Pretenţii. Decizia nr. 277/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 277/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-09-2013 în dosarul nr. 2787/122/2010
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 277A
Ședința publică din data de 27.09.2013
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE - Z. D.
JUDECĂTOR - C. M. STELUȚA
GREFIER - D. L.
Pe rol soluționarea cererii de apel formulată de apelantul – reclamant B. S. – cu domiciliul în G., ., județul G., împotriva sentinței civile nr. 5/28.01.2013, pronunțată de Tribunalul G. – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații – pârâți C. Național pentru Combaterea Discriminării – cu sediul în București, Piața V. M. nr. 1-3, ., C. M. G. – cu sediul în G., ., județul G., P. B. B. – cu domiciliul în G., .-120 E., ., P. D. – cu domiciliul în G., .-120, E., ., județul G., Poliția R. G. – cu sediul în G., ., județul G., P. M. – cu domiciliul în G., ., județul G. și în G., ., județul G., S. Județean G. – cu sediul în G., ., județul G., S. E. – cu domiciliul cunoscut în G., ., județul G.(fiind citată prin afișare la ușa instanței), Ș. S. D. – domiciliat în G., .-9, județul G. și T. M. M. – domiciliat în G., ..1, județul G., cauza având ca obiect „ acțiune în răspundere delictuală”.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței cu privire la intimata – pârâtă S. E., că citația efectuate la sediile Colegiului M. G. și Serviciul Județean de Medicină Legală, au fost restituite de către agent, cu mențiunea „ destinatar necunoscut la adresă”, procedura de citare pentru termenul de astăzi fiind efectuată prin afișare la ușa instanței, dovada în acest sens fiind depusă la dosar(fila 39).
S-a mai învederat, că în cauză s-a solicitat de către apelantul – reclamant, în scris, prin motivele de apel, judecarea cauzei în lipsă.
Curtea constată pricina în stare de judecată și o reține în pronunțare, având în vedere că s-a solicitat în scris, de către apelantul – reclamant, judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 pct.2 Cod procedură civilă.
CURTEA
Prin cererea înregistrată sub nr._ la Tribunalul G., reclamantul BALABNAN S. a chemat în judecată pe pârâții P. D., P. B. B., Ș. S. D., S. E., P. M., T. M. M., POLIȚIA R. G., S. JUDEȚEAN G.,C. M. G., S. E.,C. NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII solicitând obligarea acestora la plata a câte 1.000.000 EURP fiecare.
In motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, în data de 25.11.2005, s-a depus o petiție la Poliția R. G. și înregistrată cu nr._/25.11.2005, în care s-a sesizat faptul, că pârâtul V. G. pârât i-a blocat intenționat mașina sa cu nr._, care era parcată regulamentar în fața Teatrului V. din G., iar din cauza acestui motiv, el nu a putut pleca cu mașina sa.
A precizat, instanței de judecată, că d-nul comisar șef P. M., împreună cu d-nul comisar anchetator T. M. M., din cadrul poliției rutiere G., în loc să-l amendeze pe șoferul instructor V. G., pentru faptele sale invocate de el, în petiția sa, cu nr.l 1219 din data de 25.11.2005 cu poze foto color, el a fost trimis la comisia psihiatrică IML G., pentru a fi consultat, psihiatric, pe motiv de ce el a formulat această petiție cu nr.1219, împotriva instructorului clandestin V. G., care în aceea vreme sponsoriza poliția rutieră, cu elevi, care dorea să obțină pe căi ilegale permisul de conducere. S-a precizat, instanței de judecată, că el la data de 13.12. 2005, s-a prezentat, la comisia psihiatrică IML G., formată din medic legist P. D., medic psihiatru Ștefanescu S. D. și d-na medic psihiatru S. E., pentru a fi consultat psihiatric, la solicitarea d-lui comisar P. M. și polițist anchetator T. M. M., care avea spre soluționare petiția sa cu nr. l 1219 din 25.11.2005, de la Poliția R. G..
A precizat, instanței de judecată, că după ce a fost consultat psihiatric el a solicitat comisiei psihiatrice și d-lui comisar șef P. M. de la poliția rutieră G., să fie examinat psihiatric și V. G., deoarece acest instructor clandestin, îl hărțuia mai tot timpul în trafic, cu mașina lui cu nr._, iar el nu a răspuns acestor provocări, la data de 25.11.2005.
A precizat instanței de judecată, că a solicitat la data de 23.01.2006, în scris, copie după raportul medico legal Psihiatric cu nr.548/E/ din data de 13.12. 2005, emis de către IML G., care această comisie psihiatrică, a refuzat să-i elibereze, o copie după acest raport psihiatric cu nr.548/E din 13.12.2005, iar, la data de 11.09.2007, această comisie psihiatrică, a trimis după doi ani de zile, acest raport psihiatric, la poliția rutieră G. și înregistrat cu nr._, iar d-nul comisar P. M., i-a dat ordin d-lui polițist Bontenu C., la data de 13.11.2007, să-i rețină definitiv, permisul său de conducere, care este suspendat și în prezent, iar el a fost lezat și discriminat, de către persoanele menționate mai sus, împreună cu instituțiile, care i-a susținut, pe pârâți menționați, să-i însceneze o boală psihiatrică, pentru a-i retrage permisul - său de conducere, care era obținut, legal și în urma unui examen psihiatric.
Prin sentința civilă nr.5/ 2013 pronunțată de Tribunalul G. Secția Civilă s-a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul B. S.,în contradictoriu cu pârâții P. D.,P. B. B., Ș. S. D., S. E., P. M., T. M. M., Poliția R. Română, S. Județean G., C. M. G., și C. Național pentru Combaterea Discriminării.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
De principiu, sarcina probei în procesul civil revine reclamantului, care este ținută să facă dovada atât a prejudiciului, cât și a autorilor acestuia, și că există legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, reclamantul nu a făcut nici un fel de dovadă în susținerea acțiunii sale, motiv pentru care instanța a dispus respingerea acesteia, ca nefondată.
Împotriva sentinței civile nr.5/2013 pronunțată de Tribunalul G. a declarat apel apelantul reclamant B. S..
În motivarea apelului, apelantul-reclamant critică sentința pentru următoarele motive:
Se învederează că a fost discriminat de instituțiile publice, prin angajați lor menționați în această acțiune, care au participat cu premeditare la discriminarea sa, prin emiterea unui raport psihiatric fals cu nr.548/E/la data de 13.12.2005, întocmit în lipsa sa de către IML G.. Această instituție a trimis pe furiș, la data de 11.09.2007, acest raport psihiatric cu nr.548/E/ din data de 13.12.2005, la Poliția rutieră G. cu scopul de a-i fi retras permisul său de conducere.
Se susține că a fost discriminat, prin retragerea permisului de conducere, la data de 13.11.2007, iar dovada de retragere a permisului său de conducere cu . cu nr._, i-a fost comunicată tocmai la data de 28.01.2008, fără a-i fi comunicat procedural și acest raport psihiatric cu nr. 548/E/ din data de 13.12.2005.
S-a precizat instanței de apel, că, prima instanță de la Tribunalul G., nu a soluționat fondul cauzei civile în baza art.21 din Legea nr.324/2006, prin anularea situației de discriminare a sa, prin reabilitarea sa, prin obligarea pârâtei poliția rutieră G., să-i restituie permisul său de conducere, care le-a fost retras neprocedural la data de 13.11.2007, în lipsa sa, fără ca el să fie înștiințat în prealabil, că s-a emis pe numele său un raport psihiatric cu nr. 548/E/ la data de 13.12.2005, din care rezultă că el nu are discernământ, iar, după 2 ani de zile de la emiterea acestui raport psihiatric nr. 548/E/ la data de 13.12.2005, i-a fost retras permisul său de conducere tocmai la data de 13.11.2007, fără a-i da dreptul la apărare.
Se învederează că nu i-a fost comunicată întâmpinarea depusă de C. Național pentru Combaterea Discriminării.
S-a precizat instanței de apel, că prima instanță s-a prefăcut, că nu observă discriminarea sa, prin acest raportul psihiatric cu nr.548/E/ din 13.12.2005, din care rezultă că ordinul cu nr.37 din data de 03.02.2003 emis de Ministerul Sănătății, nu există în realitate, iar motivele invocate în acest raport psihiatric nu sunt conforme cu realitatea.
Se învederează că prima instanță a refuzat să solicite mijloace de probă instituțiilor publice, menționate de el, în această acțiune, în speță IML G. și Poliția R. G., pentru a le comunica toate actele, care au stat la baza discriminării sale, prin acest raport psihiatric cu nr.548/E din data de 13.12. 2005.
Se solicită instanței de apel să-i fie restituit permisul său de conducere, care i-a fost retras în lipsa sa la data de 13.11.2007, precum și să-i fie acordate daune morale pentru discriminarea suferită.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.21 din Legea nr.324/2006.
În dovedirea susținerilor, nu s-a solicitat încuviințarea niciunui mijloc de probă.
În calea de atac a apelului nu au fost depuse întâmpinări și nici nu s-a administrat nici un mijloc de probă.
Analizând apelul declarat din prisma criticilor formulate și, ținând cont de dispozițiile art.295-297 din Codul de Procedură Civilă, Curtea constată că este nefondat, pentru următoarele considerente:
Apelantul-reclamant a formulat o cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat obligarea intimaților-pârâți la plata daunelor morale cu motivarea că a fost hărțuit de către organele de poliție și că această atitudine a intimaților-pârâți a determinat emiterea unui raport psihiatric fals, cu scopul de a-i fi anulat permisul de conducere.
B. S. apreciază a fost supus unei discriminări, ca urmare a faptului că i s-a anulat permisul de conducere, ținându-se cont de concluziile unui raport de expertiză psihiatric.
Potrivit art. 21 din Legea nr.324/2006 „(1) Persoana care se consideră discriminată poate formula, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun”.
În cauza dedusă judecății, apelantul-reclamant invocă împrejurarea că a fost discriminat, deoarece i-a fost anulat permisul de conducere, în mod nejustificat, în temeiul unui raport psihiatric, care nu corespunde realității.
Astfel, conform art.21 alin.4 din Legea nr.324/2006 „Persoana interesată are obligația de a dovedi existența unor fapte, care permit a se presupune existența unei discriminări directe sau indirecte, iar persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că faptele nu constituie discriminare. În fața instanței se poate invoca orice mijloc de probă, inclusiv înregistrări audio și video sau date statistice”.
În raport de dispozițiile legale menționate, apelantului îi revenea sarcina probei de a dovedi existența actelor de hărțuire săvârșite de către intimații-pârâți, existența unui raport psihiatric fals, precum și nelegalitatea măsurii constând în anularea permisului de conducere.
Apelantul B. S. nu a probat niciuna dintre împrejurările invocate, motiv pentru care instanța constată că nu s-a dovedit că măsura anulării permisului de conducere a avut un caracter discriminatoriu, de natură a atrage răspunderea civilă a intimaților-pârâți. În condițiile în care raportul psihiatric nu a contestat și nici desființat, instanța de apel învederează că acesta se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate, în ceea ce privește concluziile acestuia.
În raport de aceste concluzii, s-a dispus de către organele de poliție anularea permisului de conducere al apelantului-reclamant.
Curtea constată că anularea permisului de conducere reprezintă consecința firească a concluziilor raportului de expertiză psihiatrică, nefiind probat prin nici un mijloc de probă că măsura anulării permisului de conducere este efectul unei situații discriminatorii.
Având în vedere considerentele expuse, ținându-se cont că nu s-a probat existența unei fapte discriminatorii, Curtea, în conformitate cu dispozițiile art.297 din codul de procedură civilă cu aplicarea art.21 din Legea nr.324/2006, va respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul – reclamant B. S. împotriva sentinței civile nr. 5/28.01.2013, pronunțată de Tribunalul G. – Secția Civilă, în dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul – reclamant B. S. – cu domiciliul în G., ., județul G., împotriva sentinței civile nr. 5/28.01.2013, pronunțată de Tribunalul G. – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații – pârâți C. Național pentru Combaterea Discriminării – cu sediul în București, Piața V. M. nr. 1-3, ., C. M. G. – cu sediul în G., ., județul G., P. B. B. – cu domiciliul în G., .-120 E., ., P. D. – cu domiciliul în G., .-120, E., ., județul G., Poliția R. G. – cu sediul în G., ., județul G., P. M. – cu domiciliul în G., ., județul G. și în G., ., județul G., S. Județean G. – cu sediul în G., ., județul G., S. E. – cu domiciliul cunoscut în G., ., județul G.(fiind citată prin afișare la ușa instanței), Ș. S. D. – domiciliat în G., .-9, județul G. și T. M. M. – domiciliat în G., ..1, județul G.
Pronunțată în ședința publică, azi 27.09.2013.
Președinte, Judecător, Grefier,
Z. D. C. M. Steluța D. L.
RED.DZ
Tehnored.MȘ/ 2 ex.
4.10.2013
| ← Evacuare. Decizia nr. 1283/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Obligaţie de a face. Decizia nr. 1282/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
