamantei au fost și sunt promovate continuu și on-line, prin intermediul site-ului dedicat exclusiv produselor Barni purtând mărcile invocate: http://ro.barniworld.corn/. (Anexele K) Preocuparea reclamantei de a-și face cunoscute produsele și mărcile, prin informarea și atragerea publicului prin diferite mijloace de publicitate, dovedește că mărcile și implicit ursulețul Barni reprezentat se bucură de renume în rândul publicului. KRAFT FOODS a realizat investiții considerabile pentru a garanta succesul produselor sale BARNI și recunoașterea acestora de către consumatori. (Anexele D)

Renumele de care se bucură mărcile reclamantei profită în mod injust pârâtei, care a înregistrat și folosește o marcă similară frauduloasă pentru produse identice. Renumele și succesul pentru care pârâta nu are niciun merit, îi aduc acesteia beneficii nemeritate pe de o parte, iar pe de altă parte, folosirea unei astfel de mărci este înșelătoare.

2) Asocierea dintre mărcile în conflict

Apropierea parazitară dintre marca ulterioară și mărcile anterioare ale reclamantei generează o „asociere” între acestea în percepția consumatorului. La vederea mărcii a cărei anulare se cere, - această apropiere parazitară trezește în mintea consumatorului amintirea mărcii anterioare cu renume.» cu alte cuvinte consumatorul stabilește o legătură între acestea, chiar dacă nu le confundă. Prin urmare, nu este necesar ca gradul de similaritate dintre marca de renume și cea ulterioară să fie de asemenea natură încât să existe un risc de confuzie în percepția publicului vizat. Este suficient ca gradul de similaritate dintre marca de renume și cea ulterioară să aibă drept efect faptul ca publicul vizat să stabilească o legătură între cele două mărci.¹⁰ Atunci când mărcile anterioare formează o „familie” și se,bucură de un caracter distinctiv ridicat raportat la produsele desemnate, posibilitatea ca asocierea să existe devine o certitudine.

(i) Familia de mărci reprezentând ursulețul animat Barni

Ipostazele ursulețului Barni, înregistrate ca mărci, formează . familia de mărci Barni, care se bucură de o protecție specifică: „...se procedează diferit în ipoteza în care opoziția se întemeiază pe existența mai multor mărci care au caracteristici comune ce permit să fie considerate ca făcând parte din aceeași „familie” sau „. mărci.”¹¹

Efectele juridice specifice ale existenței unei familii de mărci în care elementul central este ursulețul Barni sunt:

chiar dacă înregistrarea personajului animat Barni este realizată numai sub forma unei/unor anume ipostaze, protecția sa nu poate fi restrânsă la acea/acele ipostază (-e); sfera de protecție este extinsă la ursulețul Barni ca atare, în toate ipostazele conceptual posibile;

pentru oricare din mărcile din această familie există o protecție împotriva unor semne similare având ca element central un personaj - ursuleț, chiar dacă ursulețul este reprezentat într-o altă ipostază, dacă prin elementele sale constituente și anatomice există o similaritate suficientă pentru dovedirea unui risc de confuzie;

în raport de familia de mărci, trăsături comune de identificare (poziție bipedă umanoidă, membrele reprezentate ca mâini și picioare, râde, face cu ochiul, este îmbrăcat), vor prevala ca și elemente dominante în fața detaliilor ce caracterizează ipostaza statică, astfel cum este surprinsă de imaginea înregistrată ca marcă (de ex.: poziția mâinilor, picioarele etc.).

(ii) Caracterul distinctiv al mărcilor anterioare Barni

Mărcile reprezentându-1 pe ursulețul Barni în diferite ipostaze, dinamice, au un puternic caracter distinctiv intrinsec, raportat la produsele desemnate și la publicul consumator. Indiferent la ce ipostază a lui Barni, înregistrată ca marcă, ne referim, aceasta nu reflectă în niciun fel calitățile produsului, nu sugerează vreuna din caracteristicile acestuia. Asemenea mărci protejate și folosite pentru produse ale căror calități sau caracteristici nu le evocă sau nu le sugerează în niciun fel, promovate ca atare, sunt atractive pentru clientelă, puternic distinctive, modul de folosire a mărcii putând conduce la o distinctivitate și mai puternică, precum și la o protecție pe măsură.

în aprecierea caracterului distinctiv al mărcilor anterioare, distinctivitatea dobândită în urma folosirii sale pe piață este un factor important. Am arătat în cadrul secțiunii dedicate renumelui mărcilor Barni că acestea au câștigat o reputație în rândul publicului. Ursulețul Barni, a cărui formă și imagine se bucură de protecția specifică mărcilor, a dobândit astfel un puternic caracter distinctiv, fiind identificat cu produsele de patiserie de la KRAFT FOODS.

În concluzie, distinctivitatea inerentă și distinctivă dobândită foarte mare a familiei de mărci Barni, pentru produsele din Clasa 30, conferă o protecție puternică față de un însemn similar ulterior. „Cu cât va fi mai distinctivă marca anterioară, cu atât va fi mai mare riscul de confuzie”¹²

(iii) Identitatea produselor

Deși art. 48 alin. l, lit. b) raportat la art. 6 lit.e)¹³ se referă la produse diferite, Curtea Europeană de Justiție a decis că protecția mărcilor cu renume este aplicabilă în baza acestui temei legal și în situația în care produsele sunt identice sau similare.¹⁴

În primul rând, așa cum arătam în partea introductivă, mărcile Barni sunt înregistrate pentru produse din clasele 30, în special biscuiți, produse de patiserie, prăjituri, gaufre și turtă dulce.

In al doilea rând, marca pârâtei G. este înregistrată, printre altele, pentru produse din clasa 30, inclusiv pentru produse/acute din cereale și produse de patiserie și cofetărie.

Rezultă că produsele desemnate de marca anterioară a reclamantei și cele desemnate de marca a cărei anulare se cere sunt identice.

(iv) Analiza comparativă a mărcilor:

Marca reprezentându-1 pe ursulețul B. și o parte a familiei de mărci reprezentându-l pe ursulețul Barni

- Marca nr._/08.03.2007

- Marca nr. 938 810/31.08.2007

(i) Din punct de vedere vizual

Elementul dominant al mărcilor anterioare este un ursuleț personificat, surprins în diferite ipostaze animate, în mod similar, pârâta a ales pentru reprezentarea lui B. o ipostază animată, umanizată, în speță, există un grad ridicat de asemănare între marca frauduloasă și mărcile reclamantei, asemănarea fiind accentuată de multiplele elemente comune:

- elementul dominant este capul ursulețului; deși în marca anterioară a reclamantei nr. 938 810/31.08.2007, dar și în marca ulterioară a pârâtei, este surprins întregul corp al ursulețului personificat, capul ursulețului este supradimensionat în comparație cu restul corpului și îi conferă acestui element caracter dominant în combinația protejată ca marcă; pe de altă parte, caracterul de componentă dominantă în cazul mărcii pârâtei rezultă și din reprezentarea repetată a capului ursulețului, în diferite locuri în cadrul imaginii înregistrate ca marcă:

- central, ca parte a corpului;

- pe biscuiții în forma unor discuri, situați lateral, în partea median-orizontală a imaginii;

- pe biscuitul în formă de disc, pe care este situat ursulețul.

- capul ursulețului are formă perfect rotundă, iar urechile sub forma unor semicercuri perfecte sunt identice, atât în cazul mărcii pârâtei, ca și în cazul mărcilor reclamantei; reprezentarea ochilor și a sprâncenelor este similară, iar „șuvițele de păr” sunt vizibile în mod similar pe fruntea ursuleților;

- ursuleții apar în ipostaze personificate: poziție bipedă, membrele fiind reprezentate ca mâini și picioare ce le conferă celor doi ursuleți aspect umanizat; împrumută din comportamentul oamenilor: râd, fac cu ochiul, poartă ochelari de soare, fiind îmbrăcați, iar ținuta vestimentară a celor doi ursuleți este similară:

- din punctul de vedere al obiectelor de îmbrăcăminte purtate, există o similaritate ridicată: pantalon lung și bluză/tricou cu mânecă scurtă",, un element suplimentar comun sunt dungile orizontale de pe tricourile purtate de ursuleți;

- din punct de vedere cromatic, există similaritate ridicată:

- culoarea albastră a pantalonilor;

- culoarea albastră a dungilor orizontale de pe tricouri.

Marca pârâtei preia multiple elemente în mod similar, chiar quasi-identic din familia de mărci Barni. În mod special, remarcăm asemănarea cu marca figurativă, unde protecția este concentrată exclusiv asupra capului ursulețului ca element distinctiv.

Marca comunitară nr._/08.03.2007 este reprezentată grafic integral, în oglindă, ca element al mărcii pârâtei: este surprins întocmai numai capul ursulețului Barni, în aceeași nuanță de maro, făcând cu ochiul și zâmbind în același timp.

Marca nr._/08.03.2007 - Element similar preluat de pârâtă și aplicat pe ambalajul produselor sale

(ii) Din punct de vedere conceptual

In percepția consumatorului mediu, ursulețul protejat ca marcă pentru produsele reclamantei și ursulețul ales pentru marca pârâtei, pentru produse identice, au același conținut semantic, ceea ce demonstrează o puternică similaritate conceptuală. Ca regulă, aceasta decurge din faptul că două mărci folosesc imagini care concordă în conținutul lor semantic.15

Față de produsele desemnate prin înregistrare, mărcile reclamantei KRAFT FOODS reprezentând ursulețul sunt distinctive, fanteziste. în mod firesc, biscuiții sau produsele de patiserie, dulciurile, în general, nu pot fi asociate cu niciun animal, neexistând o legătură între cele două categorii.

Alegerea ca marcă a unui ursuleț, pentru produsele reclamantei, a fost determinată de caracterul distinctiv inerent și, prin urmare, de puterea de atracție a clientelei, ceea ce a condus ulterior la identificarea produselor în formă de ursuleț ca fiind produse KRAFT FOODS, atribuindu-se astfel, prin intermediul mărcii, originea comercială corectă a produsului.

În cazul mărcii pârâtei desemnând produse identice, toate elementele și ipostaza umanizată, dinamică a ursulețului au fost preluate și prelucrate, astfel încât există toate premisele pentru a susține că singura sursă de inspirație pentru pârâta G. este ursulețul, protejat printr-o familie de mărci, al reclamantei KRAFT FOODS. Sub aspect conceptual, este vorba de o reproducere prelucrată a ursulețului Barni aparținând subscrisei reclamante.

Asocierea existentă sau potențială, demonstrată anterior, permite pârâtei să profite în mod nejustificat de caracterul distinctiv al mărcilor cu renume Barni (art. 48 alin. l lit. b) raportat la art. 6 lit. e)), și în plus, are și un efect de prejudiciere și diluare a mărcilor anterioare.

3) Diluția mărcilor anterioare și prejudiciul reclamantei; profitul injust al pârâtei

Diluția. în conformitate cu jurisprudența CEJ, „titularul mărcii anterioare nu este obligat să demonstreze existența unei atingeri efective și actuale aduse mărcii sale (...). într-adevăr, atunci când este previzibil că o astfel de atingere va rezulta din utilizarea pe care titularul mărcii ulterioare o poate da mărcii sale, titularul mărcii anterioare nu este obligat să aștepte realizarea efectivă a acesteia pentru a solicita interzicerea utilizării respective. Titularul mărcii anterioare trebuie totuși să stabilească existența elementelor care permit stabilirea unui risc serios ca o astfel de atingere să se producă în viitor.”11"

Înregistrarea și folosirea de către pârâta G., în mod fraudulos, a unei mărci similare este un prim pas spre „diluarea” mărcilor reclamantei KRAFT FOODS. Astfel, pericolul diluării mărcilor cu renume reprezentându-1 pe ursulețul Barni, constituie un risc major pentru titularul de marcă - KRAFT FOODS, ale cărui interese pot fi lezate. Puterea de atracție a mărcilor expuse pericolului „diluării”, pentru categoriile de produse pentru care a fost înregistrată, se va diminua¹⁷, ceea ce va conduce pe termen lung la prejudicii pentru titular, în forma diminuării profitului, pe de o parte, și a unui prejudiciu de imagine, pe de altă parte.

Profit injust. Noțiunea „profită în mod neloial de caracterul distinctiv sau de renumele mărcii” (denumită și cu termenii „parazitism” și „free-riding”), „include în special cazurile în care, datorită transferului de imagine a mărcii sau transferului caracteristicilor protejate de marcă asupra produselor desemnate prin seninul identic sau similar, există o exploatare vădită în contextul mărcii de renume.”¹⁸ De altfel, așa cum se arată și în doctrina română, „din moment ce percepția seninului trezește, adesea în mod subconștient, amintirea mărcii, asocierea făcută între semn și marcă poate avea ca rezultat un transfer al atașamentului față de marcă spre senin și diluarea imaginii legate de marcă.”

De asemenea, subliniem că în aceeași hotărâre, CEJ mai stabilește un principiu esențial: „cu cât evocarea mărcii anterioare provocată de marca ulterioară este imediată și mai puternică, cu atât este mai mare riscul ca prin utilizarea actuală sau viitoare a mărcii ulterioare să se obțină foloase necuvenite din caracterul distinctiv sau din renumele mărcii anterioare ori să se aducă atingere acestora.”²⁰

În sfârșit, CEJ a stabilit că „atunci când un terț încearcă, prin utilizarea unui semn similar unei mărci de renume, să se situeze în contextul imaginii acesteia pentru a beneficia de puterea sa de atracție, de reputația și de prestigiul acesteia, precum și să exploateze, fără nicio compensație financiară și fără a trebui să facă eforturi proprii în această privință, efortul comercial al titularului mărcii pentru a crea și pentru a menține imaginea acestei mărci, profitul care rezultă din utilizarea menționată trebuie să fie considerat ca fiind obținut în mod neloial din caracterul distinctiv sau din renumele mărcii respective.”²¹

C) Marca nr._ a fost înregistrată cu rea-credință

Conform jurisprudenței CEJ, „reaua-credință constituie una dintre cauzele de nulitate absolută” a mărcii, fiind analizată ca atitudinea subiectivă a titularului unei mărci la momentul solicitării²³înregistrării acesteia, ce presupune fraudarea intereselor unui terț, titular al unui drept anterior.

A arătat anterior că apropierea parazitară a mărcii contestate de mărcile anterioare al căror element dominant este ursulețul Barni, conduce la o asociere²⁵ din partea publicului între mărcile în litigiu.

Pârâta G. era în 2009, ca și în prezent, o companie importantă, a cărei activitate pe piața produselor de panificație și de patiserie a propulsat-o pe o poziție de vârf, în raporturi concurențiale directe cu KRAFT FOODS. La momentul înregistrării mărcii de către pârâtă, ursulețul Barni se bucura de un real succes pe piață, produsele comercializate începând cu anul 2007 sub mărcile Barni fiind foarte,apreciate de publicul consumator. Această recunoaștere a publicului rezultă din vânzările produselor Barni, a căror creștere semnificativă se observă de la an la an (Anexele J). Pârâta a profitat de renumele mărcilor Barni, înregistrând în anul 2009 marca a cărei anulare am solicitat-o.

Este imposibil ca pârâta G. să nu fi avut cunoștință de portofoliul de mărci al KRAFT FOODS, când a înregistrat marca B., în condițiile în care cele două companii se află pe aceeași piață de mult timp, fiind în competiție directă pe piața dulciurilor și a produselor de patiserie. Existența acestor relații concurențiale, precum și identitatea produselor desemnate prin înregistrare (produse de patiserie și cofetărie) sunt suficiente pentru a demonstra faptul că pârâta avea cunoștință de familia de mărci Barni și a urmărit înregistrarea unei mărci proprii care să se situeze sub imaginea mărcilor deținute de KRAFT FOODS.

Pârâta a preluat în imaginea pe care a înregistrat-o ca marcă o . elemente înregistrate, dar și neînregistrate ale ambalajelor reclamantei (laptele, linia cromatică identică alb-bleu-albastru azur, numele ursulețului așezat identic, central, în partea superioară, etc.), elemente ce vor fi dezvoltate în cadrul secțiunii privind actele de concurență neloială²⁶; mai mult, a avut intenția, la înregistrarea mărcii sale ulterioare, de a se situa cât mai aproape de o marcă cu renume pentru produse identice cu cele desemnate de aceasta.

Chiar în lipsa analizei unui risc de confuzie cu mărcile înregistrate anterior de reclamanta KRAFT FOODS, faptul că pârâta se poziționează prin înregistrarea sa suficient de aproape de una sau mai multe mărci nou lansate, pentru a profita de renumele acesteia/acestora, dovedește reaua-credință a acesteia la înregistrare.

Sintetizând, reaua-credință la înregistrarea mărcii pârâtei rezultă, având în vedere următorii factori:

a) asocierea pe care publicul o face între cei doi ursuleți este imediată și puternică²⁷, dată fiind similaritatea mare a mărcilor, identitatea produselor și renumele mărcilor anterioare;

b) există o intenție a titularului înregistrării de a se plasa cât mai aproape de o marcă cu renume pentru produse identice cu cele desemnate de aceasta, rezultată din:

(i) caracterul fantezist al mărcilor cu reputație aparținând KRAFT FOODS: apropierile vizuale și conceptuale nu pot fi explicate prin necesitățile impuse de asocierea cu dulciurile sau produsele de patiserie în general, etc.;

(ii) modul în care au fost create deosebirile dintre cele două mărci: inițiala B de la Barni pe tricoul ursulețului reclamantei, preluarea elementelor din mărci diferite din cadrul familiei de mărci Barni;

(iii) rolul extrem de important al familiei de mărci Barni, care lasă consumatorului impresia sau conduce spre așteptarea rezonabilă a acestuia de avea în față o altă marcă din familia mărcilor Barni, în care ursulețul este într-o forma similară.

Comportamentul concurențial neloial și ilicit al pârâtei G. nu este doar un act singular, în acest caz, existând, așa cum arăta anterior, precedente similare în care pârâta a avut o atitudine comercială similară. (Anexele I).

În concluzie, asemănarea parazitară dintre ambalajul pârâtei și ambalajele unui concurent și înregistrarea ca marcă a imaginii de pe ambalaj, în întregime, profitând de faptul că ambalajele produselor anterioare sunt cunoscute pe piață, dar sunt neprotejate ca marcă/desen industrial, ținând seama și de comportamentul pârâtei ca agent economic (ca element extrinsec), constituie argumente în plus pentru a contura reaua-credință la înregistrare a pârâtei G..

D) Interzicerea folosinței mărcii a cărei anulare se solicită

Argumentele prezentate la punctele anterioare privind anularea mărcii înregistrate de pârâtă justifică, în egală măsură, solicitarea reclamantei de a interzice, în temeiul art. 36 alin. 2 lit. b) și c) din legea mărcilor, folosirea pentru produse din Clasa 30, conform clasificării de la Nisa a ambalajului pe care este aplicată imaginea înregistrată ca marcă, pentru care am solicitat anularea.

III) Interzicerea formei de ursuleț a produselor pârâtei;

Interzicerea reprezentării grafice a capului de ursuleț pe produsele pârâtei

Așa cum arătam în partea introductivă, reclamanta KRAFT FOODS deține drepturi exclusive de proprietate intelectuală privind ursulețul Barni - marca comunitară tridimensională nr._/12.03.2008 și modelul industrial nr. DM/_/ 08.01.2001, și capul de ursuleț - marca comunitară figurativă nr._/ 08.03.2007.

Pârâta G. produce și comercializează biscuiți având forme diferite de ursuleți sau având aplicate pe acestea diferite ipostaze ale unui cap de ursuleț, astfel cum rezultă din imaginile de mai jos:

(i) produsele având diferite forme de ursuleți:

(ii) produsele având aplicate diferite ipostaze ale unui cap de ursuleț:

Vom analiza încălcarea din perspectiva protecției mărcilor în prima parte (A), pentru ca ulterior să analizăm încălcarea drepturilor conferite de modelul industrial (B).

A) încălcarea drepturilor asupra mărcilor

1) încălcarea mărcii comunitare tridimensionale nr._/12.03.2008

Produsele G. prezentate anterior, la punctul (i), au diverse forme de ursuleți similare cu marca reclamantei nr._/12.03.2008. Din punct de vedere vizual și conceptual, există evidente asemănări între marca comunitară a reclamantei și produsele pârâtei, acestea fiind practic reprezentarea în miniatură a mărcii tridimensionale anterioare. Dimensiunea redusă a ursuleților în cazul produselor pârâtei nu este de natură a diminua gradul de similaritate, ci dimpotrivă, face ca eventualele elemente diferite să își piardă rolul distinctiv în aprecierea impresiei de ansamblu a semnelor.

Identitatea produselor destinate aceluiași segment de public consumator și gradul ridicat de similaritate vizuală și conceptuală între semnele ilicite folosite de pârâtă și marca reclamantei, în speță, sunt factori ce contribuie la aprecierea existenței riscului de confuzie.

Renumele mărcilor reclamantei și caracterul distinctiv al acestora, precum și faptul că marca tridimensională invocată este parte a unei familii de mărci Barni, sunt factori importanți de care trebuie să se țină seama în aprecierea riscului de confuzie. Caracterul distinctiv al mărcii anterioare și, în special, renumele său sunt elemente ce trebuie avute în vedere pentru a aprecia dacă similaritatea semnelor sau produselor este suficientă pentru a da naștere unui risc de confuzie.²⁸ Riscul de confuzie este cu atât mai mare cu cât caracterul distinctiv al mărcii anterioare se dovedește important.

Încălcarea drepturilor conferite de marcă se face atât prin reprezentarea semnului similar mărcii pe ambalaje, cât și prin încorporarea acestuia ca formă distinctivă a produselor.

2) încălcarea mărcii comunitare figurative nr._/08.03.2007

a) Reprezentarea mărcii noastre nr._/08.03.2007, în formă similară pe ambalajul pârâtei este o încălcare a dreptului exclusiv asupra mărcii, ce a fost analizat anterior la punctul II.C.1) b.

b) Biscuiții în formă rotundă ai pârâtei G. au reprezentat grafic un cap de ursuleț în diferite ipostaze: făcând cu ochiul, zâmbind, afișând uimire, căscând, purtând ochelari de soare, etc. Argumentele privind similaritatea mărcilor în conflict prezentate, în susținerea apropierii parazitare dintre acestea, sunt aceleași și în cazul aplicării de către pârâtă a reprezentării grafice a unui cap de ursuleț pe biscuiți.

c) Protecția pentru marca nr._/08.03.2007 de mai sus, ca și pentru oricare din mărcile din familia mărcilor Barni, există împotriva oricărei reprezentări grafice similare având ca element central capul unui personaj - ursuleț, chiar dacă ursulețul este reprezentat într-o altă ipostază decât făcând cu ochiul, așa cum arătam la punctul dedicat efectelor juridice ale familiei de mărci.

În concluzie, toate aspectele privind similaritatea, identitatea produselor³⁰, distincțivitatea³¹, reputația mărcilor³² și efectele protecției asupra unei familii de mărci³³, amintite mai sus și prezentate detaliat în cadrul celorlalte secțiuni ale acțiunii, contribuie la crearea în percepția publicului a unui risc de confuzie, precum și posibilitatea ca pârâta să prejudicieze reputația mărcilor reclamantei ori să profite de pe urma acesteia.

B) încălcarea modelului industrial nr. DM/_ din 8.06.2001

1.1 Imaginea modelului:

Produsele pârâtei reprezentând ursuleții în miniatură reproduc modelul protejat de KRAFT FOODS - ursulețul Barni, și conferă produselor pârâtei același aspect exterior general ca și cel al produselor Barni, cu consecința za. produsele pârâtei nu produc o impresie vizuală diferită asupra utilizatorului.

Prezentarea modelului la o scară miniaturală nu produce o imagine de ansamblu diferită, dimpotrivă, într-o analiză de ansamblu a modelului folosit de pârâtă, elemente grafice diferite devin detalii nesemnificative ce nu pot produce o impresie diferita față de modelul protejat de reclamantă

Gradul de libertate a autorului desenului este mediu spre mare în această situație, desenarea artistică a unui urs putând îmbrăca multiple forme, poziții, culori, inclusiv sub aspectul alegerii speciei ursulețului ales. Singura „contribuție creativă” a autorului modelelor pârâtei este manifestată prin reproducerea la dimensiuni mult reduse, precum și într-o culoare diferită, în cazul biscuiților cu cacao, culoare impusă de acest ingredient din compoziția produsului. Acestea nu sunt detalii semnificative care să conducă la schimbarea impresiei de ansamblu a modelelor pârâtei, dimpotrivă, confirmă imitarea frauduloasă a modelului protejat de reclamanta KRAFT FOODS.

IV) Ambalajele folosite de pârâtă încalcă drepturile anterioare ale reclamantei KRAFT FOODS și sunt fapte de concurență neloială

Așa cum arătam anterior³⁴, pârâta G. folosește în activitatea sa comercială, următoarele ambalaje:

Subliniem că nu este vorba de marca înregistrată a cărei anulare am solicitat-o, ci de celelalte ambalaje, neînregistrate, a căror folosire aduce atingere drepturilor noastre de proprietate intelectuală asupra mărcilor (A), constituind acte de concurență neloială (B).

A) Ambalajele folosite de pârâtă încalcă drepturile deținute de reclamantă

Din secțiunile precedente rezultă că între marca pârâtei a cărei anulare am solicitat-o și mărcile anterioare aparținând reclamantei, există un risc de confuzie, pe de o parte, iar prin înregistrare pârâta profită în mod nejustificat de renumele mărcilor anterioare Barni, pe de altă parte. Pentru aceleași argumente privind, pe de o parte, riscul de confuzie și, pe de altă parte, asocierea prin care profită de renumele mărcilor Barni și le diminuează acestora distinctivitatea, se justifică și pentru restul ambalajelor al căror element dominant este ursulețul Barni, care nu au fost înregistrate ca mărci, aplicarea dispozițiilor legale și pentru interzicerea folosirii lor.

Alături de elementele analizate deja, urmează a se constata, de asemenea, că aceste ambalaje încalcă atât marca nr._/08.03.2007 prin reproducere pe ambalaj, cât și marca nr._/12.03.2008 și modelul nr. DM/_, tot prin reproducere pe ambalaj. Astfel, dispozițiile art. 36 alin. 2 lit. b) și c) din Legea nr. 84/1998 sunt incidente în ceea ce privește ambalajele pârâtei, care încorporează mărcile anterioare ale reclamantei.

B) Ambalajele folosite de pârâtă sunt acte de concurență neloială

Protecția dobândită prin înregistrarea drepturilor de proprietate intelectuală ale reclamantei KRAFT FOODS este dublată de garanțiile oferite de legislația concurenței neloiale, în scopul apărării față de orice act concurențial neloial al unui terț concurent, ce constă în imitarea sau copierea de către acesta a semnelor legitim folosite de reclamantă.

Ambalajele reclamantei Kraft:

Ambalajul folosit în mod legitim de reclamanta KRAFT FOODS este subiect al protecției pe calea acțiunii în concurență neloială împotriva oricărei copieri parazitare de către un concurent a elementelor sale grafice caracteristice, fie că acestea sunt supuse unei protecții speciale sau nu. Această protecție de drept comun a ^comerțului legitim tinde la înlăturarea oricărui prejudiciu posibil cauzat prin asocieri greșite din partea consumatorului, ori a altei pierderi pe care comerciantul care folosește în mod legitim ambalajul ar suferi-o ca urmare a „ atașării parazitare” a clientelei.

Din secțiunile precedente rezultă că actele de comerț ale pârâtei aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuală aparținând reclamantei KRAFT FOODS. Aceste acte comerciale se încadrează și în ipoteza legală de încălcare a regulilor concurenței loiale, astfel cum este sancționată de art. 5 lit. a) din Legea nr. 11/1991.

Analiza acestui text de lege în raport de ansamblul dispozițiilor ce reglementează regimul juridic al actelor de concurență neloială, relevă următoarele condiții ce ar trebui întrunite pentru a se reține săvârșirea unor fapte ilicite de concurență neloială:

i. Folosirea modelului/mărcii sau a ambalajului să provină de la un terț, concurent al comerciantului titular de drept; existența unui/unor drepturi de proprietate intelectuală anterior (-oare) aparținând unui comerciant, inclusiv folosirea legitimă a unui ambalaj de către acesta;folosirea semnelor distinctive de către terțul concurent să fie de natură a crea confuzie, lăsând impresia unei legături comerciale între marca/modelul/ambalajul comerciantului și terțul concurent.

1) Părțile - reclamanta KRAFT FOODS și pârâta G. sunt concurenți

Pârâta G. este un concurent direct al reclamantei KRAFT FOODS pe piața produselor de patiserie și a dulciurilor. Ambele părți folosesc ambalajele în litigiu pentru produse de patiserie/dulciuri.

2) Similaritatea ambalajelor

i) Prezentarea comparativă a ambalajelor produselor aflate în litigiu

ii) Asemănări esențiale între ambalajele pârâtei și ambalajele anterioare ale reclamantei

- Ursulețul - ambalajele conțin, și în cazul produselor reclamantei și în cazul produselor pârâtei, „ursulețul”, care are un rol dominant în ansamblul de imagini;

- Vestimentația ursulețului este similară: pantalon lung albastru, tricou cu dungi orizontale albastre;

- Prezentarea produselor pe ambalaj: în mod similar, atât pe ambalajele reclamantei cât și pe ambalajele pârâtei apar prezentate produsele în formă de ursuleț/cap de ursuleț;

- Combinația cromatică similară: un element important este culoarea dominantă a ambalajelor - roșu, maro, albastru; sub aspect cromatic, există o corespondență perfectă între ambalajele reclamantei și ale pârâtei, care a preluat în mod identic culorile ca fond al ambalajelor sale.

- Dispunerea similară a elementelor verbale: denumirea produsului reclamantei este dispusă în ansamblul imaginilor de pe ambalajele sale, central, în partea superioară, alături de alte elemente verbale situate în partea de sus, stânga, dreapta. Ambalajele produselor pârâtei dezvăluie publicului denumirea produsului, situată în același loc central, în partea superioară, încadrată de alte elemente verbale, în partea superioară.

- Similaritatea conceptuală: se poate constata cu ușurință preluarea de către pârâtă, dincolo de elementul dominant - ursulețul, a elementelor ce compun ambalajele reclamantei, în aceeași dispunere și păstrând culorile; detalii mai puțin importante ca laptele sau ciocolata au fost de asemenea preluate de pârâtă de la reclamantă.

3) Legitimitatea reclamantei

Ambalajul este folosit legitim de reclamantă pentru că:

a. fiecare din cele 5 ambalaje conține mărcile și desenele înregistrate anterior de către reclamantă;

b. semnele distinctive neprotejate comune au fost create și folosite de reclamantă anterior pârâtei.

4) Inducerea în eroare (potențială), chiar sub forma unei asocieri în mintea consumatorului este posibilă confuzia sub forma unei asocieri a produselor de patiserie aparținând pârâtei cu produsele cunoscute pentru calitatea lor, provenind de la reclamanta KRAFT FOODS, purtând mărcile înregistrate ale subscrisei sau încorporând modelul protejat. Imitarea semnelor noastre protejate constituie acte de concurență neloială în sensul art. 10 BIS pct 2³⁵ din Convenția de la Paris³⁶ ^ ceea ce atrage în mod firesc aplicarea unor sancțiuni, conform aceluiași act normativ adoptat de România, respectiv interzicerea lor. (art. 10 BIS pct. 3³⁷).

Pe de altă parte, acționând în sensul celor arătate în cadrul secțiunilor privind actele de contrafacere de model și de marcă, pârâta încalcă obligația de a se conforma uzanțelor cinstite comerciale, impusă de dispozițiile art. l din Legea nr. li/1991, săvârșind astfel actele de concurență neloială, în sensul art. 2, ca dispoziție generală și al art. 5 lit. a din aceeași lege, ca dispoziție cu caracter special, aplicabilă în speță.

În concluzie, actele de comerț ale pârâtei G., implicând produse identice, ambalate în mod similar cu cele ale reclamantei KRAFT FOODS, încalcă pe de o parte drepturile de proprietate intelectuală ale reclamantei, iar pe de altă parte uzanțele cinstite comerciale, pârâta fiind autoarea unor acte de concurență neloială cauzatoare de prejudicii.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 6 alin. l lit. b) și e), art. 48 alin. l lit. b) și c) din Legea 84/1998 veche, art. 36 alin. 2 lit. b) și c) și art. 47 alin. l lit. b) și c) din Legea 84/_ republicată, art. 30 din Legea nr. 129/ 1992, art. art. l, 5 și 6 din Legea nr. l f/1991 și art. 10 BIS pct. 2 și 3 din Convenția de la Paris.

În susținere au fost depuse la dosar următoarele înscrisuri:

Anexa A - C. certificată a procurii acordate de reclamanta KRAFT FOODS pentru Societatea Civilă de Avocați T. & T. și traducerea în limba română;

Anexele B - Extras de pe site-ul www.ro.wikipedia.org privind activitatea KRAFT FOODS pe piața din România;

Anexele C- extrase mărcile comunitare nr._/ 08.03.2007 și nr._/ 12.03.2008 și cu marca națională nr. 938 810/ 31.08.2007 și modelul industrial nr. DM/_/ 08.01.2001,

Anexele D - Extrase din diverse reviste adresate publicului larg, în care au fost promovate produsele Barni, și alte înscrisuri privind vânzările, aria de distribuție, investițiile în publicitate efectuate de reclamanta KRAFT FOODS pentru produsele Barni.

Anexele E - Extras de pe site-ul pârâtei S.C. G. S.A., privind activitatea acestei companii;

Anexa F - Extras din baza de date OSIM, privind marca pârâtei nr._/ 06.01.2009 a cărei anulare am solicitat-o;

Anexele G - înscrisuri în care sunt prezentate ambalajele pârâtei și factura ce atestă comercializarea acestora de către pârâtă;

Anexele H - Extrase din bazele de date ale instanțelor - sursa www.portal.just.ro;

Anexele I - Articole de presă privind comportamentul pe piață al pârâtei G.;

Anexele J- înscrisuri care prezintă situația vânzărilor produselor Barni ale reclamantei;

Anexele K - Capturi de imagine de pe site-ului dedicat exclusiv produselor Barni: htt://ro.barniworld..>

Prin întâmpinarea formulată, pârâta S.C. G. S.A. a solicitat respingerea cererii formulate și a invocat următoarele excepții:

1. în raport de dispozițiile art. 67 alin l și 2 c.p.c. raportat la art. 133 alin l c.p.c. invocă nulitatea cererii de chemare în judecata, prin lipsa semnăturii reprezentantului legal al reclamantei:

In fapt, arătat că din înscrisul de la fila 20 dosar fond rezulta că semnarea cererii de chemare în judecata s-a efectuat de către domnul avocat T. G.. Potrivit Anexei A, filele 23 și 24 dosar, a fost depusa o procura generala datata 11 mai 2009, semnata de o anume doamna Clotilde de Tourtier, potrivit acestei procuri, ca fiind reprezentantul reclamantei.

S-a mai arătat că respectiva procura ar fi eliberata de un anumit notar din Paris, Franța, sediul reclamantei se afla în Northfield, S.U.A. iar, pe de alta parte este de notorietate ca încă din anul 2006 Președintele și Șeful Executiv al Consiliului de Conducere al Kraft Foods este doamna I. Blecker Rosenfeld.

F. de aceste împrejurări, solicită sa se observe ca așa numita procura depusa la filele 23-24 dosar fond nu este semnata și aprobata de către Președintele reclamantei KRAFT FOODS, ca aceasta procura nu are o data recenta, fiind o procura generala datata 2009, ca doamna Clotilde de Tourtier nu face dovada ca este sau a fost la data depunerii cererii de chemare în judecata, reprezentantul legal al reclamantei și ca poate semna cererea de chemare în judecata.

In consecința, consideră ca împuternicirea avocațiala depusa la dosarul cauzei nu complinește lipsa semnăturii reprezentantului legal al reclamantei KRAFT FOODS, ca procura generala datata 11 mai 2009 nu este data de reprezentantul legal al reclamantei, la dosarul cauzei neexistând un mandat în acest sens din partea Președintelui KRAFT FOODS, iar, în final, prin lipsa semnăturii asupra cererii de chemare în judecata se impune admiterea excepției și anularea cererii de chemare în judecata.

2. Cererea de chemare în judecata are un obiect neclar, reclamanta încălcând astfel prevederile art. 112 alin l pct. 3 c.p.c., astfel ca, în situația în care reclamantul nu își precizează cererea de chemare în judecata, consideră ca se impune aplicarea dispozițiilor art. 133 alin l c.p.c., urmând sa dispuneți anularea cererii prin lipsa obiectului:

Considerații:

Va rugam sa retineți ca din fila l dosar fond se arata citam: „Constând în prezentele acțiuni conexe: Acțiune în anularea mărcii combinate B. nr._/06.01.2009 și pentru interzicerea folosirii acestei mărci pentru produse din clasa 30;”,

Apoi, reclamanta roagă instanța citam: „sa dispuneți: 1. anularea mărcii combinate B. nr._/06.01.2009”.

Consideră ca se impune ca reclamanta sa își precizeze acțiunea în sensul: dacă dorește anularea mărcii combinate B._/2009 parțiala așa cum arata în prima parte a solicitării, și anume doar pentru clasa de produse 30 (clasificare Nisa), ori reclamanta dorește anularea totala a mărcii în discuție ?

3. Invocă necompetenta materiala a Secției civile a Tribunalului București - în raport de dispozițiile art. l pct. l din c.p.c. raportat la art. 2 pct. l lit. 3 din codul de procedura civila.

Astfel, potrivit acestor texte de lege, Tribunalul - Secția civila, este competent sa judece cererile în materie de creație intelectuala și de proprietate industriala, iar Judecătoria are competenta de a judeca toate cererile și procesele, afara celor date prin lege în competenta altor instanțe.

La petitul 2 (linia 2 din cerere), reclamanta susține ca depune, citam: „acțiune pentru încălcarea mărcilor și a modelului aparținând KRAFT FOODS prin folosirea de către pârâta a formei produselor și a unor reprezentări grafice similare cu marca reclamantei, pentru interzicerea folosirii formei produsului și a reprezentărilor grafice frauduloase pe produs”;

Ca apoi, la punctul 2 din cerere, reclamanta sa solicite instanței, citam: „Obligarea pârâtei G. sa înceteze de indata producția, importul sau exportul, vânzarea, distribuția, precum și orice alta folosire în activitatea comerciala a produselor care poarta semnul înregistrat sub marca nr._/06.01.2009, precum și orice alt semn identic sau similar cu mărcile comunitare nr._/08.03.2007 și nr._/12.03.2008 și cu marca naționala_/31.08.2007, și în special, interzicerea folosirii acestora ca forma a produselor si/sau a aplicării acestora pe produse si/sau pe ambalaje”.

Reclamanta isi completează cererea cu punctul 3 și cu punctul 4 (fila 2 dosar fond) prin care solicita instanței citam: „Obligarea pârâtei G. sa înceteze deîndată producția, importul sau exportul, vânzarea, distribuția și orice activitate comerciala în legătura cu produse care incorporează, ca reprezentare grafica sau forma a produsului, modelul industrial nr. DM/_/08.01.2001, ori care reproduc în mod cumulativ elementele esențiale ale acestuia”.

„Obligarea pârâtei sa înceteze deîndată folosirea în activitatea comerciala a ambalajelor de produse caracterizate grafic prin reproducerea imaginii unei forme de produs reprezentând un ursuleț, a formei de produs reprezentând capul unui ursuleț și a unui ursuleț anumat reprezentat în diverse ipostaze de mișcare, având inscripționat pe piept litera „B”. „

Ca temei de drept al petitelor 2 și 3 și punctelor 2, 3 și 4 din cererea de chemare în judecata reclamanta invoca ari, l, 5 și 6 din Legea nr. 11/1991 privind concurenta neloiala.

Întrucât acțiunea de fata conține capete de cerere ce au ca temei de drept Legea 11/1991 cu privire la concurenta neloiala, cu referire stricta la activitatea comerciala a pârâtei, și fata de împrejurarea ca instanța trebuie sa cerceteze dacă faptele săvârșite de pârâta pot fi încadrate în vreuna din dispozițiile legale cu caracter substanțial prevăzute de Legea nr. 11/1991, pentru a se putea da eficienta cererii cu care a fost sesizata instanța, consideră ca se impune disjungerea capetelor 2,3 și 4 din cerere, la care se adaugă petitele 2 și 3 (liniuțele 2 și 3 din cerere fila l dosar), formarea unui nou dosar, și trimiterea acestuia la Judecătoria G., instanța competenta, material și teritorial, sa judece procesele și cererile în materie comerciala neevaluabile în bani.

Motivația în drept a acestei solicitări o reprezintă dispozițiile art. 159 alin 1 pct. 2 c.p.c. raportat la art. 1 pct. 1 c.p.c.

Pe fondul cauzei pârâta solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată

În motivare se arată că nu exista risc de confuzie.

Reclamanta afirma ca „marca pârâtei, privita în ansamblu, este o combinație de semne similare cu mărcile nr._/ 08.03.2007 și nr._/31.08.2007, care formează familia mărcilor Barni.

Marca pârâtei G. SA nr._/06.01.2009 nu este identica cu marca internaționala 938 810/2007 și nici cu marca comunitara_ întrucât mărcile sunt diferite atât vizual, cât și fonetic.

Mai susține pârâta că mărcile nu sunt nici similare.

De asemenea, nu există riscul de asociere și nici de confuzie.

Referitor la un al doilea motiv de anulare a mărcii B. nr._ invocat de reclamanta prin indicarea temeiului de drept prevăzut de ari 48 alin l lit. b raportat la art. 6 lit. e din Legea 84/1991, solicită respingerea acțiunea având la baza acest motiv ca fiind inadmisibila, data fiind împrejurarea ca textul de lege invocat se aplica numai în situația în care produsele comercializate sub mărci în litigiu sunt diferite.

In acest sens, este de menționat faptul ca, în principal, produsele comercializate sub mărcile în litigiu sunt identice, fiind vorba de produsul alimentar „biscuiți”.

Marca B. nu a fost înregistrata cu rea credința, așa cum afirma reclamanta, reclamanta însăși prin cerere (fila 11-12 dosar) prin confuzia pe care o face între reaua credința și riscul de asociere, se dovedește a fi de rea-credința prin promovarea acestei acțiuni.

Așa cum s-a statuat în doctrina și practica judiciara din România, înregistrarea cu rea credința”a unei mărci este lăsata la aprecierea instanțelor de judecata.

De cele mai multe ori reaua-credința a fost definita ca fiind „incorectitudine, atitudinea unei persoane care săvârșește un fapt sau act contrar legii sau celorlalte norme de conviețuire sociala, pe deplin conștienta de caracterul ilicit al conduitei sale”.

Totuși, în dovedirea relei credințe, consideră ca doar „notorietatea” de care afirma reclamanta ca se bucura marca BARNI, nu este suficienta. Atât timp cât nu exista o relație contractuala sau de orice alta natura între reclamanta KRAFT FOODS și pârâta G. S.A. care sa poate conduce la concluzia ca în mod special pârâta a înregistrat marca nr._/06.01.2009, consideră ca în mod injust reclamanta afirma ca înregistrarea a fost făcuta cu rea credința.

Consideră că, în realitate înregistrarea mărcii BARNI în România ar putea fi supusa unei analize laborioase a instanțelor de judecata în condițiile în care elementul verbal BARNI din cuprinsul acestei mărci combinate este dat de denumirea unei localități din Provincia Como, Regiunea Lombardia, Italia, localitate situata la aproximativ 50 de km de orașul Milano, Italia, (a se vedea art. 9 ART. 5 lit. f și g din Lg. 84/1998).

Referitor la încălcarea modelului industrial nr. DM/056 383 din 08.06.2001, pârâta arată că durata de protecție a acestui model industrial înregistrat la data de 08.06.2001 a expirat la data de 08.06.2011, astfel reclamanta nu se mai poate folosi la acest moment de protecția conferita de Certificatul de înregistrare al DM 056 383.

Chiar dacă se pune problema existentei protecției la data înregistrării mărcii nr._/2009, această marcă înglobează o protecție a mărcii verbale naționale și comunitare B., precum și protecția DM 018 403, astfel că argumentul reclamantei este neîntemeiat.

Cu referire la ambalajele folosite de către G. S.A., acestea sunt protejate prin Certificatul de înregistrare DM_/2008, astfel ca nu se poate vorbi de încălcarea unor drepturi anterioare ale reclamantei.

Cat privește inducerea în eroare (potențiala) la care face referire reclamanta, pârâta solicită să fie avute în vedere următoarele:

F. de elementele verbale și figurative, culorile revendicate ale mărcilor în litigiu, se reține distinctivitatea mărcilor Barni de marca B., astfel încât acestea nu sunt în măsură să fie confundate, confuzia putând interveni doar atunci când imitația este integrală, sau cel puțin într-o parte esențiala a mărcii.

Din analiza efectuată, rezultă că mărcile au cel puțin 15 semne majore care le asigură distinctivitatea elementului grafic, iar în ceea ce privește elementul vocal, acesta este complet diferit, așa încât nu se poate face afirmația că există un potențial major de a induce publicul în eroare cu privire la originea produselor.

Mai mult, elementele de distinctivitate arătate în prezentele considerente cu referire la marca BARNI și marca B., chiar dacă produsele sunt identice, sunt elemente care înlătură confuzia între cele două mărci, neexistând vreun element care să conducă la admiterea acțiunii și anularea mărcii_ B., cu atât mai mult cu cât reclamanta, așa cum a susținut și reprezentantul OSIM nu a înțeles să uzeze de procedura prealabila a contestației după publicarea mărcii B..

Prin întâmpinare, OSIM a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

La termenul din 08.12.2011 instanța a respins excepția nulității cererii pentru lipsa semnăturii reprezentantului legal al reclamantei, ca neîntemeiată, a respins excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București pe capetele 2, 3 și 4 de cerere și a unit cu fondul excepția nulității cererii pentru lipsa obiectului, cu motivările din încheierea de ședință de la acea dată.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Prin sentința civilă nr. 1439/5.07.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a a fost respinsă ca neîntemeiată excepția nulității cererii pentru lipsa obiectului și a fost respinsă cererea ca neîntemeiată.

Analizând cu prioritate excepția nulității cererii pentru lipsa obiectului, instanța a găsit-o neîntemeiată având în vedere că primul capăt de cerere-anularea mărcii combinate B. nr._/06.01.2009 este clar precizat, dispozițiile art.112 alin.1 pct.3 C.pr.civ, fiind respectate.

Pe fondul cauzei Tribunalul a reținut că reclamanta este titulara mărcii comunitare figurative nr._/08.03.2007, a mărcii internaționale figurative nr._/31.08.2007, a mărcii comunitare tridimensionale nr._/12.03.2008, a modelului industrial DM/_/08.06.2001.

La rândul său, pârâta este titulara mărcii verbale naționale nr._-B. pentru clasele de produse 29, 30, 32, a mărcii internaționale nr._-B. pentru clasele de produse 29, 30, 32, precum și a desenelor și modelelor DM nr._/29.11.2008.

De asemenea, pârâta . titulara mărcii combinate B. nr._ pentru clasele de produse 29, 30, 32.

În ceea ce privește riscul de confuzie între marca pârâtei nr._/06.01.2009 și mărcile anterioare ale reclamantei: marca internațională nr._/2007 și marca comunitară nr._ ( art.48 alin.1 lit. b), rap. la art.6 alin. 1 lit.b) din Legea nr.84/1998, republicată) Tribunalul a reținut că între mărcile în conflict nu există risc de confuzie.

Astfel, din punct de vedere vizual, marca internaționala BARNI reprezintă un ursuleț în poziția șezut, cu picioarele întinse și cu mâinile întinse în paralel, iar fața ursulețului este rotundă, zâmbitoare, cu gura închisă dispusă în partea stânga.

Marca comunitară_ este o marcă figurativă reprezentând capul unui ursuleț cu gura zâmbitoare, închisă și dispusă spre dreapta, flancat de doua mânuțe vizibile.

Marca națională B. reprezintă un ursuleț în picioare îmbrăcat într-un costum gen „superman”, alcătuit din pantaloni albaștri cu centura, tricou galben cu margini albastre, iar pe pieptul tricoului se afla un triunghi personalizat în centrul căruia se afla inițiala „B” de la cuvântul B.. Gura ursulețului este larg deschisă îndreptată către partea dreaptă, iar mâinile ursulețului sunt ridicate în sus, cu palma aproape închisă și degetul mare ridicat în sus, ca o expresie a cuvântului „OK !”. Ursulețul este poziționat pe un biscuit de formă rotundă, poziționat la rândul său pe o pată de lapte. De asemenea, în partea stângă și în partea dreaptă a ursulețului sunt poziționați doi biscuiți rotunzi, care au la rândul lor capul unui ursuleț zâmbitor, cu specificația că pe biscuitul din partea stângă este capul unui ursuleț cu ochelari.

Așa fiind, instanța reține că din punct de vedere vizual exista diferențe semnificative între marca naționala B. și mărcile Barni.

Și din punct de vedere fonetic, mărcile în litigiu sunt diferite - BARNI/B., aceste cuvinte având doar o singura litera .> Instanța constată că în cauză nu este îndeplinit nici riscul de asociere, marca ulterioară a pârâtei nu aduce atingere mărcilor cu reputație aparținând reclamantei.

Este adevărat că reclamanta a făcut dovada prin înscrisurile depuse la dosar la filele 37-71, 95-97, 98-117 și 206-220 că mărcile BARNI sunt mărci de renume, însă în cauză gradul de similaritate între mărcile de renume ale reclamantei și marca B. aparținând pârâtei nu este de asemenea natură încât să existe un risc de confuzie în percepția publicului vizat.

Astfel, în ceea ce privește mărcile reclamantei, înregistrarea personajului animat Barni este realizată numai sub forma unor anumite ipostaze, astfel încât sfera sa de protecție este restrânsă la acele ipostaze. Așa cum s-a arătat anterior, între elementele constituente anatomice ale ursuleților animați ai mărcilor BARNI și B. există diferențe esențiale din punct de vedere vizual. De asemenea, un element în plus al distincției îl reprezintă faptul că marca reclamantei BARNI conține culorile maro, bleu și bleumarin în timp ce marca combinată B. are drept culori revendicate galben, portocaliu, albastru, negru și maro.

Referitor la reaua credință a pârâtei la înregistrarea mărcii nr._, Tribunalul a reținut că nu s-a făcut dovada acesteia.

Chiar dacă la nivelul anului 2009, la momentul înregistrării mărcii de către pârâtă, produsele comercializate sub mărcile BARNI erau cunoscute pe piață, reclamanta nu a făcut dovada că pârâta a avut intenția, la înregistrarea mărcii sale B., de a se situa cât mai aproape de o marcă de renume pentru produse identice cu cele desemnate de aceasta.

În speță, nu există un risc de confuzie cu mărcile înregistrate anterior de reclamantă, reaua credință a pârâtei nefiind demonstrată.

Cu privire la solicitarea reclamantei de interzicere a formei de ursuleț a produselor pârâtei, instanța reține că reclamanta este titulara mărcii comunitare tridimensionale nr._/12.03.2008 având formă de ursuleț și a mărcii comunitare figurative nr._/08.03.2007 având imaginea unui cap de ursuleț.

Pârâta G. produce și comercializează biscuiți având diferite forme de ursuleți sau având aplicate pe acestea diferite ipostaze ale unui cap de ursuleț, însă din punct de vedere vizual și conceptual acestea au o similaritate redusă care nu generează risc de confuzie.

Astfel, în ceea ce privește biscuiții în formă rotundă ai pârâtei au reprezentat grafic un cap de ursuleț în diferite ipostaze: făcând cu ochiul, zâmbind, afișând uimire, căscând, purtând ochelari de soare în timp ce marca comunitară figurativă nr._/08.03.2007 aparținând reclamantei reprezintă capul unui ursuleț cu gura zâmbitoare, închisă și dispusă spre dreapta, flancat de două mânuțe vizibile.

Tribunalul a găsit neîntemeiată susținerea reclamantei în sensul că protecția pentru marca comunitară figurativă nr._/08.03.2007 există împotriva oricărei reprezentări grafice având ca element central capul unui ursuleț, ci numai dacă acesta este reprezentat într-o ipostază puternic similară cu marca BARNI.

Tribunalul nu a reținut nici încălcarea modelului industrial nr. DM/_/08.06.2001 aparținând reclamantei căci produsele pârâtei în formă de ursuleți produc o impresie vizuală diferită asupra utilizatorului față de modelul protejat de reclamantă prin poziția ursulețului, dimensiune, culoare.

Referitor la ambalajele folosite de pârâtă, Tribunalul a constatat că acestea nu încalcă drepturile anterioare ale reclamantei, fiind protejate prin certificatul de înregistrare DM_/2008.

Tribunalul a reținut că ambalajul reclamantei are ca element dominant ursulețul în poziția șezut, cu picioarele întinse și cu mâinile întinse în paralel, iar fața ursulețului este zâmbitoare, cu gura închisă dispusă în partea stângă.

În schimb, ambalajul pârâtei conține un ursuleț în picioare îmbrăcat într-un costum gen „superman”, alcătuit din pantaloni albaștri cu centura, tricou galben cu margini albastre iar pe pieptul tricoului se afla un triunghi personalizat în centrul căruia se afla inițiala „B” de la cuvântul B.. Gura ursulețului este larg deschisa îndreptata către partea dreapta, iar mâinile ursulețului sunt ridicate în sus, cu palma aproape închisa și degetul mare ridicat în sus, ca o expresie a cuvântului „OK !”. Ursulețul este poziționat pe un biscuit de forma rotunda, poziționat la rândul sau pe o pata de lapte. De asemenea, în partea stânga și în partea dreapta a ursulețului sunt poziționați doi biscuiți rotunzi, care au la rândul lor capul unui ursuleț zâmbitor, cu specificația ca pe biscuitul din partea stânga este capul unui ursuleț cu ochelari.

Tribunalul a concluzionat că nu se poate reține similaritatea ambalajelor și nici crearea în percepția publicului a unei confuzii în legătură cu mărcile reclamantei și produsele pârâtei, astfel că, în temeiul dispozițiilor art.6 alin.1 litera b) și e), art.48 alin.1 lit. b) și c) din Legea nr.84/1998, art.36 alin.2 lit. b) și c), art.47 alin.1 lit. b) și c) din Legea nr.84/1998 republicată, a respins acțiunea ca neîntemeiată.

În temeiul dispozițiilor art.274 C.pr.civ, Tribunalul a obligat reclamanta, ca parte căzută în pretenții, la plata sumei de 12.840 lei cheltuieli de judecată către S.C. G. S.A.

Împotriva acestei sentințe reclamanta a declarat apel, solicitând:

1. Admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței apelate;

2. Admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată

3. Obligarea intimatei . plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea apelului s-a arătat că Tribunalul a reținut reputația mărcilor

BARNI, un anumit grad de similaritate cu privire la marca comunitară figurativă nr._/ 08.03.2007 și reprezentarea grafică a capului de ursuleț aplicată pe produsele intimatei. Cu privire la ultimul aspect, apelanta arată că nu contestă existența similarității, dar critică prin apel gradul de similaritate reținut de instanță, apreciind că gradul de similaritate este unul ridicat.

Apelanta susține că, deși a reținut aspecte învederate anterior, în special reputația/ renumele mărcilor BARNI, prima instanță a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală pentru că a avut o abordare greșită în analiza comparativă a mărcilor în conflict, atribuind în mod greșit valoare de element dominant al mărcilor ipostazelor în care sunt surprinse cele două personaje BARNI și B., atât în titlurile de protecție, cât și în modul de folosire.

Acordând în mod nejustificat prioritate unei poziții sau ipostaze a personajului animat în defavoarea celorlalte elemente componente, în special în defavoarea elementelor anatomice și de expresie ale personajelor umanoide, instanța a distorsionat concluzia privind imaginea de ansamblu lăsată de mărci și implicit a făcut o analiză greșită a gradului de similaritate a mărcilor comparate.

Concluzia greșită a instanței privind gradul de similaritate a mărcilor comparate a condus la o apreciere greșită a riscului de confuzie, a atingerii aduse reputației mărcilor sau a existenței relei credințe la înregistrarea mărcii intimatei.

Sub un prim aspect, apelanta arată că instanța a aplicat greșit, uneori contradictoriu, regulile de analiză comparativă a mărcilor între ele.

Similaritatea se apreciază ținând seama de percepția consumatorului mediu asupra mărcii, în ansamblu, fără a analiza elementele de detaliu. „(...) un consumator percepe marca, în mod normal, ca întreg, fără o evaluare atentă a detaliilor, păstrând în minte elementul care induce mărcii caracterul distinctiv.”

În mod greșit, prin considerentele sentinței apelate, instanța își motivează soluția evidențiind exclusiv elementele de detaliu, cum ar fi:

elementele de poziție (ursuleț în poziția șezut, ursuleț în picioare, ursuleț poziționat pe un biscuit),
cele cromatice (tricou galben cu margini albastre, marca reclamantei BARNI conține culorile maro, bleu, și bleumarin în timp ce marca combinată B. are drept culori revendicate galben, portocaliu, albastru, negru și maro.) sau

elementele figurative cu rol secundar în combinațiile figurative înregistrate ca mărci și comparate (pe pieptul tricoului se află un triunghi, biscuit de formă rotundă, o pata de lapte, doi biscuiți, pe biscuitul din partea stângă este capul unui ursuleț cu ochelari, etc.).

Instanța nu a avut în vedere regula potrivit căreia consumatorul nu are cele două mărci în față, comparându-le cu atenție pentru a descoperi asemănări sau deosebiri, ci se bazează pe amintirea incompletă a mărcii anterioare.

Consumatorul nu are în mod obișnuit posibilitatea de a proceda la o comparație directă a diferitelor mărci și trebuie deci să apeleze la imaginea imperfectă pe care a păstrat-o în memorie. în general, caracteristicile dominante și distinctive ale unui semn sunt cel mai ușor memorate. în speță, consumatorul va păstra în memorie amintirea imperfectă a personajului BARNI, respectiv un ursuleț umanizat, îmbrăcat sportiv, pregătit de joacă. Un asemenea personaj este și B..

Similaritatea se apreciază în funcție de elementele distinctive și dominante ale semnelor în conflict. Instanța nu a stabilit că în cazul mărcilor BARNI și B., elementele dominante sunt cele două personaje animate, reprezentând un ursuleț umanoid, acesta fiind elementul care induce mărcii caracterul distinctiv.
Similaritatea se apreciază ținând seama de asemănări și nu de deosebiri. Tribunalul în sentința apelată a analizat exclusiv diferențele dintre mărci, acordând importanță elementelor de detaliu enumerate mai sus, pentru a concluziona că „Așa fiind, instanța reține că există diferențe semnificative între marca națională B. și mărcile Barni.” sau „... între elementele constituente anatomice ale ursuleților animați ai mărcilor BARNI și B. există diferențe esențiale din punct de vedere vizual”. Asemănările dintre mărci nu au făcut în niciun fel obiectul analizei instanței de fond. Dacă ar fi respectat regula, instanța ar fi ajuns la concluzia că existența unor diferențe nu înlătură similaritatea. Diferențele identificate înlătură identitatea, dar fiind elemente de detaliu, iar nu elemente distinctive și dominante, acestea nu sunt în măsură a înlătura similaritatea ridicată existentă.

În al doilea motiv de apel se arată că instanța nu a ținut seama de protecția specifică unei familii de mărci.

Invocarea familiei mărcilor BARNI este un argument al distinctivității dobândite și a reputației, asigurând o protecție specifică, de care instanța nu ține seama în aprecierea riscului de confuzie. Astfel, consumatorul „se poate înșela în ceea ce privește proveniența sau originea produselor sau a serviciilor acoperite de marca a cărei înregistrare se solicită și poate considera în mod greșit că marca face parte din această familie sau . mărci.”. Pentru oricare dintre mărcile din familia BARNI există o protecție împotriva unor personaje reprezentând un ursulețul umanoid, cum este

B., înregistrat ulterior sau folosit ca marcă, chiar dacă ursulețul este reprezentat într-o altă ipostază. Prima instanță a greșit, înlăturând nemotivat această protecție specifică.

Analizând conflictul dintre o marcă înregistrată și o familie de mărci anterior înregistrate, instanța trebuia pe de-o parte să țină cont de concluziile stabilite de jurisprudența CJUE privind protecția specifică a familiei de mărci, și, pe de altă parte, trebuia să analizeze conflictul dedus judecății între marca atacată și fiecare din mărcile opuse aplicând principiile și regulile generale în materia conflictului între mărci.

Instanța nu a analizat deloc marca B. în comparație cu mărcile comunitare nr._/10.12.2004 și nr._/12.03.2008 lipsindu-ne de anumite elemente de similaritate între mărcile opuse și B. care erau mai bine conturate și reliefate în conținutul acelor mărci (culori, tricou etc).

În al treilea motiv de apel se arată că instanța a reținut greșit gradul de similaritate a mărcilor, pentru că:

a limitat în mod neîntemeiat sfera de protecție a unui personaj animat la anumite ipostaze statice (1);
a omis analiza comparativă din punct de vedere conceptual (2);
a avut în vedere în mod greșit diferențele din punct de vedere fonetic, în cazul unor mărci figurative (3).

Dezvoltând aceste susțineri, apelanta a arătat că Tribunalul a greșit limitând sfera de protecție a personajului animat la ipostaza în care acesta a fost surprins în imaginea înregistrată ca marcă.

Gradul de similaritate a mărcilor este direct influențat de aplicarea sferei de protecție ca personaj animat, iar prima instanța deși reține că mărcile sunt personaje animate, respinge în mod neîntemeiat sfera de protecție a unui personaj, care este extinsă dincolo de limitele unei poziții sau ale unor ipostaze.

Greșeala esențială a primei instanțe, cu implicații asupra aprecierii temeiniciei acțiunii formulate o reprezintă importanța majoră pe care aceasta a acordat-o poziției ursuleților în aprecierea similarității mărcilor în conflict. Evidențierea prin bolduirea caracterelor, făcută de instanță, relevă atenția sporită pe care aceasta o dă poziției în care se află personajele: „marca internațională BARNI reprezintă un ursuleț în poziția șezut (...)”, iar „marca națională B. reprezintă un ursuleț în picioare îmbrăcat într-un costum gen „superman” (...). Ursulețul este poziționat pe un biscuit de formă rotundă, poziționat la rândul sau pe o pata de lapte.”.

Limitând sfera de protecție numai la o ipostază statică sau la anumite asemenea ipostaze și neglijând complet elementele anatomice umanoide, instanța ajunge la concluzii greșite cu privire la gradul de similaritate dintre mărci, care „nu este de asemenea natură încât să existe un risc de confuzie”.

Concluzia la care ajunge instanța are la bază considerentul că „din punct de vedere vizual există diferențe semnificative între marca națională B. și mărcile Barni”. Pentru a identifica și retine aceste diferențe semnificative, instanța a reținut că „înregistrarea personajului animat Barni este realizată numai sub forma unor anumite ipostaze”,astfel încât protecția de care ține seama instanța este limitată doar la aceste ipostaze.

Instanța a greșit, având în vedere că un consumator nu va reține imaginea mărcii după o ipostază a personajului animat, ci va percepe și va avea în minte un ursuleț umanizat astfel cum este definit de elementele sale anatomice și biometrice.

Nici BARNI și nici B. nu pot fi considerate animale, urși, în sensul dat de definiția uzuală a animalului sălbatic, ci sunt personaje prin definirea umanizată a trăsăturilor anatomice. Acest aspect este esențial, deoarece caracterul animat al personajului va determina ca un consumator să-și amintească, să identifice ori să asocieze un personaj similar cu imaginea celui cunoscut anterior, indiferent în ce ipostază este reprezentat acesta.

Ipostaza în care este surprins un om ori un personaj animat, este definitorie pentru activitatea pe care o desfășoară la acel moment, ori pentru circumstanțele în care este surprins, dar nu este definitorie pentru identitatea personajului însuși ori a individului. Circumstanțele de viață în care suntem surprinși într-o poză nu definesc identitatea noastră, la fel pentru consumator, mai ales pentru copii, imaginea unui personaj animat nu este modificată și nici nu este alterată de ipostaza în care a fost surprins în poză sau de forma tricoului pe care-l poartă.

Personajul animat BARNI, pe care instanța îl reține în mod corect ca obiect al mărcilor apelantei, nu este numai un desen, o fotografie ce imortalizează o anume poziție sau ipostază a lui BARNI. Chiar dacă este înregistrat într-o poziție statică, prin constrângerile firești ale unei înregistrări, personajul animat BARNI este protejat ca atare, animat, capabil de mișcare. El este un „personaj” imaginar, care poate să se miște, să adopte diverse poziții și ipostaze, să lege relații cu lumea înconjurătoare/ cu publicul consumator, fără a-și diminua caracterul distinctiv și identitatea ca marcă în situația în care apare într-o altă ipostază decât cea înregistrată.

Sfera de protecție a personajului animat BARNI cuprinde orice poziție sau ipostază a acestuia, pentru că nici poziția diferită a capului sau a ochilor, nici detaliile cromatice sau de altă natură nu modifică caracterul distinctiv al lui BARNI. Astfel, argumentul instanței conform căruia nu poate reține protecția mărcii figurative împotriva oricărei reprezentări grafice a unui cap de ursuleț, ci numai dacă ipostaza este puternic similară, este neîntemeiat.

Sfera de protecția a personajului BARNI acoperă orice „portret” al lui BARNI, chiar dacă acesta este transpus grafic pe produs și indiferent de ipostazele în care apare: făcând cu ochiul, zâmbind sau purtând ochelari de soare. Protecția lui BARNI este extinsă și poate fi opusă împotriva oricărei ipostaze sau poziții conceptual posibile a întregului corp sau numai a capului.

Analiza trebuie făcută din perspectiva consumatorului, ținând seama de valoarea intrinsecă, unică a personajului, care este elementul central al mărcilor în conflict în speță. Individualizarea acestuia nu este dată de instantanee (pozițiile în care este surprins ca marcă personajul sau ipostazele în care este folosit pe produs), ci de elementele anatomice, puternic distinctive pentru un ursuleț: acesta nu este reprezentat drept un animal, are trăsături umanoide, este expresiv, este îmbrăcat și se comportă ca un om.

Bazându-se pe amintirea incompletă a mărcii anterioare, a personajului BARNI, detaliile privind poziția în care se află personajul, anumitele activități surprinse în imagine sau ipostaze (cu gura închisă sau deschisă, cu degetul ridicat sau cu mâinile întinse paralel) nu vor marca amintirea mărcii de către consumator.

În condițiile în care mărcile în conflict sunt ambele personaje umanoide, ceea ce se compară este personajul de pe produsul aflat pe raft - B. cu amintirea mărcii cunoscute, respectiv a personajului animat BARNI, iar nu figurile acestora în pozițiile sau ipostazele în care sunt înregistrate. Personajul însuși va identifica marca în memoria consumatorului, astfel cum este definită de elementele dominante care sunt cele anatomice, iar nu cele de poziție. Spre exemplu, în mod similar, cunoscutele personaje animate PIF sau omulețul Michelin („anvelopa însuflețită”) vor fi aceiași în orice costumație sau poziție, în orice ipostază tristă sau veselă.

Dacă instanța ar fi ținut cont în analiza similarității de elementele de mai sus ar fi ajuns la o altă concluzie cu privire la gradul de similaritate a mărcilor în conflict și, în consecință, ar fi admis acțiunea reclamantei considerând că există o evidentă încălcare a mărcilor anterioare.

Apelanta arată că instanța a omis să stabilească similaritatea conceptuală

Gradul de similaritate este de asemenea influențat în mod direct de analiza comparativă sub aspect conceptual completă, sub toate aspectele, vizual, auditiv și conceptual.

Dacă din punct de vedere vizual gradul de similaritate a fost determinat greșit ca urmare a restrângerii sferei de protecție a unui personaj animat, iar similaritatea auditivă este exclusă dată fiind categoria mărcilor în conflict - mărci figurative/ tridimensionale, prima instanță nu s-a preocupat deloc de similaritatea lor sub aspect conceptual.

Similaritatea conceptuală între mărcile BARNI și B. este foarte ridicată. In aprecierea similarității conceptuale, esențială este percepția de către segmentul de public relevant a celor două mărci reprezentând același tip de personaj - un ursuleț umanoid, animat. Expresivitatea lor, ipostazele animate în care apar cele două personaje BARNI și B., relevă același mesaj conceptual: animalele întruchipate au trăsături și manifestări umanoide, sunt îmbrăcate sportiv, precum oamenii, sunt însuflețite, exprimând sentimente, specifice oamenilor, încercând să comunice cu publicul consumator.

Din punct de vedere conceptual, ursulețul B. este foarte similar cu BARNI: B. nu este un ursuleț obișnuit, un animal care se sprijină pe patru membre, ci are membre superioare și inferioare, are trăsături umanoide exact ca BARNI. Aceste elemente anatomice imprimă ursulețului BARNI, în raport cu produsele pentru care este folosit, un puternic caracter distinctiv, iar conceptul este preluat întocmai de intimată pentru marca sa. Motivația este simplă: cu cât un semn folosit în legătură cu un produs sau serviciu este mai deosebit, cu cât are puterea de a face mai ușor remarcat acel produs sau serviciu, cu atât acesta are șanse să fie o marcă și mai mult, să devină, prin folosirea în relație cu produsele sau serviciile desemnate, o marcă atractivă.

Asemenea semne ce se bucură de o importantă protecție ca mărci sunt personajele animate, grație distinctivității aparte și a impactului pozitiv pe care îl au asupra publicului consumator de produse sau servicii în legătură cu care sunt folosite mărcile-personaje animate.

Dacă instanța nu ar fi exclus similaritatea conceptuală a mărcilor în conflict, gradul de similaritate a mărcilor comparate ar fi fost semnificativ mai ridicat.

Mai arată apelanta că instanța a greșit analizând mărcile sub aspect fonetic.

În considerentele hotărârii, Tribunalul arată că „și din punct de vedere fonetic, mărcile în litigiu sunt diferite - BARNI/B., aceste cuvinte având doar o singură literă comună „B”„. Dacă ar fi vorba de două mărci verbale „Barni” și „B.”, concluzia instanței ar fi corectă, însă în speță este vorba de o familie de mărci - figurative sau tridimensionale - reprezentându-1 pe BARNI, anterioare, în conflict cu o marcă figurativă reprezentându-l pe B., înregistrată ulterior.

Instanța nu motivează de ce a recurs la o analiză din punct de vedere fonetic a mărcilor, atât timp cât elementul verbal „Barni” nu este un element comun al familiei de mărci invocate de apelanta KRAFT FOODS.

Orice analiză a similarității fonetice sau a unei similarități auditive este nerelevantă pentru că mărcile invocate de reclamantă sunt mărci figurative sau tridimensionale. Elementul dominant al mărcilor reclamantei, dar și al mărcii înregistrate de pârâtă, în mod similar, este un ursuleț, care nu determină o percepție fonetică sau auditivă din partea consumatorului.

Numai în cazul în care o marcă este complexă, cu un element verbal și unul figurativ, iar elementul verbal este cel dominant, comparația poate fi făcută și din punct de vedere fonetic sau auditiv. In speță, însă, elementul comun și dominant al mărcilor aparținând KRAFT FOODS este personajul animat BARNI, iar în cazul mărcii intimatei, componenta dominantă este personajul animat B., astfel că orice comparație din punct de vedere fonetic este lipsită de efecte în cauză.

În al patrulea motiv de apel se susține că Tribunalul a reținut greșit lipsa încălcării mărcilor anterioare.

Motivul esențial al respingerii acțiunii reclamantei de către prima instanță a constat în greșita reținere a unui grad de similaritate scăzut între semnele aflate în conflict. Aplicând principiile cunoscute în analiza comparativă a personajelor animate BARNI și B., rezultă că gradul de similaritate între mărcile în conflict este ridicat, pentru că:

Similaritatea vizuală este mare: comparând personajele BARNI și B., acestea au același aspect umanoid, evidențiat prin elementele anatomice identice, expresivitate, manifestări specific umane;
Similaritatea conceptuală este mare - intimata -pârâtă preia același concept: un ursuleț umanoid pentru a desemna produse identice.
Similaritatea auditivă sau fonetică- nu este cazul (semnele în conflict sunt semne figurative/ tridimensionale).

Gradul de similaritate ridicat este un factor determinant pentru aprecierea corectă a riscului de confuzie pentru publicul consumator relevant (1), dar și în determinarea încălcării reputației mărcilor anterioare, fie prin profitul injust de pe urma acestora, fie prin prejudicierea reputației mărcilor. (2)

1. Stabilirea riscului de confuzie, inclusiv a riscului de asociere

În sentința apelată, „(...) instanța reține că între mărcile în conflict nu există risc de confuzie”, motivația acestei concluzii fiind gradul de similaritate redus, insuficient între mărcile/semnele comparate.

În același sens instanța a argumentat că „Este adevărat că reclamanta a făcut dovada (...) că mărcile BARNI sunt mărci de renume, însă în cauză gradul de similaritate între mărcile de renume ale reclamantei și marca B. aparținând pârâtei nu este de asemenea natură încât să existe un risc de confuzie în percepția publicului vizat.”

Instanța a analizat greșit incidența reputației mărcilor în cadrul determinării existenței unui risc de confuzie, incluzând și riscul de asociere, dar a omis să determine influența pe care o poate avea distinctivitatea mărcilor anterioare în determinarea riscului de confuzie.

Concret, a omis să stabilească riscul de confuzie incluzând și riscul de asociere prin interdependența factorilor relevanți. Astfel, în determinarea riscului de confuzie, instanța ar fi trebuit să rețină că un grad mai scăzut de similaritate a semnelor în conflict este compensat de identitatea produselor, dar și de gradul ridicat de distinctivitate a mărcilor anterioare.

În speță, identitatea produselor nu a fost contestată de părți, iar gradul ridicat de distinctivitate a mărcilor anterioare a fost implicit reținut de instanța de fond atunci când a reținut că acestea sunt mărci de renume sau cu reputație:

„Caracterul distinctiv al mărcii anterioare și, în special, renumele său este, deci, un element ce trebuie avut în vedere pentru a aprecia dacă similaritatea semnelor sau produselor este suficientă pentru a da naștere unui risc de confuzie.

Instanța nu a apreciat riscul de confuzie în funcție de prima impresie pe care o are asupra semnelor, consumatorul mediu al produselor, cu un nivel normal de informații și rezonabil de atent și avizat.

Având în vedere natura produselor - produse de patiserie, cofetărie, dulciuri -produse de larg consum, pentru consumatorul mediu căruia îi sunt adresate, prima impresie este cea decisivă, consumatorul mediu și rezonabil de bine informat nefiind foarte atent în fața unor astfel de bunuri. Nivelul de atenție al consumatorului mediu este susceptibil să varieze în funcție de categoria produselor în cauză, însă când vorbim de bunuri de larg consum, în fața cărora cumpărătorul nu stă prea mult timp, importantă este prima impresie - suficientă pentru a face o alegere.

Atenția copiilor este captată în primul rând de puterea de atracție a mărcii aplicate pe produs, nu doar de calitățile intrinseci ale acestuia. Un personaj animat, un ursuleț umanoid tocmai această calitate o are, aceea de a face mai ușor remarcat produsul pentru care este folosit, de a facilita și fideliza legătura publicului/ copilului cu produsul. Consumatorul copil va fi captivat de marca în sine, și va urmări astfel personajul animat, iar nu în mod necesar produsul.

Abordând existența riscului de confuzie exclusiv prin prisma gradului de similaritate a mărcilor, tribunalul aplică o regulă inexistentă în texte de lege sau jurisprudență: pentru a da eficiență juridică protecției conferite de marcă, reprezentarea grafică a unui semn, de către terț trebuie să fie „puternic similară” cu marca.

2. Atingerea adusă reputației mărcilor

Instanța consideră în mod greșit ca fiind echivalente conceptul de risc de asociere (formă a riscului de confuzie, prevăzut de art.6 alin.1 lit.b) (art.6 alin.1 lit.c), conform Legii 84/1998 înainte de modificare) - confuzie indirectă) și conceptul de asociere cu o marcă de renume (în sensul art.6 alin.4 lit a) sau art.6 alin.1 lit.e), conform legii, înainte de modificare), ajungând la concluzia că „(...) în cauză nu este îndeplinit nici riscul de asociere, marca ulterioară a pârâtei nu aduce atingere mărcilor cu reputație aparținând reclamantei.” - pag. 25, par. 9 din sentința apelata.

Dacă ar fi procedat la o analiza corectă, instanța, reținând deja că mărcile BARNI se bucură de renume, în considerarea identității produselor și a gradului de similaritate între semn și marcă, stabilit corect în baza comparației între imaginea de ansamblu a celor două personaje, ar fi concluzionat că personajul B. folosit în asociere cu aceleași produse ca și mărcile BARNI este de natură să profite de reputația mărcilor anterioare și poate să le cauzeze acestora prejudicii.

Publicul relevant, în special copiii, cei cărora în mod direct li se adresează produsele atât ale apelantei, cât și ale intimatei, fie ar fi fost victimele unei confuzii directe între personaje, fie ar fi considerat că este o altă varianta a lui BARNI (o altă gamă). Chiar dacă nu ar fi fost în confuzie, totuși la vederea ursulețului B., „evocarea” ursulețului umanoid BARNI ar fi imediată și puternică indiferent de poziția corpului și membrelor personajelor reprezentate pe ambalaje sau în titlurile de protecție a mărcilor.

Folosind același personaj animat - un ursuleț, în ipostaze umanoide, îmbrăcat, iar nu în postura firească a unui animal, sprijinit pe cele patru membre, fără haine, pentru produse identice - biscuiți, intimata se situează în mod evident în contextul imaginii personajului BARNI, alegerea sa fiind o formă de a profita de reputația personajului BARNI, prin asocierea creată. Personajul animat B. este din perspectiva doctrinei și jurisprudenței comunitare, un „look alike” al lui BARNI, o altă ipostază a acestuia.

Contrar concluziilor instanței, elementele de detaliu privind poziția celor doi ursuleți nu vor înlătura asocierea dintre cele două personaje BARNI și B.. Această asociere nu presupune neapărat și confuzia cu privire la cele două personaje, ci faptul că personajul ulterior poate să nască în mintea consumatorului imaginea mărcilor anterioare, indiferent de ipostază.

Beneficiul obținut de intimata G. în acest fel, ca urmare și a investițiilor în publicitate realizate de apelantă, este considerat ca fiind neloial, un profit necuvenit provenit din caracterul distinctiv sau renumele de care se bucură mărcile reprezentându-1 pe ursulețul BARNI.

Prin al cincilea motiv de apel se susține că instanța a reținut greșit că modelul anterior DM/_/ 08.01.2001 nu este încălcat.

Argumentul instanței pentru respingerea încălcării drepturilor apelantei asupra modelului industrial nr. DM/_/08.06.2001, este întemeiat în mod greșit pe „o impresie vizuală diferită asupra utilizatorului față de modelul protejat de reclamantă prin poziția ursulețului, dimensiune, culoare.”, pe care produsele intimatei în formă de ursuleți o produc.

Tribunalul conferă astfel un caracter individual ursulețului B., deși impresia globală pe care o produce utilizatorului este aceeași cu cea lăsată de ursulețul BARNI: ambele sunt produse de patiserie/ cofetărie, coapte, având culoarea aurie-rumenită specifică unor astfel de produse, pozițiile în care ursulețul este redat fiind identice: poziție verticală, cu lăbuțele pe lângă corp, neputând fi remarcate caracteristici semnificative în elaborarea modelului ulterior.

Reproducerea ursulețului B. la o dimensiune redusă nu este o trăsătură caracteristică ursulețului, pentru a aprecia că B. este o creație cu caracter individual, diferită de BARNI. Diferențele dintre cele două modele sunt date doar de detalii nesemnificative și nu influențează impresia de ansamblu a modelului.

Aceste diferențe sunt explicabile pentru un consumator avizat de specificul produsului. Astfel, pare normal ca Barni să fie mai pufos și cu detalii mai fine la o prăjiturică, iar în cazul reprezentării sale ca formă a unor biscuiței, detaliile sale să fie mai imprecise, mai confuze din cauza limitelor de reprezentare impuse de caracteristicile tehnice și de materia primă. Aspectul exterior, prezentarea estetică și detaliile ornamentale ale produsului B. sunt aceleași cu cele ale modelului anterior BARNI pentru orice consumator avizat.

Conform art. 24 alin. (4) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 129/ 1992 privind protecția desenelor și modelelor, impresia globală a modelului este redată prin „combinația dintre principalele caracteristici (linii, contururi, culori, textură si/sau materiale și/sau ornamentația produsului în sine)”.

Contrar acestei reguli, instanța are în vedere un detaliu nesemnificativ, cum ar fi dimensiunea redusă a produsului B., în comparație cu modelul BARNI.

Raționamentul instanței este greșit, astfel că în lipsa cel puțin a unei caracteristici principale a produsului B. care să conducă la o impresie globală diferită asupra utilizatorului, încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală ale apelantei asupra modelului DM/_/08.06.3001 este evidentă.

Prin al șaselea motiv de apel se arată că instanța a respins în mod greșit cererea de anulare a mărcii fondata pe înregistrarea cu rea-credință.

Tribunalul reține că „(...) reclamanta nu a făcut dovada că pârâta a avut intenția, la înregistrarea mărcii sale B. de ase situa cât mai aproape de o marcă de renume pentru produse identice cu cele desemnate de aceasta.”, și că „(...) nu există un risc de confuzie cu mărcile înregistrate anterior de reclamantă, reaua credință a pârâtei nefiind demonstrată. „

Lipsa oricărei intenții de înregistrare cu rea-credință a mărcii și lipsa oricărei vătămări aduse drepturilor sau intereselor legitime ale concurentului sunt două motive rezonabile pentru care o instanță poate să respingă în mod corect o cerere de anulare a unei mărci sub motiv de înregistrare cu rea-credință.

Necriticând raționamentul în sine, apelanta arată că înțelege să critice, totuși, greșita reținere a celor două premise în baza cărora instanța a constatat că intimata-pârâtă nu a fost de rea-credință la înregistrarea mărcii. Respectiv, consideră că a dovedit că intimata-pârâtă a avut intenția să profite de pe urma mărcilor BARNI (a), iar marca înregistrată de intimata-pârâtă încalcă drepturile anterioare ale reclamantei (b).

a) Intenția intimatei de la momentul înregistrării este un element subiectiv care neavând o materialitate intrinsecă se analizează pe baza unor reguli și principii desprinse din jurisprudență.

Potrivit jurisprudenței este de rea-credință titularul mărcii înregistrate care știa la momentul înregistrării de existenta mărcilor anterioare sau ar fi putut să știe de existenta acestora.

Circumstanțele speței, necontestate, respectiv că intimata - pârâta era concurenta apelantei- reclamante pe piață și că mărcile BARNI se bucurau deja de renume la momentul înregistrării mărcii B., au fost considerate de jurisprudență ca premise suficiente pentru a decide că intimata - pârâtă știa de existența mărcilor anterioare și a acționat cu rea-credință când a înregistrat marca B..

Ținând seama și de circumstanțele dovedite privind comportamentul concurențial neloial și ilicit al intimatei G., în eforturile sale de extindere a portofoliului său de drepturi de proprietate intelectuală, respectiv de numeroasele precedente în care s-a dovedit a fi acționat cu rea-credință, există toate premisele pentru a reține reaua-credință la înregistrarea mărcii B..

b) Sub cel de-al doilea motiv al respingerii acuzației de rea-credință la înregistrare, instanța a reținut că: „Referitor la reaua credință a pârâtei la înregistrarea mărcii nr._, instanța reține că nu s-a făcut dovada acesteia. Chiar dacă la nivelul anului 2009, la momentul înregistrării mărcii de către pârâtă, produsele comercializate sub mărcile BARNI erau cunoscute pe piață, reclamanta nu a făcut dovada că pârâta a avut intenția (...) de a se situa cât mai aproape de o marcă de renume...”.

Apelanta arată că nu critică în sine acest argument al instanței, dar, având în vedere argumentele expuse începând cu cererea de chemare în judecată, reținând că în speță există o încălcare a drepturilor anterioare și că există un profit injust obținut ca efect al renumelui mărcilor BARNI, rezultă că intimata-pârâtă a fost de rea-credință la înregistrare, neexistând o justificare pentru alegerea unui ursuleț umanoid ca marcă pentru produse identice.

Prin al șaptelea motiv de apel se critică respingerea acțiunii fondate pe acuzația de concurență neloială.

Apelanta arată că

a) Instanța a stabilit în mod greșit că o acțiune în contrafacere/concurență neloială nu poate fi pornită împotriva folosirii unui model înregistrat;

b) Instanța a acordat modelului înregistrat de pârâta o protecție în afara specialității sale.

a) Instanța nu avea niciun temei legal sau jurisprudențial pentru a considera că o acțiune în concurență neloială sau în contrafacere nu poate fi pornită împotriva celui care folosește un semn protejat ca model industrial și nici nu a motivat în vreun fel în acest sens.

Un argument desprins, prin analogie cu jurisprudența relevantă în domeniul mărcilor, nu poate fi primit deoarece modelele industriale nu au aceeași rațiune de existență și utilizare ca mărcile, fiind caracterizate de o componentă creativă, de originalitate care lipsește în domeniul mărcilor. În plus, și jurisprudența relevantă în domeniul mărcilor este cu greu apărată, existând suficiente motive și tendințe de schimbare a acesteia.

În schimb, argumentele în sens contrar sunt multiple și pertinente, ele fiind reținute de CJUE în motivarea deciziei preliminare din 16.02.2012, în care a stabilit cu forță obligatorie că „în cadrul unei acțiuni privind încălcarea dreptului exclusiv conferit de un desen sau model industrial comunitar înregistrat, dreptul de a interzice utilizarea acestuia de către terți se extinde la orice terț care utilizează un desen sau model industrial care nu produce utilizatorilor avizați o impresie globală diferită, inclusiv terțul titular al unui desen sau model industrial comunitar înregistrat ulterior.”

Pentru identitate de rațiune și scop, argumentele expuse în cuprinsul deciziei sunt aplicabile și în cazul unei acțiuni în concurență neloială îndreptate împotriva folosirii unui model înregistrat pe cale națională.

b) Instanța a acordat modelului înregistrat de pârâtă o protecție în afara specialității sale.

Drepturile de proprietate intelectuală asupra DM nr._/ 29.11.2008 nu sunt înregistrate pentru biscuiți/ produse de patiserie și nu conferă protecție și legitimitatea folosirii pentru aceste produse, împotriva drepturilor de proprietate intelectuală ale reclamantei înregistrate pentru produsele menționate.

Față de limitele înregistrării desenelor/ modelelor invocate, în raport cu produsele desemnate (materiale publicitare tipărite, papetărie, articole de birou, materiale pentru activități artistice și didactice) protecția conferită de DM nr._/ 29.11.2008 este limitată la aceste produse.

Instanța are aceeași abordare greșită în analiza comparativă a ambalajelor acordând în mod nejustificat prevalentă ipostazelor statice și limitând sfera protecției personajului doar la anumite ipostaze.

Tribunalul nu analizează decât unul din ambalajele apelantei, preluând aceeași motivare expusă cu privire la lipsa similarității mărcilor: „(...) ambalajul reclamantei are ca element dominant ursulețul în poziția șezut, cu picioarele întinse și cu mâinile întinse în paralel, iar fața ursulețului este zâmbitoare, cu gura închisă, dispusă în partea stângă.”

Argumentele expuse anterior își mențin valabilitatea și în cazul analizei comparative a ambalajelor, din perspectiva aprecierii existenței actelor de concurență neloială.

Apelul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 282 și urm. C.pr.civ., art. 6 alin. 1 lit. b) și e), art. 48 alin. 1 lit. b) și c) din Legea 84/1998 veche, art. 36 alin. 2 lit b) și c) și art. 47 alin. 1 lit. b) și c) din Legea 84/_ republicată, art. 30 din Legea nr. 129/ 1992, art. 1, 5 și 6 din Legea nr. 11/ 1991 și art. 10 BIS pct. 2 și 3 din Convenția de la Paris.

Intimatul OSIM și intimata . formulat întâmpinari prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Analizând lucrările dosarului în raport cu motivele de apel formulate, Curtea reține următoarele:

Referitor la primul motiv de apel, prin care se susține greșita aplicare a regulilor de analiză comparativă a mărcilor, Curtea constată că este lipsit de interes.

Astfel, prima instanță nu a negat similaritatea mărcilor în litigiu. Analiza elementelor de distinctivitate nu a fost realizată pentru stabilirea similarității sau gradului de similaritate, ci pentru analiza existenței sau nu a riscului de confuzie și, respectiv, a riscului de asociere.

De altfel, similaritatea celor două mărci nu a fost negată în cauză. Prin urmare, ceea ce s-a analizat a fost întrunirea sau nu în prezenta cauză a condițiilor prevăzute de art. 48 alin. 1 lit. b, rap. la art. 6 lit. b și e din Legea nr. 84/1998, acestea fiind temeiurile de drept invocate de reclamantă.

Curtea mai remarcă împrejurarea că, deși reclamanta a indicat dispozițiile art. 6 lit. b), a făcut susțineri de fapt care au determinat și incidența dispozițiilor art. 6 lit. c) din Legea nr. 84/1998.

Astfel, potrivit art. 48 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 84/1998 în forma incidentă în prezenta cauză, ”Orice persoană interesată poate cere Tribunalului Municipiului București anularea înregistrării mărcii pentru oricare dintre motivele următoare: …

b) înregistrarea mărcii s-a făcut cu nerespectarea dispozițiilor art. 6;”.

Potrivit art. 6 din aceeași lege, ”În afara motivelor prevăzute la art. 5 alin. 1, o marcă este refuzată la înregistrare, dacă:

a) este identică cu o marcă anterioară, iar produsele sau serviciile pentru care înregistrarea mărcii a fost cerută sunt identice cu cele pentru care marca anterioară este protejată;

b) este identică cu o marcă anterioară și este destinată a fi aplicată unor produse sau servicii similare cu cele pentru care marca anterioară este protejată, dacă există un risc de confuzie pentru public;

c) este similară cu o marcă anterioară și este destinată a fi aplicată unor produse sau servicii identice sau similare, dacă există un risc de confuzie pentru public, incluzând și riscul de asociere cu marca anterioară;

d) este identică sau similară cu o marcă notorie în România pentru produse sau servicii identice sau similare, la data depunerii cererii de înregistrare a mărcii;

e) este identică sau similară cu o marcă notorie în România pentru produse sau servicii diferite de cele la care se referă marca a cărei înregistrare este cerută și dacă, prin folosirea nejustificată a acesteia din urmă, s-ar putea profita de caracterul distinctiv sau de renumele mărcii notorii ori această folosire ar putea produce prejudicii titularului mărcii notorii.”

Or, reclamanta a invocat și similaritatea mărcilor în conflict, astfel că în raport de aceste susțineri se conturează și incidența dispozițiilor art. 6 lit. c) din lege.

Referitor la cel de-al doilea motiv de apel, prin care se invocă ignorarea de către Tribunal a protecției specifice unei familii de mărci, Curtea reține următoarele:

Tribunalul nu s-a referit explicit la protecția specifică unei familii de mărci, însă această împrejurare s-a datorat faptului că nu a reținut existența unei similarități între mărcile în conflict de așa natură încât marca pârâtei să poată fi considerată ca făcând parte din familia mărcilor figurative BARNI.

Este adevărat că familiile de mărci se bucură de o protecție extinsă, care se întinde și asupra unor reprezentări care nu sunt înregistrate ca marcă, dar numai cu condiția ca aceste reprezentări să prezinte elemente dominante comune cu mărcile înregistrate astfel încât să justifice considerarea lor ca făcând parte dintr-o familie.

Or, atât timp cât Tribunalul a ajuns la concluzia că reprezentarea ursulețului B. cuprinsă în marca pârâtei prezintă mai multe elemente care o diferențiază decât elementele care o aseamănă cu reprezentările ursulețului BARNI din mărcile reclamantei, similaritatea fiind redusă și fără a exista risc de confuzie sau asociere, a răspuns implicit și susținerilor reclamantei referitoare la protecția familiilor de mărci.

Mai susține apelanta că Tribunalul nu a analizat marca B. în comparație cu mărcile comunitare_/10.12.2004 și nr._/12.03.2008, astfel că ar fi fost lipsită de anumite elemente de similaritate între mărcile opuse și marca B., care erau mai bine conturate și reliefate în conținutul acelor mărci (culori, tricou etc.).

Curtea constată că reclamanta nu a invocat în cererea de chemare în judecată că ar fi titulara mărcii comunitare_/10.12.2004. Singurele mărci invocate de reclamanta au fost marca comunitară_/8.03.2007, marca comunitară tridimensională nr._/12.03.2008 și marca internațională_/31.08.2007.

Prin urmare, Tribunalul a făcut analiza în limita legalei sale investiri.

Totodată, marca tridimensională_/_ prezintă un singur element de asemănare cu maca B., respectiv ambele sunt reprezentări ale unui ursuleț. Este evidentă lipsa oricărei similitudini între cele două mărci întrucât ele sunt diferite conceptual, marca reclamantei fiind imaginea unui biscuit cu forma de ursuleț, în timp de maca pârâtei este reprezentarea unui ursuleț cu atitudine umanoidă, cu elemente vestimentare, prezentând anumite elemente cromatice și o anumită dispunere în raport cu alte elemente grafice din compunerea mărcii, inclusiv cu scrierea numelui B..

Prin cel de-al treilea motiv de apel se susține că instanța:

- ” a limitat în mod neîntemeiat sfera de protecție a unui personaj animat la anumite ipostaze statice (1);

- a omis analiza comparativă din punct de vedere conceptual (2);

- a avut în vedere în mod greșit diferențele din punct de vedere fonetic, în cazul unor mărci figurative (3).”

Referitor la prima susținere, Curtea constată că maca B. nu reprezintă același personaj animat din marca internațională BARNI în altă ipostază decât cea înregistrată ca marcă, așa cum pretinde apelanta, ci reprezintă un alt personaj animat.

Cât privește elementele anatomice umanoide, Curtea reține că nici una dintre părți nu a dobândit prin înregistrarea mărcilor exclusivitate asupra ”elementelor anatomice umanoide”, acestea putând fi atașate oricărui personaj căruia se dorește să i se confere caracteristici umanoide.

Ceea ce diferențiază un astfel de personaj de altul sunt ipostazele, vestimentația, cromatica folosită, precum și celelalte elemente care intră în componența mărcilor.

Este corectă susținerea apelantei în sensul că identitatea unui personaj animat nu este modificată sau alterată de ipostaza în care este surprins sau de forma tricoului pe care-l poartă, cu singura condiție ca respectivul personaj să aibă elemente care să îl identifice ca atare, nealterate de ipostază sau de vestimentație. Altfel, anumite personaje sunt recunoscute tocmai datorită unor elemente vestimentare (ex: Superman, Batman, ș.a.), corporale (ex. Ariel) sau unor ipostaze specifice (ex: Popeye marinarul), elemente care sunt definitorii pentru personajul respectiv.

Or, în prezenta cauză, personajul B. prezintă astfel de elemente distictive, așa cum se va arăta mai jos.

A mai susținut apelanta că Tribunalul nu a comparat mărcile sub aspect conceptual.

Curtea constată că toate susținerile apelantei legate de analiza conceptuală vizează ”personajul BARNI”, astfel cum acesta se regăsește în modalitățile în care apelanta și-a promovat produsele.

Or, aceste ipostaze în care ursulețul BARNI apare nu sunt înregistrate ca marcă și, prin urmare, nu pot face obiectul analizei conceptuale a mărcilor aflate în conflict.

Mărcile în conflict sunt următoarele:

Mărcile reclamantei	Marca pârâtei

CTM_

CTM_

ITM_	MN_

Din punct de vedere conceptual marca B. este în mod evident total diferită de marca comunitară tridimensională.

De asemenea, marca B. este diferită conceptual de marca comunitară_/2007. Astfel, marca B. este complexă, conținând atât elemente figurative, cât și elementul verbal B.. Marca B. prezintă un ursuleț animat, aflat într-o ipostază dinamică, purtând un tricou inscripționat pe piept cu litera B și o pelerină roșie, elemente preluate de la personajul ”Superman”, astfel că este conturată imaginea unui ursuleț ”super-erou”. Ursulețul are degetele mari de la fiecare mână ridicate în sus, realizând astfel un tip de comunicare non-verbală, prin care exprimă aprobarea-aprecierea și entuziasmul. În componența mărcii mai intră reprezentările a doi biscuiți, plasați de o parte și de alta a ursulețului și având inscripționate imaginile a două capete de ursuleți.

Conceptual, marca comunitară BARNI_/2007 cuprinde doar reprezentarea capului unui ursuleț care face cu ochiul.

Tot din punct de vedere conceptual, marca internațională BARNI_/2007 cuprinde elementul verbal BARNI scris în interiorul unei elipse, deasupra elementului verbal fiind plasat un ursuleț în poziție statică.

Prin urmare, modul în care mărcile au fost concepute este diferit.

O altă critică a apelantei vizează analiza fonetică realizată de Tribunal, apelanta susținând că o astfel de analiză trebuia realizată doar dacă mărcile erau verbale.

Curtea reține că această analiză fonetică se impunea atât timp cât marca pârâtei are în componență un element verbal, un astfel de element fiind cuprins și în marca internațională a reclamantei. Prin urmare, elementele verbale trebuiau analizate atât separat, din punct de vedere fonetic, cât și în ansamblul mărcilor (din punct de vedere vizual și conceptual).

Prin al patrulea motiv de apel se susține existența unui grad ridicat de similaritate a mărcilor, care determină existența riscului de confuzie, incluzând și riscul de asociere.

Curtea reține că marca tridimensională a reclamante nu prezintă nici un fel de similaritate cu marca pârâtei. Ursulețul din marca tridimensională nu este nici animat și nici nu are caracteristici umanoide.


CTM_	MN_

Capul de ursuleț și, respectiv, ursulețul așezat deasupra elementului verbal BARNI din celelalte două mărci ale reclamantei nu seamănă cu ursulețul din marca B..

Apelanta susține că produsele în cauză sunt destinate în primul rând copiilor. Prin urmare, consumatorii principali ai acestora sunt copiii și adulții care cumpără aceste produse pentru a le oferi spre consum copiilor.

Or, fiind vorba de produse destinate copiilor, adulții acordă o atenție sporită la achiziționarea acestor produse, iar copiii nu vor confunda niciodată două personaje animate, chiar dacă ele sunt reprezentări umanoide ale aceluiași animal, așa cum nu confundă personajul ”Tom” din ”Tom și Jerry” cu personajele ”Thomas O’Malley” sau ”Scat Cat” din ”Pisicile aristocrate”, personajul ”Motanul încălțat” sau personajul ”Sylvester”, deși toți aceștia sunt reprezentări cu caracteristici umanoide ale unor motani, nici personajul ”Popeye” cu personajul ”Bluto”, deși ambele sunt reprezentarea unor marinari, nici personajul ”Superman” cu personajul ”Batman”.

În cazul personajelor animate distinctivitatea nu este dată de animalul reprezentat în personajul cu caracteristici umanoide, ci de acele elemente care definesc personajul respectiv, cum ar fi elementele de vestimentație, cromatica folosită, un anumit tip de atitudine sau o expresie facială caracteristică personajului.

Ca atare, ursulețul din marca pârâtei are o atitudine dinamică, o anume expresie facială, care este însoțită de gesturi de aprobare-apreciere, este îmbrăcat în costum de ”super-erou”, compus din tricou cu inițiala ”B” pe piept și pelerină, fiind astfel diferit de oricare din reprezentările ursuleților din cele trei mărci invocate de reclamantă.

Însă, în cadrul mărcii pârâtei, alăturat ursulețului animat, există imaginea unui biscuit pe care există reprezentarea capului unui ursuleț, această imagine fiind quasi-identică cu marca comunitară_/8.03.2007 aparținând reclamantei.

Astfel, marca reclamantei constă în reprezentarea animată a capului unui ursuleț care zâmbește înspre partea stângă și face cu ochiul drept.

Imaginea de pe biscuitul reprezentat în dreapta ursulețului din marca pârâtei este a capului unui ursuleț care zâmbește și face cu ochiul stâng. Această imagine se regăsește și pe biscuiții comercializați de pârâtă.


CTM_	MN_

Biscuiți comercializați de pârâtă

Diferențele dintre cele două imagini sunt nesemnificative și pot fi remarcate doar prin compararea directă. Or, consumatorul nu face o astfel de comparație, reținând doar imaginea capului de ursuleț zâmbitor, care face cu ochiul, fără a reține dacă ochiul închis pentru realizarea expresiei faciale menționate este cel drept sau cel stâng.

Totodată, biscuitul din stânga ursulețului B. are imaginea unui cap de ursuleț purtând ochelari de soare. Această imagine se regăsește și pe biscuiții comercializați de pârâtă și este foarte asemănătoare cu imaginea capului de ursuleț de pe biscuitul din dreapta, singura diferență între cele două imagini fiind existența ochelarilor de soare. Totodată, imaginile de pe cei doi biscuiți reprezintă același ursuleț în două ipostaze diferite.

Trebuie remarcat că pârâta comercializează biscuiți pe care apar și alte imagini ale aceluiași ursuleț, cu alte expresii faciale. Aceste imagini în mod evident seamănă între ele și, fiind vorba de același ursuleț din imaginea de pe biscuitul din dreapta ursulețului, implicit prezintă asemănări cu reprezentarea capului de ursuleț din marca reclamantei_.

Prin urmare, și imaginea de pe biscuitul din stânga ursulețului, fiind asemănătoare cu cea de pe biscuitul din dreapta, este în același timp asemănătoare cu imaginea ursulețului din marca reclamantei CTM_.

Biscuiții de pe părțile laterale ale ursulețului B. nu constituie elemente dominante în ansamblul mărcii figurative B.. Prin urmare, similaritatea între mărcile analizate este, așa cum corect a reținut Tribunalul, una redusă, întrucât elementele de similaritate din marca pârâtei se regăsesc doar în elementele ce ocupă rol secundar în cadrul mărcii.

Cu toate acestea, prezența în cadrul mărcii figurative B. a biscuiților din părțile laterale, care conțin o imagine quasi-identică cu marca reclamantei CTM_ (biscuitul din partea dreaptă a ursulețului) și, respectiv, o imagine asemănătoare cu marca reclamantei CTM_ (biscuitul din partea stângă a ursulețului) determină existența unui risc de asociere, consumatorul putând considera că produsele comercializate sub marca B. reprezintă o nouă gama a produselor BARNI, din moment ce aceste produse poartă pe ele, imaginea unui cap de ursuleț zâmbitor și care face cu ochiul aproape identic cu cel din marca BARNI.

În același timp, imaginea capului ursulețului din CTM_ aparținând reaclamantei este aceeași cu imaginea capului ursulețului din marca internațională_ aparținând tot reclamantei, dar surpins în altă ipostază facială.


CTM_	ITM_

Prin urmare, datorită identității de concepție a elementelor faciale ale ursulețului din cele două mărci BARNI, precum și quasi identității, respectiv asemănării dintre imaginile de pe cei doi biscuiți laterali din marca figurativă B., se poate reține și o oarecare similaritate între marca internațională a reclamantei și marca pârâtei, existând același risc de asociere reținut mai sus.

Ca atare, Curtea constată că, în limitele reținute mai sus, în cauză sunt întrunite dispozițiile art. 48 alin. 1 lit. b, rap. la art. 6 lit. c din Legea nr. 84/1998, apelul fiind fondat sub acest aspect.

Curtea constată că nu sunt întrunite în cauză condițiile premisă ale art. 6 alin. 1 lit. e din Legea nr. 84/1998, întrucât nu este vorba de aplicarea mărcilor la produse diferite, ci la produse identice sau similare. Prin urmare, toate criticile formulate în legătură cu acest aspect sunt nefondate.

Prin al cincilea motiv de apel se susține că în mod greșit Tribunalul a reținut că nu este încălcat modelul DM_/8.01.2001 aparținând reclamantei.

Curtea constată că în mod corect Tribunalul a reținut că biscuiții în formă de ursuleț comercializați de pârâtă sunt diferiți de prăjiturica al cărui model industrial a fost înregistrat de reclamantă sub nr._/8.06.2001.


DM_	Biscuiți comercializați de pârâta

Astfel, impresia vizuală a acestor produse este total diferită.

Modelul industrial al reclamantei este bicolor, spre deosebire de biscuiții pârâtei, care sunt monocolori.

De asemenea, textura produselor este diferită.

Conturarea elementelor anatomice se realizează prin tehnici diferite, iar aspectul general obținut este foarte diferit, ursulețul reclamantei părând copt într-o formă cu diferite niveluri ce corespund elementelor anatomice, în timp ce ursulețul pârâtei pare ștanțat, imaginea rezultând din imprimarea unor linii adâncite în interiorul biscuitului pe conturul elementelor anatomice.

Practic, ursulețul reclamantei pare ”sculptat”, în timp ce ursulețul pârâtei pare ”gravat”.

De asemenea, ursulețul pârâtei are evidențiate ”degetele”, în timp ce ursulețul reclamantei are evidențiat ”buricul”.

Referitor la cel de-al șaselea motiv de apel, prin care se critică respingerea cererii de anulare a mărcii pentru rea-credință, Curtea constată că este neîntemeiat.

Astfel, nu s-a făcut în cauză dovada relei-credințe a pârâtei la înregistrarea mărcii.

Chiar dacă se poate prezuma că pârâta cunoștea mărcile reclamantei întrucât erau competitori pe aceeași piață, acest fapt nu este suficient pentru a se reține reaua-credință la momentul formulării cererii de înregistrare.

Pentru a se reține reaua-credință trebuia dovedită în cauză intenția pârâtei de profita de renumele mărcilor reclamantei.

Or, renumele produselor de larg consum se obține în mod special prin publicitate, iar în cauză dovezile reclamantei referitoare la publicitatea produselor proprii vizează perioade ulterioare (începând cu aprilie 2009) momentului înregistrării mărcii pârâtei (ianuarie 2009).

În plus, modalitatea în care marca pârâtei încalcă mărcile reclamantei nu conduce la concluzia existenței vreunei intenții în acest sens.

Prin al șaptelea motiv de apel se critică respingerea cererii în concurență neloială, prin care se solicita obligarea pârâtei de a nu mai folosi ambalajele.

Curtea constată că în mod corect a fost respins acest capăt de cerere, întemeiat pe concurența neloială.

Astfel, acele ambalaje care conțin imaginea biscuiților pe care este figurat un cap de ursuleț încalcă drepturile de marcă ale reclamantei.

Restul ambalajelor nu încalcă aceste drepturi, pentru motivele reținute în analiza încălcării drepturilor de marcă.

Reclamanta nu are drepturi rezultate din înregistrarea modelelor propriilor ambalaje, așa încât argumentul bazat pe decizia preliminară a CJUE din 16.02.2012 nu poate fi reținut, întrucât nu este întrunită condiția premisă din cauza respectivă.

Corect a reținut Tribunalul că nu poate fi admisă o cerere în concurență neloială prin care să se tindă la interzicerea exercitării unor drepturi dobândite prin înregistrare.

Reclamanta are la dispoziție o cerere întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 129/1992, în care urmează să demonstreze nelegalitatea înregistrării ambalajelor pârâtei.

Referitor la susținerea potrivit căreia drepturile asupra DM_/29.08.2008 nu sunt înregistrate pentru biscuiți/produse de patiserie, Curtea constată că această susținere este adevărată, dar irelevantă.

Astfel, DM_/29.11.2008 este înregistrat pentru clasa 19 subclasa 8 – ”grafică ambalaje” și este folosit pentru ambalaje, fiind vorba de modelul unui ambalaj, iar nu de modelul unui produs de patiserie sau al unui biscuite.

În consecință, Curtea constată apelul fondat în limitele reținute mai sus, motiv pentru care îl va admite și, schimbând în parte sentința apelată, va admite în parte cererea și va dispune anularea mărcii combinate B. nr._/6.01.2009 și, pe cale de consecință, va obliga pârâta să înceteze de îndată producția, importul, exportul, vânzarea, distribuția precum și orice altă folosire în activitatea comercială a produselor care poartă semnul înregistrat sub marca_/6.01.2009, precum și orice alt semn identic sau similar cu marca comunitară nr._/8.03.2007 și cu marca internațională nr._/31.08.2007 și, în special, interzicerea folosirii acestora ca formă a produselor și/sau a aplicării acestora pe produse și/sau pe ambalaje.

În temeiul art. 274 C.proc.civ., constatând culpa procesuală parțială a pârâtei, Curtea o va obliga pe aceasta la plata către reclamantă a sumei de 12.205 lei, reprezentând cheltuieli de judecată acordate proporțional cu admiterea cererii.

Curtea va menține restul dispozițiilor sentinței apelate.

De asemenea, constatând culpa procesuală a intimatei, Curtea o va obliga pe aceasta la plata către apelantă a sumei de 18.354,90 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul formulat de apelanta – reclamantă I. G. BRANDS LLC ( fostă KRAFT FOODS GLOBAL BRANDS LLC), cu sediul ales la SCA T. & T. în

sector 5, București, .. 17, împotriva sentinței civile nr. 1439/05.07.2012 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații – pârâți .>cu sediul în G., .. 257, cod postal_ și cu sediul ales la cabinet de avocat "N. S." în Voluntari, .. 1B, și O. DE S. PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI, cu sediul în București, sector 3, .. 5, cod postal_.

Schimbă în parte sentința apelată în sensul că:
Admite în parte cererea.
Dispune anularea mărcii combinate B. nr._/6.01.2009.
Obligă pârâta să înceteze de îndată producția, importul, exportul, vânzarea, distribuția precum și orice altă folosire în activitatea comercială a produselor care poartă semnul înregistrat sub marca_/6.01.2009 precum și orice alt semn identic sau similar cu mărcile comunitare nr._/8.03.2007 și cu marca națională nr._/31.08.2007 și, în special, interzicerea folosirii acestora ca formă a produselor și/sau a aplicării acestora pe produse și/sau pe ambalaje.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 12.205 lei, reprezentând cheltuieli de judecată proporționale cu admiterea cererii.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Obligă intimata la plata către apelantă a sumei de 18.354,90 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în apel.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26.11.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
M. S. A. P. B.
GREFIER
M. L.
Red. MS
Tehnored. .> 6 ex. / ………………..
Tribunalul București – Secția a V-a Civilă
Judecător: O. S.

← Marcă. Decizia nr. 13/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI		Drept de autor şi drepturi conexe. Încheierea nr. 9/2013.... →

Marcă. Decizia nr. 216/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Marcă. Decizia nr. 216/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI