Marcă. Decizia nr. 1500/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1500/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-10-2014 în dosarul nr. 56273/3/2011*
Dosar nr._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1500 R
Ședința publică din data de 15.10.2014
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE - S. M.
JUDECĂTOR - L. E. F.
JUDECĂTOR - M. STELUȚA C.
GREFIER - J. F.
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul F. A. D. C. împotriva Deciziei civile nr. 382A/11.04.2013 pronunțată în dosarul nr._ de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimații S.C. P. Internațional S.A. și O. de S. pentru Invenții și Mărci și S.C. M. G. S.A..
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care Curtea, constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA ,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de_, apelantul D. F. A. a depus spre înregistrare, pe cale națională, marca individuală verbală financiar.ro pentru următoarele produse și servicii din: clasa 16: Publicații, ziare, periodice, almanahuri, reviste, clișee tipografice, clasa 35: Publicitate; gestiunea afacerilor comerciale; tratament de texte; clasa 42: Servicii științifice și tehnologice; precum și servicii de cercetare și de creație, referitoare la acestea; servicii de analiză și de cercetare industrială; crearea și dezvoltarea calculatoarelor și a programelor de calculator; consultanță, întreținere site-uri web.
Cererea de înregistrare marcă a fost înscrisă în Registrul mărcilor sub numărul de depozit M 2008_, la data de_ .
La data de_, în baza art. 6 lit. c) din Legea nr.84/1998, O. de S. pentru Invenții și Mărci a emis Avizul provizoriu nr._ în care s-a menționat faptul că se opun mărcile DN M 2007_ FINANCIAR.RO cls.16, 35, 42 ; MN_ ZIARUL FINANCIAR cls. 16, 35, 42; MN_ FINANCIARUL cls.35 risc de asociere pentru clasa 41.
Prin decizia nr._ dată la data de 15.09.2010, a fost admisă la înregistrare marca individuală verbală „financiar.ro”, nr. marcă_, pentru produsele și serviciile solicitate din clasele 16, 35, 42.
Împotriva aceste decizii, la data de_ a formulat contestație ., în baza art. 86 din Legea 84/1998, republicată.
Prin hotărârea nr. 68/12.04.2011, Comisia de Contestații din cadrul Oficiului de S. pentru Invenții și Mărci a admis contestația formulată de ., a desființat Decizia OSIM nr._/15.09.2010 în sensul că a respins la înregistrare marca financiar.ro M 2008_ pentru toate produsele și serviciile solicitate la înregistrare.
Pentru a hotărî astfel, Comisia a reținut aplicabilitatea art. 6 alin 1 lit. b) din Legea 84/1998 republicată.
Făcând analiza mărcilor în conflict Comisia a constatat că în conflict sunt marca în cauză: M 2008_ finaciar.ro verbală cls. 16, 35,42 și mărcile opuse: MN_ Ziarul financiar cls. 16,35,40, MN_ Ziarul financiar
Analizând mărcile aflate în conflict, Comisia a constatat că în alcătuirea mărcii în cauză există un element dominant - cuvântul FINANCIAR care se regăsește și în componența mărcii anterioare și, ca urmare, între acestea există asemănări în principal auditive (fonetice), dar și semantice (conceptuale).
Din punct de vedere vizual marca depusă „financiar.ro” este o marca verbală tip nume de domeniu internet, mărcile opuse MN_ Ziarul Financiar și MN_
Ziarul Financiar sunt mărci combinate, alcătuite dintr-o parte verbală formată din două cuvinte "ziarul" și "financiar" și un element figurativ poziționat între cele două cuvinte reprezentând un cap de leu.
Din punct de vedere fonetic, marca în cauză este alcătuită din două elemente verbale, ”financiar” și ”ro”, în timp ce mărcile anterioare sunt alcătuite din elementele verbale ziarul și financiar. Având în vedere elementul comun FINANCIAR, Comisia a considerat că mărcile în conflict nu vor putea fi deosebite de către consumatori, acestea fiind similare din punct de vedere fonetic (auditiv).
Din punct de vedere conceptual Comisia a considerat că mărcile în conflict transmit același mesaj, elementul verbal FINANCIAR, sugerează același concept și anume în raport cu publicațiile din clasa 16, o publicație cu conținut financiar, conform DEX, FINANCIAR: Care ține de finanțe; referitor la finanțe.
Astfel, Comisia a constatat că din punct de vedere al semnelor, mărcile în litigiu prezintă un grad ridicat de similaritate.
Analizând produsele, Comisia a constatat că produsele solicitate la înregistrare sub marca clasa 16 sunt identice/ similare Publicații, ziare, periodice, almanahuri, reviste, clișee tipografice, vs. Ziare; cărți; reviste, periodice, produse de imprimerie; articole pentru legătorie, fotografii; papetărie, materiale de instruire sau de învățământ, caractere tipografice, clișee cu cele protejate în aceeași clasă sub mărcile anterioare.
De asemenea serviciile din clasele 35 și 42 sunt identice/similare cu serviciile din aceste clase ale mărcii opuse.
Pentru aceste produse și servicii, Comisia a constatat că riscul de confuzie, incluzând și riscul de asociere, nu poate fi evitat, de aceea sunt aplicabile prevederile art. 6. alin lit. b din Legea nr. 84/1998 rep.
În analiza riscului de confuzie, Comisia a reținut că riscul de confuzie a trebuit analizat global, luând în considerare toate circumstanțele cazului. Riscul de confuzie implică o anumită interdependență între factorii relevanți și în particular o similaritate între mărci și între servicii. Astfel, un grad mai mic de similaritate între mărci poate fi compensat de un grad mai ridicat de similaritate între servicii și viceversa. Mai mult decât atât, cu cât este mai distinctivă marca anterioară, cu atât este mai mare riscul de confuzie. Mărcile cu un grad de distinctivitate ridicat, fie luate ca atare fie datorită notorietății sau renumelui de care se bucură pe piață, beneficiază de o protecție mai întinsa decât mărcile care au un caracter distinctiv mai redus.
A apreciat că în scopul unei aprecieri globale a riscului de confuzie, consumatorul mediu al produselor/serviciilor în cauză, este considerat a fi rezonabil de bine informat, atent și circumspect. .
Comisia a constatat că produsele din clasa 16, serviciile din clasele 35 și 42 aflate în conflict sunt identice/similare. Mărcile în conflict, financiar.ro verbală vs. Ziarul Financiar figurative, sunt similare, mărcile opuse având un grad de distinctivitate sporit și prin folosire. Ca urmare, publicul consumator nu va putea face diferența între produsele oferite sub mărcile în cauză.
Având în vedere argumentele expuse mai sus în analiza mărcilor, cât și faptul că mărcile conțin un element verbal comun FINANCIAR ce a făcut ușoară reținerea acestuia de către consumator și prin urmare nu facilitează diferențierea mărcii solicitate de cele anterioare, Comisia a considerat că mărcile în conflict sunt similare în ansamblul lor, diferențele dintre ele nefiind suficiente astfel încât să excludă orice risc de confuzie între mărci, cu atât mai mult cu cât produsele/serviciile din clasele 16, 35 și 42 sub mărci, sunt identice/ similare.
Comisia a reținut că în speță sunt aplicabile prevederile art. 6 (1) lit. b) din Legea 84/1998, republicată pentru toate produsele și serviciile.
Împotriva acestei hotărâri D. F. a formulat contestație, calificată ulterior drept apel, apelul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului București Secția a V-a Civilă sub nr._/05.08.2011, la data de 05.08.2011. S-a solicitat respingerea contestației formulata de către S.C. P. I. SA și dispunerea înregistrării mărcii „FINANCIAR.RO” M 2008_ pentru toate serviciile și produsele solicitate la înregistrare.
În motivarea apelului, apelantul a arătat că în mod greșit Comisia de Contestații Mărci a admis contestația formulată de către S.C. P. Internațional S.A, realizând o aplicare greșită a dispozițiilor art. 6 lit. b din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice.
Dispozițiile legale invocate de către intimata prevăd ca o marca este refuzata de la înregistrare „dacă, din motive de identitate sau de similitudine în raport cu marca anterioara și din motive de identitate sau similitudine a produselor sau serviciilor pe care cele doua mărci le desemnează, se poate crea în percepția publicului un risc de confuzie, inclusiv riscul de asociere cu marca anterioara.”
Comisia de Contestații a realizat în mod eronat analiza existentei ipotezei de conflict invocata de către intimata, întrucât trebuia sa determine următoarele elemente: existența unei similarități între semnele aflate în conflict de natura a determina riscul de confuzie, inclusiv riscul de asociere cu marca anterioara; existenta unei similarități intre produsele și serviciile pentru care sunt înregistrate semnele aflate în conflict care sa determine în percepția consumatorului riscul de confuzie; analiza de ansamblu a semnelor aflate în conflict pentru determinarea existentei/inexistentei riscului de confuzie, incluzând și riscul de asociere.
În ceea ce privește analiza semnelor aflate în conflict - inexistenta unui grad de similaritate de natura sa determine existența unui risc de confuzie, apelantul a arătat că OSIM avea obligația sa realizeze o analiza de ansamblu semnelor și nu sa se raporteze doar la anumite elemente din cadrul acestora.
Chiar dacă în cadrul Hotărârii atacate se regăsește reprezentarea grafica a acestora, Comisia de Contestații s-a limitat numai sa enumere aceste caracteristice grafice ale mărcilor opuse fără a identifica ca acestea sunt de natura a crea o diferențiere esențiala pentru consumatorul mediu.
A arătat că din punct de vedere vizual mărcile intimatei sunt mărci combinate, constând în elemente verbale ZIARUL FINANCIAR și elemente figurative, spre deosebire de marca contestatorului care este verbală.
Mărcile opuse la înregistrarea mărcii contestatorului conțin elemente figurative, precum dispunerea literelor cu caractere determinate, respectiv litere de tipar, cele două elemente verbale fiind despărțite de un element grafic constând într-un cap de leu.
Pentru reprezentarea grafică a mărcii_ a fost revendicată culoarea roșie, reprezentare grafică de natura a elimina un grad de similaritate între mărcile aflate în conflict.
Atenția consumatorului mediu în cazul mărcilor intimatei cade asupra primul element, care constituie de altfel și elementul dominant din cadrul acestora, respectiv ZIARUL.
Comisia de Contestații a identificat în mod eronat ca element dominant pentru semnele aflate în conflict elementul „FINANCIAR”. Existența unui element comun nu presupune ca acesta să reprezinte și elementul dominant din cadrul unei mărci ce formează obiectul analizei. Fără a prezenta o motivare a stabilirii ca element dominant pentru mărcile intimatei a elementului „FINANCIAR”, Comisia apreciază în mod greșit că: „Având în vedere elementul comun FINANCIAR, (...) mărcile în conflict nu vor putea fi deosebite de către consumatori, acestea fiind similare”, prezentând „un grad ridicat de similaritate”.
Simpla existență a unui element verbal în conținutul unei mărci nu determina existenta gradului de similaritate și de producere a riscului de confuzie pentru consumator. Analiza semnelor aflate în conflict trebuie realizata la nivel global și nu prin raportare numai la anumite elemente care pot fi comune.
Mărcile intimatei sunt compuse din două cuvinte ZIARUL + FINANCIAR, spre deosebire de marca contestatorului care nu conține decât elementul FINANCIAR însoțit de particula. RO. Chiar daca raportat la particula RO nu se poate retine că prezintă caracter distinctiv, consumatorul mediu va percepe marca contestatorului ca având legătură directa cu numele de domeniu - RO, spre deosebire de mărcile intimatei care fac referire directă la categoria de produse constând în ziare.
În cadrul analizei de ansamblu, se constata că atenția consumatorului în cazul mărcilor aparținând intimatei cade asupra primului element verbal, respectiv ZIARUL, astfel încât nu se poate reține existenta gradului ridicat de similaritate care să conducă la riscul de confuzie, incluzând riscul de asociere, întrucât coexistența celor două elemente verbale ZIARUL și FINANCIAR este evidentă și nu se poate determina existența unui element verbal dominant, în percepția consumatorului va fi reținut primul element verbal, respectiv ZIARUL.
De asemenea, a trebuit subliniat că analiza semnelor aflate în conflict nu se realizează prin raportare la elementele FINANCIAR - FINANCIAR, astfel cum în mod eronat a realizat Comisia, ci prin raportare la elementele astfel cum au fost solicitate pentru obținerea protecției.
Din punct de vedere fonetic, nu a putut fi reținut gradul de similaritate, întrucât în cazul mărcilor intimatei acestea conțin elementul ZIARUL, care nu se regăsește în cadrul mărcii contestatorului. Elementul de început, prezintă suficientă putere de percepție din partea consumatorului datorită consoanei tari Z. Astfel acest element verbal este identificat primul de către public, întreaga atenție cazând asupra acestuia și nu a celui de al doilea element - FINANCIAR.
De asemenea și particula - RO - utilizata pentru a desemna nume de domeniu înregistrate la nivel național este de natura a diferenția marca contestatorului de mărcile opuse de către intimata.
Analiza pe care a realizat-o Comisia nu a putut fi considerată o analiză fonetică având în vedere baza greșită de analiza de la care aceasta a plecat, respectiv existența elementului comun - FINANCIAR. O analiză fonetică presupune o analiză clară a pronunției elementelor aflate în conflict și a modalității în care acestea sunt percepute de către consumatorul mediu.
Conceptual între semnele aflate în conflict există o diferențiere bine determinată de compoziția acestora, în primul mărcile intimatei indică în mod expres produsele și serviciile ce formează obiectul protecției, fiind reținut în mod cert de către consumator ca acesta marca este utilizată pentru a desemna un ziar. Elementul FINANCIAR din cadrul mărcilor intimatei nu prezintă decât caracterul acestui ziar promovat. Relevante în acest sens sunt denumirile altor ziare care sunt construite conceptual pe aceeași bază, respectiv: ZIARUL N., ZIARUL DE IAȘI/ ZIARUL DE BACĂU, ZIARUL AGRICOL, ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE.
Din punct de vedere conceptual particula - RO, conținută în cadrul mărcii contestatorului este de natura a diferenția semnele aflate în conflict, determinând în percepția consumatorului mediu serviciile și produsele realizate și promovate prin intermediul internetului.
În ceea ce privește caracterul distinctiv al mărcilor intimatei, apelantul a arătat că acest caracter distinctiv al unei mărci constituie un element care trebuie luat în considerare în cadrul analizei de ansamblu a existenței unui risc de confuzie.
Astfel cum a rezultat din cadrul Contestației formulată de către intimată, aceasta nu a indicat în mod expres caracterul distinctiv al mărcilor și nici nu a făcut dovada unei utilizări continue sau a reputației celor două mărci invocate. Luând în considerare elemente componente ale mărcilor intimatei, respectiv ZIARUL FINANCIAR, se constata ca acestea prezintă un grad minim de distinctivitate raportat la serviciile și produsele pentru care s-a obținut înregistrarea acestora. Elementele grafice, precum culoarea roșie, reprezentarea grafică a literelor și existența elementului figurativ constând în cap de leu sunt de natură sa creeze un grad de distinctivitate normal pentru mărcile intimatei.
Având în vedere aceste aspecte, nu a putut crea un monopol pentru intimata asupra elementului FINANCIAR, mai ales în contextul în care mărcile acesteia raportate strict la elementele verbale conținute prezintă un minim de distinctivitate.
In acest sens în contextul inexistentei unei identități între cele semnele aflate în conflict, nu se poate retine ipoteza de conflict prevăzuta de dispozițiile art. 6 lit. b din Legea nr. 84/1998, astfel Hotărârea Comisiei de Contestații prin care s-a dispus respingerea de la înregistrare a mărcii „FINANCIAR.RO” este nelegala.
În ceea ce privește similaritatea serviciilor și produselor semnelor aflate în conflict, apelantul a arătat că aceasta nu este de natura a determina existenta unui risc de confuzie
In cadrul Hotărârii atacate sunt identificate serviciile, respectiv produsele pentru care a fost solicitata protecție, dar nu se realizează și o analiza a acestora, reținându-se ca „pentru aceste produse și servicii, Comisia constata ca riscul de confuzie, incluzând riscul de asociere, nu poate fi evitat” întrucât produsele solicitate pentru clasa 16 sunt identice/similare, iar pentru serviciile din clasele 35 și 42 sunt identice/similare.
Pentru a realiza analiza serviciilor a prezentat instanței de judecată produsele/ serviciile ce a format obiectul înregistrării: M 2001_ - ZIARUL FINANCIAR
16 Ziare; cărți; reviste, periodice, produse de imprimerie; articole pentru legătorie, fotografii; papetărie, materiale de instruire sau de învățământ, caractere tipografice, clișee
35 Publicitate;gestionarea afacerilor comerciale; administrație comercială; lucrări de birou.
41 Publicare, editare de cârti, reviste, ziare, periodice, educație; instruire; divertisment, activități sportive și culturale.
42 Programe pentru calculatoare, dezvoltare și menținere de site web pentru terți
45 Servicii juridice.
_ - ZIARUL FINANCIAR
16 H., carton, caractere tipografice, clișee. 35. Editare ziare, reviste, periodice. 41- Tipărire.
M 2008_ - FINANCIAR.RO
16. publicații, ziare, periodice, almanahuri, reviste, clișee, tipografice
35. publicitate, gestiunea afacerilor comerciale, tratament de texte
42. servicii științifice și tehnologice, precum și servicii de cercetare și de creație, referitoare la acestea, servicii de analiza și de cercetare industriala, crearea și dezvoltarea calculatoarelor și a programelor de calculator, consultanta., întreținere site-uri.
In ceea ce privește produsele conținute în cadrul clasei 16 se poate retine existenta unei identități cu produsele protejate de mărcile intimatei, dar în ceea ce privește clasa 42 de servicii, între acestea exista un grad scăzut de similaritate și în nici un caz de identitate.
Astfel având în vedere inexistența unei similarități între semnele aflate în conflict, precum și existența unei similarități intre produsele și serviciile protejate, Comisia de Contestații a dispus în mod eronat respingerea de la înregistrare a mărcii „FINANCIAR.RO” pentru toate clasele de servicii și produse.
În ceea ce privește analiza globală a semnelor aflate în conflict prin raportare la factori externi, apelantul a arătat că se impune a se reține inexistenta riscului de confuzie, incluzând și riscul de asociere
În cadrul analizei globale a existentei unui risc de confuzie intre semnele aflate în conflict trebuie identificată categoria de public căreia îi sunt adresate serviciile și produsele promovate de către părțile prezentului litigiu. Realizând o minimă analiză asupra produselor, serviciilor ce poartă mărcile intimatei reiese ca acestea constau în mod efectiv în publicația periodică intitulată - ZIARUL FINANCIAR. De asemenea, realizând și o verificare cu ajutorul motoarelor de internet, a identificat ca intimata promovează și realizează o ediție on-line a publicației tipărite în cadrul paginii de internet: www.zf.ro.
Astfel pentru a sublinia importanța acordată de către intimată asupra celor două elemente și nu numai asupra elementului FINANCIAR, astfel cum susține în cadrul Contestației a înțeles să aleagă un nume de domeniu care să conțină inițialele celor două elemente verbale, respectiv Z și F.
A arătat că se impune a se lua în considerare importanța elementelor grafice ale mărcilor intimatei, inclusiv a elementului grafic constând în capul de leu, astfel cum sunt utilizate de către intimata.
Nu se poate reține existența nici unui grad de similaritate care sa determine riscul de confuzie, incluzând riscul de asociere astfel cum a reținut Comisia între semnele aflate în conflict. Analizând hotărârea Comisiei reiese în mod evident ca aceste elemente grafice au fost ignorate și nu a fost realizată o apreciere asupra ansamblului semnelor aflate în conflict, ci numai asupra unor elemente conținute în cadrul acestora.
Marca contestatorului „FINANCIAR.RO” este perceputa în mod distinct de către consumatorul mediu care este capabil, fără existenta niciunui risc sa diferențieze serviciile și produsele aparținând părtilor aflate în conflict. În acest sens, prezintă instanței de judecata modalitatea de utilizare a mărcii contestatorului și de percepere a acesteia de către public.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 88 alin. l din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, precum și pe alte dispoziții legale aplicabile cuprinse în cadrul Legii nr. 84/1998 și în Codul de procedura civila.
Prin întâmpinările formulate, intimatele S.C.P. I. S.A. și S.C. M. G. S.A au solicitat respingerea apelului ca nefondat.
În motivarea întâmpinării au arătat că sunt titulare ale mărcilor anterioare: „ZIARUL FINANCIAR” nr._ din anul 1999 și „ZIARUL FINANCIAR” nr._ din anul 2001.
Ziarul Financiar este un cotidian de business foarte cunoscut, existent pe piața încă din anul 1999.
Mărcile „ZIARUL FINANCIAR” și „FINANCIAR.RO” sunt mărci similare, cu un element comun, dominant, „FINANCIAR”. „RO” reprezintă extensia de internet pentru domeniile naționale.
Produsele/serviciile pentru care sunt înregistrate mărcile „ZIARUL FINANCIAR” și „FINANCIAR.RO” sunt și ele similar.
Marca „ZIARUL FINANCIAR”, având depozitul_ și nr._ este înregistrata pentru: Clasa 16: H., carton, caractere tipografice, clișee. Clasa 35: Editare ziare, reviste, periodice; Clasa 40: Tipărire
Marca „ZIARUL FINANCIAR”, având depozitul M 2001_ și nr._ este înregistrata pentru:Clasa 16: Ziare, cârti, reviste, periodice, produse de imprimerie; articole pentru legătorie, fotografii; papetărie, material de instruire sau învățământ, caractere tipografice, clișee; Clasa 35: Publicitate; gestionarea afacerilor comerciale; administrație comerciala; lucrări de birou; Clasa 41: Publicare, editare de cârti, reviste, ziare, periodice, educație; instruire; divertisment, activități sportive și culturale; Clasa 42: Programe pentru calculatoare, dezvoltare și menținere de site web pentru terți; servicii juridice.
Marca „FINANCIAR.RO”, având depozitul M 2008_ și nr._, este înregistrata pentru: Clasa 16: Publicații, ziare, periodice, almanahuri, reviste, clișee tipografice Clasa 35: Publicitate; Gestiunea afacerilor comerciale; tratament de text.; Clasa 42: Servicii științifice și tehnologice, precum și servicii de cercetare și de creație referitoare la acestea; servicii de analiza și de cercetare industrial; crearea și dezvoltarea calculatoarelor și a programelor de calculator; consultanta, întreținere site-uri web.
Produsele similare sunt atât produsele identice, cât și acelea care au între ele o legătura suficient de directa pentru a da publicului de condiție medie motiv sa creadă ca sunt produse/comercializate de aceeași persoana.
Intimata a arătat că diferite instanțe din Europa au considerat, de pilda, similare următoarele mărci: „Lux” și „Divolux” pentru săpunuri, „Clark” și „Lark pentru țigări, „Godiva” și „Goldona” pentru ciocolata, „Samsonite” și „Samsung” pentru genți de voiaj (V. R., O. S.-M., D. B. - Dreptul proprietății intelectuale, Dreptul proprietății industriale - Mărcile și indicațiile geografice, Editura ALL BACK).
Riscul de confuzie în rândul consumatorului de condiție medie este unul real și aceasta rezulta din copia Adresei B.R.A.T. nr. 55/11.02.2010 atașată întâmpinării.
O publicație cu denumirea „FINANCIAR.RO” poate genera o confuzie cu alte titluri cu nume similare: ZIARUL FINANCIAR, SĂPTĂMÂNA FINANCIARA, FINANCIARUL
Au fost atașate întâmpinărilor: extrase B..RO din care rezulta folosirea mărcii „ZIARUL FINANCIAR” în mod permanent din anul 2000; Ziarul Financiar din 22.03.2012; Extras pagina FACEBOOK - ZIARUL FINANCIAR, dovezi că intimatele sunt titulare ale mărcilor anterioare „ZIARUL FINANCIAR”, Acordul (Licența) pentru utilizarea mărcilor semnat de S.C. M. G. S.A. (Licențiat), cu S.C. P. I. S.A. (Licențiator) la data de 01.11.2010 și Actul adițional nr. 1, extras ROTLD whois din care rezulta ca domeniul zf.ro aparține S.C. M. G. SA.; extrase www.zf.ro din care rezulta ca acesta este site-ul publicației on-line „ZIARUL FINANCIAR” și site-ul unde se transmit emisiuni live, pe „ZIARUL FINANCIAR. LIVE”; extras de pe site-ul www.brat.ro SATI (Studiul de Audienta și Trafic Internet) din care rezulta ca www.zf.ro - ZIARUL FINANCIAR este portalul de business numărul l din România, complet și complex prin multitudinea de informații de business și servicii furnizate; extras www.wall-street.ro din care rezulta ca publicația „Ziarul Financiar” deține și o platforma on-line; extras www.rn.ro - descriere brand „ZIARUL FINANCIAR”; extras www.brat.ro (Biroul R. de audit al Tirajelor), cu privire la Cotidianul « Ziarul Financiar»; extras www.zf.ro din care rezulta ca, în fiecare dimineața, de la 10 :00 la 11:00, de luni pana vineri, se transmite Emisiunea « Iți bei cafeaua cu aroma de profit!”, pe ZIARUL FINANCIAR.LIVE - live.zf.ro. ; extras www.stirileprotv.ro de acum 2 ani și 3 luni din care rezulta ca „Ziarul Financiar ajunsese la ediția cu numărul 3000”; extras www.gandul.info cu privire la „ZIARUL FINANCIAR.LIVE”; copia Ziarului „Ziarul Financiar”-www.zf.ro din 22.01.2013.
Prin decizia civilă nr.382A/11.04.2013, Tribunalul București Secția a V a Civilă a respins ca nefondat apelul formulat de apelantul F. D. împotriva hotărârii nr.68/12.04.2011 pronunțată de Comisia de Contestații din cadrul Oficiului de S. pentru Invenții și Mărci, în contradictoriu cu intimații S.C. P. I. S.A., S.C. M. G. S.A. și O. DE S. PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, contrar susținerilor apelantei, că analiza asupra riscului de confuzie și de asociere realizată de către Comisia de contestații din cadrul Oficiului de S. pentru Invenții și Mărci a fost una de ansamblu, în care au fost luați în considerare mai mulți factori, respectiv atât aspectele de similaritate vizuală, fonetică și conceptuală a mărcilor în conflict, cât și de similaritate/identitate a produselor și serviciilor cărora le sunt destinate, precum și alte aspecte, cum sunt distinctivitatea dobândită de marca opusă „ZIARUL FINANCIAR”, condițiile pieței pe care urmează să fie folosite mărcile și lipsa unor elemente specifice care să excludă riscul de confuzie.
În ceea ce privește analiza semnelor aflate în conflict, Tribunalul a avut în vedere că, deși mărcile opuse de către intimată sunt mărci combinate, având elementele verbale „ZIARUL FINANCIAR” și un element figurativ, iar marca solicitată la înregistrare este una verbală „FINANCIAR.RO”, elementul dominant al mărcilor în conflict este elementul verbal „FINANCIAR”, datorită puterii sale de sugestie și rezonanței pe care o determină în conștiința percepătorului, în raport de celelalte elemente mult mai puțin distinctive din cadrul mărcilor în conflict (cum este elementul „ZIARUL”, în compunerea mărcii intimatei și elementul „.RO” din compunerea mărcii apelantei).
Contrar susținerilor apelantei, Tribunalul a apreciat că în cazul mărcilor intimatei elementul dominant nu este primul element „ZIARUL”, întrucât pentru produsele din clasa 16 (publicații, ziare, periodice, almanahuri, reviste), acest element este descriptiv, astfel încât nu poate fi considerat dominant.
În analiza similarității semnelor în conflict, atenția trebuie focalizată asupra elementelor de asemănare și nu asupra diferențelor, astfel cum s-a statuat în doctrina și jurisprudența națională precum și în jurisprudența C.J.U.E., iar în raport de acest criteriu trebuie observat că elementul dominant al ambelor mărci este comun, ceea ce face ca similaritatea semnelor în conflict să fie cel puțin medie.
Diferențele de ordin vizual semnalate de către apelantă privind caracterul cu care sunt scrise elementele verbale ce constituie mărcile, culorile revendicate, prezența elementului grafic în cadrul mărcii opuse de intimată sunt nerelevante, în condițiile în care atât mărcile intimatei cât și marca solicitată sunt scrise cu litere de tipar, culorile nu formează obiectul protecției potrivit legii, iar elementul figurativ al mărcii intimatei a căpătat putere distinctivă doar în ansamblul mărcii acesteia, deci împreună cu elementele verbale.
De asemenea, diferențe de ordine fonetic sunt nerelevante, în condițiile în care elementul „FINANCIAR” este dominant.
În ceea ce privește caracterul distinctiv al mărcii intimatei, Tribunalul a avut în vedere aspectul că, în analiza efectuată, Comisia de Contestații din cadrul Oficiului de S. pentru Invenții și Mărci a reținut distinctivitatea dobândită de către marca opusă de intimată, ca urmare a notorietății sau renumelui de care se bucură pe piață, iar nu distincitivitatea intrinsecă a mărcii intimatei, astfel încât este nerelevantă analiza efectuată de către apelantă asupra puterii distinctive a fiecăruia dintre elementele verbale ale mărcii opusă de intimată.
Sub aspectul identității/similarității produselor/serviciilor,Tribunalul a reținut că apelanta nu a contestat identitatea pentru produsele/serviciile din clasele 16 și 35, ci pentru clasa 42.
Tribunalul a constatat că serviciile protejate de intimată pentru această clasă „Programe pentru calculatoare, dezvoltare și menținere de site web pentru terți” se regăsesc între cele solicitate la înregistrare de către apelantă „crearea și dezvoltarea calculatoarelor și a programelor pentru calculator, consultanță, întreținere site-uri”, iar celelalte servicii solicitate la înregistrare de către apelantă „servicii științifice și tehnologice, precum și servicii de cercetare și creație referitoare la acestea, servicii de analiză și cercetare industrială” sunt în legătură cu primele, având caracter complementar.
Prin urmare, nu a fost reținută o diferență substanțială între produsele/serviciile solicitate la înregistrare, de natură a înlătura riscul de confuzie.
Sub aspectul riscului de confuzie, Tribunalul a avut în vedere faptul că, deși apelanta a apreciat față de modul în care au fost folosite mărcile de către intimată, că marca sa, solicitată la înregistrare, este percepută în mod distinct de către consumatorul mediu, că această susținere nu este în nici un fel probată.
Analiza riscului de confuzie presupune atingerea a două dimensiuni: o dimensiune abstractă, în care riscul de confuzie este apreciat în raport de similaritatea semnelor în conflict și de similaritatea produselor/serviciilor cărora le sunt destinate, precum și o dimensiune concretă raportată la piața unde mărcile urmează să fie folosite și la publicul relevant.
Sub primul aspect, analiza făcută anterior conduce la concluzia existenței unei similarități suficiente între mărcile în conflict și produsele/serviciile cărora le sunt destinate, pentru a se putea reține existența riscului de confuzie.
Sub cel de al doilea aspect, Tribunalul a avut în vedere că în mod corect Comisia de Contestații a reținut că mărcile intimatei au dobândit distinctivitate prin folosirea lor pe piață, devenind cunoscute, aspect față de care marca apelantei „FINANCIAR.RO”, dată fiind și semnificația elementului de final al mărcii, care sugerează publicului consumator din România un domeniu de internet, poate fi percepută ca o extindere a serviciilor oferite de intimată sun mărcile anterioare printr-un domeniu de internet cu acest nume.
A fost reținut deci, existența unui risc de asociere major, fiind lipsit de relevanță faptul că intimata și-a folosit anterior mărcile așa cum au fost ele înregistrate cu toate elementele și pentru servicii oferite pentru servicii prin intermediul internet-ului.
În consecință, constatând că, în mod corect Comisia de Contestații din cadrul Oficiului de S. pentru Invenții și Mărci a reținut că marca solicitată nu poate fi înregistrată, fiind incidente dispozițiile art. 6 alin. 1 lit. b din Legea nr. 84/1998, Tribunalul, în baza art. 296 C.pr.civilă a respins apelul ca nefondat.
Împotriva deciziei civile nr.382A/11.04.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția a V a Civilă F. A. D. C. a declarat recurs.
În motivarea recursului se arată că hotărârea pronunțată este lipsita de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii - motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 cod proc. civ.
Recurentul a arătat că, analizând considerentele sentinței recurate, precum și dispozițiile art. 6 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, apreciază ca instanța de apel a interpretat în mod eronat textul de lege aplicabil situației de fapt.
Astfel, două mărci se găsesc în situația de a fi similare când, fără a fi identice, se asemăna una cu cealaltă. Așadar, pentru similaritate este necesara identificarea acelor elemente comune dintre cele doua mărci, elemente care să determine o asemănare între acestea. Asemănarea poate fi vizuala, auditiva sau conceptuala (la nivelul semnificației elementelor verbale). In aprecierea similarității dintre doua mărci verbale compuse, se urmărește a se identifica acele cuvinte care reprezintă elementul tare al mărcii, iar analiza comparativa se realizează, în principal, între acestea, fără a neglija însă elementele ce le diferențiază.
De asemenea, atunci când se examinează similaritatea dintre doua mărci, ponderea cea mai însemnată o are prima impresie, de ansamblu, pe care o produc mărcile din punct de vedere vizual și auditiv. Procedând la aplicarea acestor criterii pentru a stabili existenta unei asemănări între marca depusa, aparținând recurentului, și marca opusa de intimata, se observa ca numărul și gradul asemănărilor dintre acestea nu este de natura a conferi un asemenea grad de similaritate mărcilor încât să creeze în rândul publicului un risc de confuzie, în interpretarea ce trebuie dată dispozițiilor art. 6 lit. b) din Legea nr. 84/1998.
Sub aspect fonetic si vizual - analizând comparativ marca recurentului, "FINANCIAR.RO", în raport cu marca opusa, "ZIARUL FINANCIAR", se constata ca ambele mărci conțin elemente verbale, cea dintâi fiind formată dintr-un singur cuvânt și particula .RO, cea de a doua fiind compusa din 2 cuvinte, dintre care unul este identic, respectiv FINANCIAR.
Unica asemănare este dată de cuvântul comun FINANCIAR, caracterul similar al celor doua mărci, putându-se reține, exclusiv datorita acestei identități.
Recurentul arată că, sub aspect fonetic și vizual, exista doua elemente esențial distinctive în cadrul mărcilor în conflict (elementul "ZIARUL", în compunerea mărcii intimatei și elementul ".RO", în compunerea mărcii subsemnatului recurent).
Având în vedere aceste doua elemente nu poate fi reținut un grad de similaritate între cele doua mărci.
Elementul inițial "ZIARUL" din cadrul mărcii intimatei este identificat ca fiind primul de către public, atenția fiind captata inițial de către acest element și abia apoi de cuvântul cu valoarea adjectivala FINANCIAR, în timp ce, în cazul mărcii recurentului, primul element vizibil este cuvântul FINANCIAR urmat de terminația .RO care conferă construcției verbale astfel rezultate un caracter distinctiv, riscul de confuzie fiind practic exclus.
"Aprecierea globala a similarității vizuale, auditive sau conceptuale a mărcilor trebuie să se bazeze pe impresia de ansamblu creata de mărci care păstrează în memorie în special componentele distinctive și dominante. Or, la formarea acestei impresii de ansamblu contribuie toate aceste mici diferențe sesizate până acum: existența elementului grafic, mai multe silabe, finalul diferit al cuvintelor. Aceste elemente de diferența apar ca fiind dominante, iar nu nesemnificative, față de multitudinea lor și de modul în care se îmbina, rezultatul creat fiind complet diferit" - Decizia civila nr. 207 A/03.12.2009, Curtea de Apel București.
In plus, marca opusă de către intimata reprezintă o marcă combinata având atât elemente verbale "ZIARUL FINANCIAR" cât și un element figurativ, în timp ce marca solicitata la înregistrare este exclusiv verbala, "FINANCIAR.RO".
In legătură cu acest fapt, că marca solicitată la înregistrare este exclusiv verbala, fără elemente figurative, în timp ce marca opusa este o marca combinata, cu elemente figurative, impresia de ansamblu asupra celor doua mărci este una diferită, dată și de caracterul puternic distinctiv al elementului figurativ ce nu este comun celor doua mărci.
Este de remarcat faptul că, în momentul contactului cu o marca combinata, consumatorul își dispune atenția atât asupra elementului verbal, cât și a celui figurativ.
In cazul mărcii intimatei, elementul figurativ ocupă locul central în cadrul mărcii, atât ca dimensiune, cât și ca impresie vizuala, culorile care domină marca fiind extrem de remarcabile vizual, iar cuvântul FINANCIAR (care este subiectul opoziției) are și el o grafie specială cu o cromatică speciala, alb - roșu. Astfel, elementul figurativ din marca intimatei are cel mai mare impact vizual la consumator, deoarece este mai bine poziționat față de elementele verbale și psihologic captează atenția.
In contrast cu aceste elemente distinctive, marca recurentului este simpla, lipsita de interes vizual. .
Din punct de vedere vizual, nu va putea fi niciodată confundată o marca verbala cu una combinata, mai ales daca cea din urma este și colorată, ca în cazul intimatei.
De asemenea din punct de vedere psihologic, cele doua mărci aflate în discuție produc un efect vizual distinct si diferit, care nu poate fi confundat de consumator.
A rezultat așadar, că sub aceste prime doua aspecte - fonetic si vizual - exista o diferența care nu permite unui consumator obișnuit, rezonabil de bine informat, de circumspect și de atent, sa le considere, la prima vedere, ca fiind identice.
Deși ambele mărci au în componenta cuvântul FINANCIAR un consumator nu poate asocia acest cuvânt cu un anume comerciant, ținând cont ca pot exista o multitudine de comercianți sau prestatori de servicii într-un anumit domeniu de activitate.
Un exemplu în acest sens îl constituie cazul mărcii "GTI"deținute de Volkswagen, precum si marca "FINANCIARUL", având nr._, acordata la data de 10.07.2008 pentru clasele 35 si 41, marca "MONITORUL FINANCIAR", având nr._; acordata la data de 28.03.2000 pentru clasa 16, "AUDIT FINANCIAR", având nr._, acordata la data de 21.09.2012 pentru clasele 16,35,41,42.
Un fapt deosebit de important ce trebuie reținut este că piața relevantă, în cadrul căreia ar putea exista confuzie între cele doua mărci, este reprezentata de persoane cu un anumit grad de dezvoltare intelectuala, care au posibilitatea de a observa caracteristicile produsului deservit de marca.
Sub aspectul similarității/identității produselor/serviciilor a arătat ca simpla similaritate a produselor nu justifica respingerea de la înregistrare a unei mărci.
Este adevărat ca o marca deja înregistrată deține un monopol, dar a interzice orice alta versiune de marca care conține un singur element din marca anterioara ar reprezenta o încălcare a liberei concurente pe piața.
Mărcile în discuție sunt suficient de diferite pentru a putea fi aplicate pe produse similare și chiar identice, deoarece elementul hotărâtor este riscul de confuzie din mintea consumatorului. Acest risc însă nu exista în cazul de față.
Așa cum s-a prevăzut în Regula 10 din Regulamentul de aplicare a Legii Mărcilor și în art.9 din Legea nr. 4/1998 de ratificare a Tratatului de la Geneva, produsele si serviciile nu pot li considerate asemănătoare pe motiv că figurează în aceeași clasa și nici nu pot fi considerate diferite pe motiv ca figurează în clase diferite.
In consecință, sub acest aspect reprezentat de criteriul clasei de produse nu se poate afirma ca similaritatea produselor conduce în mod obligatoriu la producerea unui risc de confuzie între doua mărci.
Sub aspect concepțional cele două mărci, văzute ca ansamblu, iar nu luate pe bucăți, au avut alt concept de creație, așa cum a reieșit cu evidența din descrierea lor verbală și vizuală.
Marca „Ziarul Financiar” a indicat în mod expres produsele și serviciile ce formează obiectul protecției, fiind reținut în mod cert de către consumator ca această marca este utilizată pentru a desemna un cotidian.
Elementul Financiar a reprezentat modalitatea de a individualiza pe piață caracterul financiar sau economic al publicației respective:
Total diferit, ca și concept, marca „FINANCIAR.RO” determina în percepția consumatorului servicii și produse realizate și promovate exclusiv în mediul on –line.
Sub aspectul riscului de confuzie - probabilitatea de confuzie, ca și condiție ce se opune înregistrării mărcii, a constat în probabilitatea ca publicul să confunde cele doua mărci sau, mai bine zis, originea produselor și serviciilor ce poarta cele doua mărci.
In aplicarea art. 6 alin. 1 lit. b) din lege, pentru a intra în conflict cu o marca anterior înregistrată, similaritatea cu marca anterioara trebuie să creeze în mod obligatoriu un risc de confuzie, și nu doar un risc de asociere așa cum a reținut instanța de apel, riscul de asociere nefiind el însuși suficient.
Altfel spus, asocierea care se poate crea în mintea consumatorilor între marca ulterioara și cea anterior înregistrată trebuie să fie doar mijlocul prin care aceștia să poată ajunge în situația de a le confunda (direct sau indirect).
In aprecierea similarității și a riscului de confuzie dintre marca ulterioara și cea anterior înregistrata nu trebuie astfel ignorat faptul că, având un element verbal comun care nu este prin el însuși pronunțat distinctiv, spre deosebire de elementul verbal foarte distinctiv pe care îl prezintă marca opusa, riscul de confuzie este practic exclus.
Din aceasta perspectiva, a condiției de similaritate, pentru a deduce existenta și îndeplinirea unei alte condiții, cea a posibilității de a produce în mintea consumatorilor un risc de confuzie, incluzând și riscul de asociere cu marca anterioara, instanța de apel a aplicat în mod greșit dispozițiilor art. 6 alin. 1 Iit. b) din Legea nr. 84/1998.
Pentru aceste motive, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței civile recurate și modificarea Hotărârii nr. 68/12.04.2011 pronunțată de Comisia de Contestații și Mărci din cadrul Oficiului de S. pentru Invenții și Mărci, în sensul respingerii contestației formulate de către S.C. P. Internațional S.A. și dispunerea pe cale de consecința a înregistrării mărcii M 2008_ FINANCIAR.RO, pentru toate serviciile și produsele solicitate la înregistrare, sau, în subsidiar, modificarea în parte a Hotărârii nr. 68/12.04.2011 pronunțată de Comisia de Contestații și Mărci din cadrul Oficiului de S. pentru Invenții și Mărci, în sensul respingerii parțiale a contestației intimatei, anume respingerea de la înregistrare a mărcii FINANCIAR.RO numai pentru clasa 16 de servicii și produse.
În drept, au fost invocate art.304 pct.9 Cod procedură civilă, art.6 lit.b din Legea nr.84/1998.
Intimata M. G. SA a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând lucrările dosarului în raport cu motivele de recurs formulate, Curtea reține următoarele:
Recurentul susține că Tribunalul a interpretat și aplicat greșit dispozițiile art. 6 alin. 1 lit. b din Legea nr. 84/1998, potrivit cărora, ”(1) În afara motivelor prevăzute la art. 5 alin. (1), o marcă este refuzată la înregistrare sau, după caz, este susceptibilă a fi anulată pentru următoarele motive relative: …
b) dacă, din motive de identitate sau de similitudine în raport cu marca anterioară și din motive de identitate sau similitudine a produselor sau serviciilor pe care cele două mărci le desemnează, se poate crea, în percepția publicului, un risc de confuzie, inclusiv riscul de asociere cu marca anterioară.”
Susține recurentul că, datorită prezenței elementelor distinctive ”ziarul” și ”ro”, nu poate fi reținut un grad de similaritate între cele două mărci.
Curtea constată că susținerea menționată nu poate fi primită. Astfel, așa cum corect a reținut Tribunalul, elementul dominant al mărcilor în conflict este ”financiar”, iar nu ”ziarul” sau ”.ro”.
Cuvântul ”ziarul” este descriptiv pentru clasa 16 de produse și, prin urmare, nu are caracter distinctiv. Caracterul distinctiv al mărcii ”ziarul financiar” este dat de asocierea celor două elemente verbale, distictivitatea fiind și mai pronunțată datorită elementului grafic din componența mărcii.
Contrar susținerii recurentului, chiar dacă e primul termen al elementului verbal al mărcii, publicul nu este captat de particula ”ziarul”, întrucât aceasta nu îi identifică produsul căruia îi este aplicată marca, ci doar un gen de produse. Prin urmare, publicul nu se va raporta la produs prin prisma primului termen al elementului verbal, ci prin prisma celui de-al doilea element – ”financiar”, care are rolul de a diferenția produsul de alte produse din același gen.
Particula ”.ro” este extensia de internet pentru toate domeniile naționale și, totodată, este descriptivă pentru parte din serviciile cuprinse în clasa 42, respectiv ”dezvoltare și menținere de site-uri web”.
Prin urmare, în mod corect analiza similarității mărcilor în conflict s-a realizat prin raportare la elementul dominant al acestor mărci, iar nu la elementele slabe, nedefinitorii ale acestora.
Susținerea recurentului că elementul figurativ din marca ”Ziarul financiar” este de natură să înlăture similaritatea elementului verbal dominant nu poate fi primită, întrucât elementul figurativ nu se regăsește în redarea verbală a mărcii. În plus, existența elementului figurativ nu este de natură să înlăture identitatea elementului verbal dominant din cele două mărci în conflict.
Mai mult, elementul figurativ, ca și cel cromatic nu determină pierderea similarității între cele două mărci, cum pretinde recurentul, chiar și numai pentru faptul că numele de domeniu de internet atașat unei mărci combinate cu poate cuprinde elementele grafice sau cromatice ale mărcii. Or, în cazul de față, prima impresie a publicului este aceea că marca ”financiar.ro” este numele de domeniu unde pot fi găsite produsele marca ”ziarul financiar” sau varianta online a publicației cu acest nume.
Particula ”.ro” atașată oricărui element verbal sugerează în mod obișnuit domeniul de internet unde este găzduit site-ul dedicat fie producătorului, fie produsului ce poartă numele respectiv.
Ca atare, atât riscul de confuzie indirectă, cât și riscul de asociere între marca înregistrată și semnul ce se solicită a fi înregistrat sunt evidente, semnul ”financiar.ro” sugerând publicului că ar fi domeniul de internet dedicat Ziarului financiar.
Mai mult, fiind vorba de mărci puternic similare și de utilizarea mărcilor parțial pentru aceleași produse și servicii și parțial pentru produse și servicii similare și complementare, publicul este îndreptățit să considere că sub marca ”financiar.ro” se regăsește varianta online sau digitală a acelorași produse și servicii ce poartă marca ”ziarul financiar”.
Chiar dacă în realitate numele de domeniu dedicat acestui ziar este altul, riscul de confuzie, inclusiv cel de asociere există, publicul fiind îndreptățit să considere că există o legătură tehnică, economică sau legală între cele două entități sau că produsele, deși diferite, au aceeași sursă de proveniență.
Este greșit și exemplul ales de recurent, referitor la prescurtarea ”GTI” din cadrul unei mărci, și care este prescurtarea pentru Gran Turismo Iniezione, care desemnează un tip de autoturism dotat cu un motor cu un anumit tip de funcționare, autoturismul putând fi orice marcă.
Acest exemplu este perfect aplicabil particulei ”.ro” din cadrul mărcii solicitate la înregistrare, care este aplicabilă tuturor domeniilor de internet naționale, diferențiindu-le pe cele românești de alte domenii de internet naționale (ex: ”.ru”, ”.fr”) sau fără identificare teritorială (ex. ”..” poate fi aplicată la orice marcă de autoturism dotată cu tipul de motor corespunzător, diferențiind nu mărcile de autoturisme între ele, ci tipul de motorizare.
Este corectă susținerea recurentului în sensul că înregistrarea mărcii ”ziarul financiar” nu conferă titularului monopol asupra elementului verbal ”financiar”, însă pentru înregistrarea unei mărci care să cuprindă acest element verbal trebuie ca respectiva marcă să aibă în componență elemente care să determine fie o lipsă de similaritate, fie, în cazul existenței unei similarități, să fie înregistrată pentru produse și/sau servicii diferite, astfel încât să nu existe risc de confuzie pentru public, incluzând și riscul de asociere.
Prin urmare, Curtea constată că Tribunalul a interpretat corect dispozițiile art. 6 alin. 1 lit. b din Legea nr. 84/1998, pe care le-a aplicat corect la situația de fapt din prezenta cauză.
În consecință, Curtea urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul F. A. D. C. împotriva deciziei civile nr. 382 A/11.04.2013 pronunțată în dosarul nr._ de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimații S.C. P. Internațional S.A., O. de S. pentru Invenții și Mărci și S.C. M. G. S.A..
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică azi, 15.10.2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
S. M. L. E. F. M. Steluța C.
Grefier,
J. F.
RED.MS
Tehnored.MȘ/ 2 ex.
| ← Conflict de competenţă. Sentința nr. 88/2014. Curtea de Apel... | Drept de autor şi drepturi conexe. Decizia nr. 373/2014. Curtea... → |
|---|
