Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 245/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 245/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-02-2013 în dosarul nr. 9176/300/2006*

Dosar nr._

(2646/2012)

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA CIVILĂ NR.245

Ședința publică din 12.02.2013

Curtea constituită din:

Președinte - S. G. P.

Judecător - M. V.

Judecător - L. D.

Grefier - E. C.

Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul G. C., împotriva încheierii de ședință din 12.09.2012, pronunțate de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele S.C. COMPUSOFT P. S.R.L. și G. M..

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă doamnele avocat T. C.-G., în calitate de reprezentant al recurentului G. C. și al intimatei S.C. Compusoft P. S.R.L, în baza împuternicirii avocațiale nr._/2013, eliberate de Baroul București, respectiv G. T. în calitate de reprezentant al intimatei G. M., în baza împuternicirii avocațiale nr._/2013, eliberate de Baroul București.

Se face referatul cauzei de către grefier, învederându-se că procedura de citare este legal îndeplinită, după care:

Părțile arată că nu au alte cereri de formulat și nu solicită administrarea altor probe, împrejurare față de care, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Avocatul recurentului G. C. arată, în primul rând, că reprezintă și interesele intimatei S.C. Compusoft P. S.R.L. – intervenient în interes propriu și care nu are drepturi litigioase în cauză.

Solicită admiterea recursului, având în vedere că obiectul pricinii este partajul de bunuri comune. Solicită îndreptarea erorii materiale prin omisiune, constând în aceea că instanța de apel nu a menționat expres includerea în lotul recurentului a cotei de ½ din drumul de acces; precizează că această omisiune a fost constatată cu ocazia întabulării dreptului de proprietate și că nu solicită cheltuielile de judecată.

Avocatul intimatei G. M. solicită respingerea cererii de recurs, ca nefondată, și menținerea hotărârii atacate, ca fiind temeinică și legală.

Arată că prin sentință i s-a atribuit inițial terenul în întregime intimatei, dar în hotărârea din apel s-a omis a se menționa suprafața de 90 m.p. drum de acces. Apreciază că recurentul avea posibilitatea să rezolve această problemă pe calea unei cereri de completare a dispozitivului, ori în recurs; nu solicită cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberând asupra cererii de recurs de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a V-a civilă în dosarul nr._, la data de 02.08.2012 petentul (reclamant-pârât) G. C. a solicitat îndreptarea erorii materiale din dispozitivul deciziei civile nr.176/17.02.2010 pronunțate de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în prezentul dosar, în sensul de a se menționa în dispozitiv că îi este atribuit „terenul situat în comuna Rucăr, . în suprafață de 767 mp, precum și "cota indiviză de ½ din suprafața de 90 mp situat în comuna Rucăr, .".

În motivarea cererii s-a arătat că această cotă de ½ din suprafața de 90 mp situată în comuna Rucăr, . reprezintă o cotă indiviză din terenul de acces la terenul în suprafață de 767 mp și că este absolut necesar a se face mențiuni și cu privire la această cotă indiviză din dreptul de proprietate asupra terenului drum de acces pentru a face eficientă hotărârea pronunțată Tribunalul București - Secția a V-a Civilă; s-a menționat că în hotărârea primei instanțe s-a făcut mențiune cu privire la cota indiviză de ½ din suprafața de 90 mp cu destinația de drum de acces, aspect care reiese și din raportul de expertiză tehnică topografică.

A susținut petentul că eroarea materială constând în omisiunea de includere în lotul său a drumului de acces îl împiedică să efectueze formalitățile de întabulare a dreptului de proprietate, fiindu-i îngrădit astfel dreptul de a beneficia de toate atributele dreptului de proprietate pe care îl are conform hotărârii judecătorești.

Prin încheierea pronunțată în Camera de Consiliu la data de 12.09.2010, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a respins cererea de îndreptare a erorii materiale, ca neîntemeiată, reținând că, potrivit art.281 cod procedură civilă, în încheieri și hotărâri pot fi îndreptate acele erori sau omisiuni cu privire la nume, calitatea sau susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale care vizează simple greșeli de tehnoredactare și care nu afectează în niciun fel validitatea hotărârii.

A apreciat tribunalul că susținerea petentului cu privire la eroarea materială prin omisiune strecurată în dispozitivul deciziei civile nr.176/17.02.2010 nu se încadrează în noțiunea de eroare materială prevăzută de art.281 C.proc.civ, ci este rezultatul deliberării instanței și aplicării dispozițiilor legale cu privire atribuirea bunurilor care fac parte din masa partajabilă (cota de ½ din suprafața de 90 m.p situat în comuna Rucăr, . fiind atribuită în lotul pârâtei-reclamante), dispoziții care nu au fost criticate de apelantul-reclamant, prin motivele de apel.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs în termenul prevăzut de art.301 C.proc.civ. cu aplicarea art.2813 alin.1 C.proc.civ., recurentul G. C., solicitând admiterea cererii de îndreptare eroare materială, astfel cum a fost formulată.

În motivarea cererii de recurs, întemeiate în drept pe dispozițiile art.304 pct.5 și 9 C.proc.civ., recurentul a arătat că încheierea recurată este lovită de nulitate, întrucât în cuprinsul acesteia s-a făcut mențiune că a fost pronunțată în ședința din Camera de Consiliu din 12 septembrie 2010, deși ședința a avut loc la data de 12 septembrie 2012 iarîn dispozitiv menționează că a fost pronunțată în "ședință publică astăzi, 12 septembrie 2012";

A mai arătat recurentul-reclamant-pârât că în mod eronat a reținut Tribunalul București că din suprafața de 90 mp teren situat în com.Rucar, ., cota de ½ a fost atribuită pârâtei - reclamantei;

Astfel, instanța de apel a reținut că masa partajabilă are o valoare de 652,418 lei și a alcătuit două loturi, astfel: lotul atribuit reclamantului-pârât G. C., în valoare totală de 275.284 lei format din apartamentul nr.45 situat în București, ..9,Sector3 (evaluat la 194.850 lei), terenul situat în comuna Rucăr, ., în suprafață de 767 mp (evaluat la 80.114 lei) și părți sociale în valoare de 320 lei, respectiv lotul atribuit pârâtei-reclamante G. M., în valoare totală de 377.134 lei format din apartamentul nr.10 situat în București, ., Sector 2 (evaluat la 373.840 lei) și bunurile mobile, respectiv mobilier sufragerie, dormitor, hol - (evaluate la 3.294 lei); au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Față de aceste aspecte se poate observa că celelalte dispoziții ale sentinței apelate nu fac referire Ia cota de ½ din 90 mp, reprezentând teren de acces pentru terenul de 767 mp situat în jud.Argeș, . egalizate din bunurile expres menționate în dispozitivul deciziei civile nr.176/17.02.2010.

Recurentul a arătat că, dacă s-ar reține susținerea tribunalului, în sensul că instanța ar fi atribuit deja din masa partajabilă în Iotul pârâtei reclamante cota de ½din suprafața de 90 mp situat în jud.Argeș, atunci nu ar mai fi vorba de o lotizare echitabilă precum și că niciodată suprafața de teren de 767 mp nu a fost evaluată separat de cota de ½din suprafața de 90 mp, reprezentând drum de acces.

Astfel, este evident că omisiunea menționării cotei de ½ din cei 90 mp, având destinația de drum de acces reprezintă o eroare materială, iar nu un rezultat al deliberării instanței învestite cu soluționarea apelului.

Intimata-pârâtă-reclamantă nu a depus întâmpinare la cererea de recurs, dar prin concluziile orale puse cu prilejul dezbaterilor, a solicitat respingerea cererii de recurs.

Potrivit dispozițiilor art.2813 alin.2 C.proc.civ., cererea de recurs este scutită de plata taxei judiciare de timbru și de timbru judiciar.

Analizând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, înscrisurile de la dosar și dispozițiile legale incidente în speță, Curtea reține că recursul este fondat și urmează să-l admită pentru următoarele considerente:

Prin sentința civilă nr.1857/27.02.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr._, au fost admise, în parte cererea principală formulată de reclamantul-pârât G. C. și cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă G. M.; au fost omologate rapoartele de expertiză prețuitoare bunuri mobile, imobiliară, topografie și contabilă; s-a dispus sistarea stării de devălmășie a părților asupra masei partajabile în valoare totală de 795.335 lei; au fost atribuite în lotul reclamantului-pârât următoarele bunuri: apartament compus din 2 camere situat în București, ..9, ., parter, .; părțile sociale deținute în cadrul . și ., valoarea totală a lotului fiind de 298.800 lei. Au fost atribuite în lotul pârâtei-reclamante următoarele bunuri: apartament compus din două camere și dependințe situat în București, ., ., ., apartament compus din 2 camere situat în București, ..9, ., parter, ., teren intravilan în suprafața de 766 mp precum și cota indiviză de ½ din suprafața de 90 mp situată în comuna Rucăr ., mobilier-sufragerie, dormitor, hol și baie aflate în imobilul din ., . a lotului fiind de 496.535lei; a fost obligat reclamantul-pârât să plătească pârâtei-reclamante suma de 60.200 lei cu titlu de sultă; a fost obligată pârâta-reclamantă să plătească reclamantului-pârât suma de 240 lei, reprezentând cheltuieli judecată constând în onorariu de avocat.

Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut că prin încheierea pronunțată în condițiile art. 673 ind.6 C. la data de 26.04.2007 s-a constatat că în timpul căsătoriei, părțile au dobândit în timpul căsătoriei cu o contribuție de 70% a pârâtei-reclamante și 30% a reclamantului-pârât, următoarele bunuri imobile și mobile: apartament compus din două camere și dependințe situat în București, ., ., etaj 3, ., apartament compus din 2 camere situat în București, ..9, ., teren intravilan în suprafața de 766 mp precum și cota indiviză de ½ din suprafața de 90 mp situat în ., precum și următoarele bunuri mobile: mobilier-sufragerie, dormitor, hol și baie aflate în imobilul din ., . ale . și ..

În vederea identificării și evaluării apartamentului compus din două camere și dependințe situat în București, ., ., etaj 3, . și a apartamentului compus din 2 camere situat în București, ..9, ., parter, . a fost întocmit raportul de expertiză tehnică de specialitate imobiliară - construcții civile de expert V. M.; în vederea identificării si evaluării suprafeței de 766 mp teren precum și a cotei indivize 1/2 din suprafața de 90 mp situat în comuna Rucăr . a fost întocmit raportul de expertiză topografie de expert M. Cisman L.; în vederea identificării și evaluării bunurilor mobile a fost întocmit raportul de expertiză de expert B. M., iar în vederea evaluării părților sociale deținute de reclamantul-pârât în cadrul . și . a fost întocmit raportul de expertiză contabilă de expert C. G..

Potrivit concluziilor rapoartelor de expertiză, bunurile care au fost incluse în masa partajabilă au fost evaluate astfel: apartamentul compus din două camere și dependințe situat în București, ., ., etaj 3, . - valoare de 115.000 euro; apartamentul compus din 2 camere situat în București, ..9, ., parter, . - valoare de 82.000 euro, mobilier-sufragerie, dormitor, hol și baie aflate în imobilul din ., . 41341ei, suprafața de 766 mp teren precum și cota indiviză de 1/2 din suprafața de 90mp situat în . - valoare de 73.8011ei, contravaloarea părților sociale deținute de reclamantul-pârât în cadrul . și . fiind de 320 lei.

Au fost atribuite în lotul reclamantului-pârât următoarele bunuri: apartament compus din 2 camere situat în București, ..9, .; părțile sociale deținute în cadrul . și ., valoarea totală a lotului fiind de 298.800 lei.

Instanța a avut în vedere la stabilirea în echivalent în lei a sumei de 82.000 euro reprezentând prețul de circulație al imobilului atribuit, valoarea de 3,64 lei pentru 1 euro.

Au fost atribuite, în natură, în lotul pârâtei-reclamante următoarele bunuri imobile si mobile: apartament compus din două camere și dependințe situat în București, ., ., etaj 3, ., apartament compus din 2 camere situat în București, ..9, ., parter, ., teren intravilan în suprafața de 766mp precum și cota indiviză de ½ din suprafața de 90 mp situat în comuna Rucăr .>Argeș, mobilier-sufragerie, dormitor, hol și baie aflate în imobilul din ., . a lotului fiind de 496.535lei.

In vederea egalizării loturilor, prima instanță l-a obligat pe reclamantul-pârât să plătească pârâtei-reclamante suma de 60.200 lei cu titlu de sultă.

Prin decizia civilă nr.176/17.02.2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, au fost admise apelurile formulate de apelanta-pârâtă-reclamantă G. M. și de apelantul-reclamant-pârât G. C., a fost schimbată, în parte, sentința apelată, în sensul că s-a stabilit contribuția părților la dobândirea bunurilor comune ca fiind egală, 50% fiecare, s-a constatat că valoarea masei partajabile este de 652.418 lei, au fost atribuite reclamantului-pârât G. C., următoarele bunuri: apartamentul nr. 45 situat în București, .. 9, ., parter, sector 3 -194.850 lei, teren situat în comuna Rucăr, ., în suprafață de 767 m.p. – 80.114 lei și părțile sociale în valoare de 320 lei, în total, 275.284 lei, au fost atribuit pârâtei-reclamante G. M., următoarele bunuri: apartamentul nr. 10 situat în București, ., .. 3, sector 2 - 373.840 lei și bunurile mobile, respectiv, mobilier sufragerie, dormitor, hol – 3294 lei, în total, 377.134 lei, a fost obligată pârâta-reclamantă la plata către reclamantul-pârât a unei sulte în cuantum de 50.925 lei. A fost admisă cererea de intervenție principală, au fost obligați reclamantul-pârât și pârâta-reclamantă la plata către intervenient a sumei de 48.335 lei fiecare, au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate, a fost obligat apelantul-reclamant-pârât la 100 lei cheltuieli de judecată către apelantul -intervenient, iar apelanta-pârâta-reclamantă a fost obligată la 330 lei cheltuieli de judecată către apelantul-intervenient și la 630 lei cheltuieli de judecată către apelantul-reclamant-pârât.

Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că sub aspectul cotei de contribuție a foștilor soți la dobândirea bunurilor comune, s-a constatat că prima instanță a făcut o greșită apreciere a probatoriului administrat în cauză.

Astfel, tribunalul a avut în vedere că această contribuție trebuie stabilită în raport de toate bunurile ce compun masa bunurilor comune și de întreaga perioadă a căsătoriei, contribuția neputând fi stabilită în mod deosebit pentru anumite bunuri.

A arătat tribunalul că, deși pârâta-reclamantă a obținut în anumite perioade venituri relativ mai mari decât cele obținute de reclamantul-pârât, acest fapt nu justifică recunoașterea în favoarea sa a unei contribuții majorate, întrucât nu a fost făcută dovada că aceste venituri au fost obținute constant pe întreaga durată a căsătoriei.

Sub aspectul compunerii masei partajabile prin raportare la pretențiile afirmate de titularul cererii de intervenție în interes propriu ., tribunalul a constatat că prima instanță a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor procedurale, apreciind că această cerere a fost tardiv formulată.

Astfel, potrivit disp. art. 50 alin. 2 C.pr.civ., cererea de intervenție în interes propriu se poate face numai în fața primei instanțe și înainte de închiderea dezbaterilor. Cum în cauză cererea fusese formulată după pronunțarea încheierii prevăzută de disp. art. 673 ind. 5 C.pr.civ, care nu echivalează cu închiderea dezbaterilor, și față și de prevederile art. 673 ind. 7 C.pr.civ., s-a constatat că în mod greșit cererea nu a fost încuviințată în principiu, fiind apreciată ca tardivă.

Pe fondul acestei cereri, tribunalul a constatat că prin probatoriul administrat, intervenienta a dovedit că îmbunătățirile aduse imobilul situat în București, ., .. 3, . 2 au fost realizate de aceasta.

În ceea ce privește valoarea masei bunurilor comune, tribunalul a avut în vedere valorile stabilite, în privința celor două bunuri imobile, conform raportului de expertiză efectuat în faza procesuală a apelului, reținând că valoarea totală a masei partajabile este de 652.418 lei.

Referitor la alcătuirea loturilor, tribunalul a reținut pe lângă criteriile prevăzute de disp. art. 673 ind. 9 C.pr.civ și critica adusă de apelantul- reclamant-pârât și de apelanta-pârâtă-reclamantă, în sensul că prima instanță a inclus în mod greșit apartamentul nr. 45 situat în București, .. 9, ., parter, sector 3 în ambele loturi.

Astfel, au fost atribuite reclamantului-pârât G. C., următoarele bunuri: apartamentul nr. 45 situat în București, .. 9, ., parter, sector 3 -194.850 lei, teren situat în comuna Rucăr, ., în suprafață de 767 m.p. – 80.114 lei și părțile sociale în valoare de 320 lei, în total, 275.284 lei.

Instanța de apel a atribuit pârâtei-reclamante G. M., următoarele bunuri: apartamentul nr. 10 situat în București, ., .. 3, sector 2- 373.840 lei și bunurile mobile, respectiv, mobilier sufragerie, dormitor, hol – 3294 lei, în total, 377.134 lei; în conformitate cu disp. art. 673 ind. 10 alin. 1 teza a II a fost obligată pârâta-reclamantă la plata către reclamantul pârât a unei sulte în cuantum de 50.925 lei.

Pentru aceste considerentele și văzând dispozițiile art.296 C.pr.civ., tribunalul a apreciat apelurile formulate sunt întemeiate, astfel că le-a admis cu consecința schimbării în parte a sentinței apelate.

Recursul declarat de recurenta-pârâtă-reclamantă G. M. împotriva acestei decizii, a fost respins, ca nefondat, prin decizia civilă nr.1302/09.12.2010 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie.

Prin motivele de recurs, recurenta formulase critici referitoare la: încălcarea dispozițiilor art.6 alin.1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și al Libertăților Fundamentale, din perspectiva respingerii obiecțiunilor la raportul de expertiză, la neefectuarea, în apel, a unui alt raport de expertiză pentru aflarea adevărului întrucât cea efectuată nu a ținut seama de uzura îmbunătățirilor; la reținerea cotelor egale de contribuție, la atribuirea imobilului din comuna Rucăr, . reclamantului-pârât și la soluția dată cererii de intervenție.

Cu prilejul judecării cererii de îndreptare a erorii materiale, tribunalul a reținut în mod greșit că cererea petentului nu se încadrează în categoria erorilor materiale în sensul art.281 Cod proc. civ., ci este rezultatul deliberării instanței și aplicării dispozițiilor legale privitoare la atribuirea bunurilor supuse partajului, cota de1/2 din suprafața de 90 mp situată în comuna Rucăr, . fiind inclusă în lotul pârâtei-reclamante.

Curtea reține că potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1119/30 aprilie 1996 la BNP Tuluca F., G. C. și G. M. au cumpărat un teren în suprafață de 766 mp, situat în comuna Rucăr, ., precum și cota indiviză de ½ din suprafața de 90 mp teren, reprezentând drum de acces comun cu vânzătorii (care au păstrat în proprietate o suprafață de teren în vecinătate).

Conform încheierii de admitere în principiu și hotărârilor judecătorești pronunțate în cauză, nu a fost reținut în masa partajabilă vreun drept asupra unei alte suprafețe de teren de 90 mp; prin sentința civilă nr. 1857/27.02.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, terenul intravilan în suprafață de 766 mp, situat în comuna Rucăr, . precum și cota indiviză de ½ din suprafața de 90 mp teren, au fost incluse în lotul pârâtei-reclamante; a reținut judecătoria că acestea aveau (împreună) la data pronunțării sentinței, o valoare de 73.801 lei.

Ca efect al admiterii apelurilor declarate împotriva acestei hotărâri, tribunalul a reținut cote egale de contribuție ale foștilor soți la dobândirea bunurilor comune, a determinat o altă valoare a masei partajabile prin omologarea unui raport de expertiză judiciară efectuat cu prilejul judecării apelului care a avut ca obiective evaluarea celor două apartamente incluse în masa bunurilor de împărțit și a modificat alcătuirea loturilor atribuite părților.

Din perspectiva recursului pendinte, Curtea constată că tribunalul a indicat în mod expres bunurile care au fost incluse în cele două loturi, dar cota indiviză de ½ din suprafața de 90 mp teren, nu se regăsește în dispozitivul deciziei.

Deși în decizia civilă nr.176/17.02.2010 s-a făcut mențiunea că se mențin celelalte dispoziții la sentinței apelate, respectiv cele care nu au suportat modificări prin decizia de apel, nu se poate considera că în acest mod tribunalul a menținut măsura includerii cotei sus menționate în lotul pârâtei-reclamante.

Astfel, Curtea are în vedere, în primul rând, la calificarea drept omisiune a faptului că în dispozitivul deciziei date în apel nu s-a menționat în lotul reclamantului-pârât a cotei de ½ in suprafața de 90 mp teren, caracterul accesoriu al acesteia în raport de bunul principal reprezentat de suprafață de 766 mp, situat în comuna Rucăr, ..

Din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1119/30 aprilie 1996 la BNP Tuluca F., rezultă că destinația terenului în suprafață de 90 mp din care foștii soți au dobândit o cotă-parte de 50% este de drum de acces.

Așadar, această cotă-parte de 50% din dreptul de proprietate asupra terenului având ca destinație drum de acces are regimul juridic al coproprietății forțate, în conformitate cu care bunul accesoriu urmează soarta bunului principal.

Curtea subliniază că atribuirea bunului accesoriu către titularul bunului principal este o simplă omisiune, cu atât mai mult cu cât exercitarea atributului dispoziției nici nu permite în cazul acestor bunuri înstrăinarea separat de bunul principal a bunului accesoriu.

Prin urmare nu poate fi primită susținerea tribunalului în sensul că bunul accesoriu a fost inclus, cu prilejul judecării apelului în lotul pârâtei-reclamante.

Un argument în plus îl reprezintă și faptul că pe parcursul judecății, cota-parte de ½ în discuție nu a fost evaluată separat, fiind stabilită la judecata în primă instanță, o valoare de circulația (determinabilă) pentru suprafața de teren care include și terenul cu destinație de drum de acces.

De asemenea, Curtea are în vedere și împrejurarea că în faza procesuală a recursului nu s-a dezbătut compunerea loturilor atribuite părților.

Pentru considerentele expuse, criticile întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă sunt fondate.

Curtea reține că menționarea în practicaua încheierii recurate a datei de 12 septembrie 2010 în loc de12 septembrie 2012 reprezintă o simplă eroare materială care nu atrage nulitatea acesteia în temeiul dispozițiilor art.304 pct.5 Cod procedură civilă, cum s-a susținut prin motivele de recurs, nefiind dovedită vătămarea ce nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea acestui act procedural.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 și 3, 304 pct.9 și 281 alin.1 Cod proc. civ., Curtea va admite recursul și va modifica încheierea recurată, în sensul că va admite cererea de îndreptare a erorii materiale strecurate în decizia civilă nr.176/17.02.2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă și va îndreapta omisiunea din această decizie, în sensul că „ include în lotul reclamantului-pârât G. C. și cota-parte de ½ din suprafața de 90 m.p. situat în comuna Rucăr, .”.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurentul G. C., împotriva încheierii de ședință din 12.09.2012, pronunțate de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele S.C. COMPUSOFT P. S.R.L. și G. M..

Modifică încheierea, în sensul că:

Admite cererea de îndreptare a erorii materiale strecurate în decizia civilă nr.176/17.02.2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă.

Îndreaptă omisiunea din această decizie, în sensul că „ include în lotul reclamantului-pârât G. C. și cota-parte de ½ din suprafața de 90 m.p. situat în comuna Rucăr, .”.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 12 februarie 2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

S. G. P. M. V. L. D.

GREFIER

E. C.

Red.S.G.P.

Tehnored.SGP/B.I.

2 ex/11.03.2013

-------------------------------------------

T.B.-Secția a V-a – C.L.B.

- C.D.C.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 245/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI