Legea 10/2001. Decizia nr. 406/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 406/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-03-2013 în dosarul nr. 14766/3/2012
Dosar nr._
(125/2013)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.406
Ședința publică din 05.03.2013
Curtea constituită din:
Președinte - S. G. P.
Judecător - M. V.
Judecător - L. D.
Grefier - E. C.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul-pârât M. BUCUREȘTI, PRIN P. G., împotriva sentinței civile nr. 1956 din 07.11.2012, pronunțate de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimații-reclamanți C. Ș., I. A. și B. V..
Cauza are ca obiect acțiune formulată în temeiul Legii nr. 10/2001.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă domnul consilier juridic I. M. în calitate de reprezentant al recurentului-pârât M. București, în baza delegației pe care o depune la dosar, și domnul avocat Toia P. în calitate de reprezentant al intimaților-reclamanți C. Ș., I. A. și B. V., în baza împuternicirii avocațiale nr._/2013, eliberate de Baroul București.
Se face referatul cauzei de către grefier, care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
Curtea dispune rectificarea citativului, constatând că P. G. al Municipiului București a fost citat în apel, însă acesta nu are calitate procesuală, deoarece prin precizarea formulată de reclamanți și aflată la fila 70 din dosarul de fond aceștia au renunțat la judecată în contradictoriu cu pârâtul P. G., iar în dispozitivul hotărârii atacate nu se regăsește acest pârât.
Reprezentanții părților arată că nu au alte cereri de formulat în cauză, împrejurare față de care, Curtea constată pricina în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Recurentul-pârât M. București, prin consilier juridic, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și modificarea, în parte, a hotărârii recurate, respectiv cu privire la dispoziția de a fi înaintat dosarul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și la obligarea de a le plăti reclamanților cheltuieli de judecată.
Arată că întrucât prin sentință a fost respinsă cererea reclamanților de înaintare a dosarului administrativ către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, în mod nelegal s-a dispus obligarea Municipiului București, prin P. G. să predea Comisiei, dispoziția precum și întreaga documentație, cu respectarea dispozițiilor Titlului VII din Legea nr.247/2005.
Solicită ca instanța de recurs să cenzureze și cheltuielile de judecată acordate în primă instanță.
Intimații-reclamanți C. Ș., I. A. și B. V., prin avocat, solicită respingerea recursului, ca nefondat, arătând că în dispozitivul sentinței a fost respins capătul de cerere privind trimiterea dosarului direct la Comisia Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, fără control de legalitate, așa cum au solicitat reclamanții. De-a lungul procesului și primele două capete de cerere au rămas fără obiect pentru că, fiind soluționată notificarea, nu se mai impune efectuarea controlului de legalitate.
Într-un final notificarea a fost soluționată pe cale administrativă, în cursul procesului, iar reclamanții nu au contestat dispoziția emisă.
Cu privire la critica referitoare la cheltuielile de judecată, solicită a se reține că instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 274 pct. 3 C. proc. civ., iar suma acordată cu acest titlu este modică; depune concluzii scrise și arată că nu solicită cheltuieli de judecată în recurs.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1956/7.11.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosar nr._, a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanții C. Ș., I. A. și B. V. împotriva pârâtului M. București prin P. G., a fost respins cel dintâi capăt al cererii introductive, având ca obiect soluționarea notificării nr.1797/18.10.2011, ca fiind rămas fără obiect, a fost respinsă cererea reclamanților de transmitere directă a dosarului administrativ către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, fără exercitarea controlului de legalitate, ca neîntemeiate și a fost obligat pârâtul M. București prin P. G. să predea Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, pe bază de proces-verbal de predare-primire, dispoziția nr._/11.05.2012, precum și întreaga documentație aferentă acesteia, cu respectarea dispozițiilor speciale ale titlului VII din Legea nr.247/2005. S-a luat act de renunțarea reclamanților la soluționarea capătului 3 al cererii de chemare în judecată, având ca obiect plata unei despăgubiri pentru repararea prejudiciului creat ca efect al refuzului nejustificat de soluționare a notificării și a fost obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 576 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în fond.
Pentru a hotărî în acest sens, s-a reținut de prima instanță că prin cererea introductivă, reclamanții au solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se procedeze la soluționarea în fond a notificării nr.1797/18.10.2001 prin acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, stabilite la valoare de piață a imobilului de la momentul soluționării, pe baza standardelor internaționale de evaluare, pentru terenul în suprafață de 305,66 m.p. situat în București, ., sector 6, să fie obligat pârâtul M. București prin P. G. să transmită imediat și direct către C.C.S.D. dosarul nr._ aferent notificării nr.1797/18.10.2001 însoțit de hotărârea judecătorească ce se va pronunța, iar, în subsidiar, obligarea pârâtului să transmită dosarul Prefecturii Municipiului București și să fie obligat pârâtul în solidar cu P. G. la plata unei despăgubiri pentru repararea prejudiciului cert, actual, creat prin refuzul nejustificat de soluționare a notificării, despăgubire care se compune din diferența între valoarea de piață a imobilului la data la care trebuia soluționată notificarea, respectiv 11.05.2009, și valoarea de piață actuală de la momentul soluționării, cu cheltuieli de judecată.
În ședința publică din 7.11.2012, reclamanții și-au modificat cererea sub aspectul cadrului procesual pasiv, arătând că aceasta este formulată în contradictoriu cu pârâtul M. București prin P. G., iar nu și cu P. G. al Municipiului București, și, întrucât la 11.05.2012 a fost emisă dispoziția nr._ a Municipiului București, reclamanții au învederat că renunță la judecata capătului de cerere având ca obiect plata despăgubirii pentr
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1338/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Legea 10/2001. Decizia nr. 1005/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
