Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 1694/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1694/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-11-2014 în dosarul nr. 11023/300/2007**
Dosar nr._
(745/2014)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1694
Ședința publică de la 12.11.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - ALINA-PETRUȚA BUCULEI
JUDECĂTOR - C. B. T.
JUDECĂTOR - M.-G. R.
GREFIER - Ș. P.
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află pronunțarea recursului declarat de recurenta-pârâtă-reclamantă C. (fostă C.) TUDORIȚA, împotriva deciziei civile nr.1109 A din 14.11.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât C. A. M..
P. are ca obiect acțiune civilă pentru partaj bunuri comune.
Dezbaterile cauzei și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 22.10.2014, fiind consemnate în încheierea de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, când, Curtea, pentru a da posibilitatea părților să depună note scrise și în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la 29.10.2014, apoi la 05.11.2014 și la 12.11.2014, când a decis următoarele:
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 6701/13.09.2007, pronunțată în dosarul nr._, instanța a disjuns capătul cererii principale și capătul cererii reconvenționale privind partajul bunurilor comune, fiind înregistrate sub un nou nr. de dosar, respectiv_ . Prin cererea de partaj, reclamantul C. A. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C. Tudorița (după desfacerea căsătoriei Curechiu) partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în timpul căsătoriei au fost dobândite următoarele bunuri comune: imobilul situat în localitatea C. de Sus, jud. Prahova, compus din construcție formată din 3 camere și dependințe și teren aferent de 9.800 mp și 3.600 mp teren pădure; autoturismul marca Toyota cu nr. de înmatriculare_ . Acesta a solicitat atribuirea în natură a imobilului, pârâtei atribuirea vehiculului cu plata sultei corespunzătoare. A mai solicitat să fie obligată pârâta să îi lase în deplină proprietate și posesie apartamentul nr. 6, situat în București,., ., dobândit anterior căsătoriei, cu cheltuieli de judecată.
În drept au fost invocate dispozițiile prevăzute de art. 36 din C. fam..
Prin cererea completatoare, reclamantul a evaluat imobilul, la termenul din data de 22.03.2007, la valoarea de 9000 euro, respectiv 30.129,3 lei, iar autoturismul la valoarea de 10.000 euro, respectiv 33.477 lei, arătând că are o cotă de contribuție la dobândirea bunurilor comune de 80%, iar pârâta de 20%.
Prin întâmpinare și cererea reconvențională depusă la dosar la data de 03.05.2007, pârâta a arătat că masa bunurilor partajabile se compune din imobilul situat în ., format din teren în suprafață de 6.443, mp situat în intravilan, și construcția aflată pe teren, compusă din 2 camere și dependințe și teren în suprafață 2.088 mp cu vegetație forestieră situat în extravilan, aflat în administrarea sa, pe care îl evaluează la 250.000 lei; autoturismul marca Toyota, tip Land Cruiser cu nr. de înmatriculare_, aflat în posesia reclamantului, frigider marca Samsung, în valoare de 6.600 lei aflat în posesia reclamantului; centrală termică marca Suanier Duval, aflată în posesia reclamantului la fostul domiciliu comun în valoare de 3.300 lei; televizor marca Sony aflat în posesia reclamantului în valoare de 1000 lei; video-player marca Philips, aflat în posesia reclamantului în valoare de 1000 lei, mașina de spălat marca Whirpool, aflată în posesia reclamantului în valoare de 1000 lei, autovehicul ATV aflat în imobilul din . 6.600 lei, îmbunătățirile efectuate la apartamentul nr. 6 situat în București, ., ., pe care le evaluează la 8.250 lei, 100 părți sociale la .. Pârâta-reclamantă a solicitat stabilirea unor cote egale de contribuție la dobândirea bunurilor și partajarea lor în cote egale, cu atribuirea în natură a construcției situată în ., împreună cu cota de ½ din terenul intravilan și ½ din terenul extravilan, descrise mai sus, iar restul bunurilor către reclamant, cu obligarea acestuia la plata sultei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, pârâta-reclamantă a susținut că pe tot parcursul căsătoriei a avut un loc de muncă constant, reclamantul fiind acela care frecvent nu avea loc de muncă, iar în lipsa unor probe certe cu privire la o contribuția acestuia mai mare, împărțirea bunurilor trebuie să se facă în părți egale, bunurile au fost dobândite în parte prin cumpărare cu plata în rate și pentru că a avut un venit constant. Solicită atribuirea construcției din . din suprafața de teren, întrucât este îndreptățită la aceasta, cât timp nu are o locuință proprie, fiind obligată să locuiască la cunoscuți, a administrat în permanență acest imobil, plătind toate cheltuielile aferente, inclusiv după separarea în fapt, inițiativa achiziționării imobilului i-a aparținut, banii pentru avans fiind împrumutați de la rudele sale, iar reclamantul a fost ulterior de acord fără a se preocupa de bun. Celelalte bunuri comune dobândite în timpul căsătoriei, respectiv obiectele de uz casnic se află în folosința reclamantului, la fel și vehiculele.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 673 1 și urm. din C.pr.civ., art. 30 din C. fam.
Prin întâmpinare și cererea completatoare, reclamantul-pârât a completat masa bunurilor partajabile cu suma de 5.000 euro, echivalent de_,5 lei la data formulării prezentei cereri, reprezentând contravaloarea avansului achitat pentru achiziționarea în leasing a autoturismului Toyota Corolla Versus și rate de leasing achitate până în luna octombrie 2006, prin contribuție proprie și a solicitat să se constate un drept de creață împotriva pârâtei aceasta achitând ratele numai începând cu luna octombrie 2006.
A mai arătat că în perioada 2001-2002 a avut un salariu de 5.000 USD lunar, la care s-au adăugat onorariile de avocat, încasate din activitatea desfășurată, iar în perioada 2003-2007 a realizat venituri mari din activitatea desfășurată, venituri din care s-au achitat toate cheltuielile de întreținere ale apartamentului ce a constituit domiciliul comun, inclusiv lucrările de renovare și îmbunătățiri la imobilul situat în localitatea Cosminele, participând în anul 2006 la executarea puțului de apă, iar susținerea în sensul că pârâta-reclamantă a avut inițiativa achiziționării imobilului, iar prețul de vânzare a fost achitat din fonduri proprii și solicitarea de atribuire nu se justifică, pârâta locuind în București la adresa indicată în cererea reconvențională, iar imobilul din Cosminele se află la o distanță de aproximativ 100 km de locul de muncă al acesteia.
Apartamentul situat în . propriu dobândit înainte de căsătorie, autoturismul marca Toyota Land Cruiser a fost achiziționat pe numele pârâtei-reclamante, întrucât este cetățean american și nu putea dobândi în România un autoturism în leasing, pârâta-reclamantă neavând posibilitatea de a achita lunar rate de leasing în cuantum de 1.100 lei, cât timp veniturile sale nu depășeau 300 de USD lunar, alimentând contul acesteia în vederea efectuării transferului bancar către societate de leasing, achitând și cheltuielile de înmatriculare.
Referitor la cererea de partajare a celor 100 de părți sociale deținute la ., solicită respingerea, întrucât chiar dacă societatea s-a înființat în timpul căsătoriei pot fi supuse partajului cel mult dividendele pe care le-ar fi putut încasa, iar pe de altă parte părțile sociale nu au fost dobândite din bani comuni, ci din venituri realizate exclusiv de către reclamantul-pârât.
Prin precizarea depusă la dosar la data de 27.11.2008, pârâta-reclamantă a solicitat scoaterea din masa partajabilă a sumei de 5.000 euro și să se constate că aceasta constituie bun propriu conform art. 31 din C. fam, cât timp a fost gratificată de către rudele reclamantului-pârât, respectiv unchiul și mătușa acestuia, familia Papadat, așa cum rezultă din declarația notarială, iar contravaloarea ratelor de leasing au fost plătite exclusiv din fondurile puse la dispoziția sa de sora sa, fonduri nerestituite, după cum rezultă din declarația notarială.
Cauza a fost suspendată la data de 29.11.2007 conform art. 244 pct. 1 C., fiind repusă pe rol la data de 27.11.2008.
Prima instanță, la termenul din data de 25.06.2009, a anulat ca netimbrat capătul de cerere cu privire la lăsarea în deplină proprietate și posesia a imobilului situat în . vederea faptul că reclamantul-pârât, deși i-a fost pus în vedere să precizez valoarea provizorie și să timbreze nu s-a conformat solicitării instanței.
Prin încheierea din data de 26.11.2009, prima instanță a stabilit, conform art. 6737 din C.pr.civ., bunurile supuse împărțeli și cota parte a părților,
Prima instanță a reținut că părțile au dobândit în timpul căsătoriei cu contribuția de 80% a reclamantului-parat și de 20% a paratei-reclamante, următoarele bunuri imobile: terenul în suprafață de 6443 mp situat în intravilanul comuna Cosminele . jud. Prahova, precum și construcțiile situate pe teren respectiv locuința din lemn formată din 3 camere hol și 2 prispe, imobil în suprafață utilă de 63,24 mp și anexa C2 reprezentând o cameră edificată din lemn acoperită cu carton, cu nr. cadastral provizoriu 121 precum și terenul în suprafață de 2.088 mp situat în extravilanul comunei Cosminele, ., cu nr. cadastral provizoriu 122, bunuri imobile dobândite prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3679 la data de15.04.2004 de către BNP P. V. precum și următoarele bunuri mobile: Toyota tip Land Cruiser cu nr. de înmatriculare_ nr. de identificare JTEBZ99J_, nr. de omologare ADGTY171111T14E3/2001, frigider marca Samsung; televizor marca Sony; video-player marca Philips, mașina de spălat marca Whirpool, centrala termică marca Saunier Duval, autovehicul ATV, 100 părți sociale la ..
În considerentele încheierii, prima instanță a arătat:
În urma analizării probei cu înscrisuri a rezultat faptul că mașina de teren marca Toyota tip LandCruiser cu nr. de înmatriculare_ nr. de identificare JTEBZ99J_, nr. de omologare ADGTY171111T14E3/2001(filele 10-11) aparține părților (filele 32-33, 34-35), inițial fiind încheiat pentru vehicul contractul de leasing nr. COS-1 (filele 252-262).
Părțile au mai depus înscrisuri pentru mașina de spălat marca AWM8105 (fila 36).
Pentru părțile sociale s-a depus doar istoricul firmei eliberat de ONRC (filele 37-40), din care rezultă că societate Madison Consulting SRL cu 100 de părți sociale este înregistrată cu asociat unic A. M. C., nr. de înmatriculare fiind acordat la data de 13.02.2004, valoarea părților sociale fiind de 1.000 lei.
Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3679 la data de 15.04.2004 de către BNP P. V., părțile au dobândit terenul în suprafață de 6443 mp situat în intravilanul com. Cosminele . jud. Prahova, precum și construcțiile situate pe teren, respectiv locuința formată din 3 camere hol și 2 prispe, imobil cu nr. cadastral provizoriu 121 precum și terenul în suprafață de 2.088 mp situat în extravilanul com. Cosminel, . cu nr cadastral provizoriu 122 (filele 21-22), pentru acest imobil fiind încheiat și antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1264/05.02.2004 de același notar public.
În urma administrării interogatoriilor a rezultat că în timpul căsătorie părțile au beneficiat de serviciile unei menajere pentru treburile casnice, că pârâta-reclamantă a avut în afara salariului ajutor financiar din partea surorilor sale (filele 534-537), că reclamantul-pârât a sprijinit financiar pe copilul său în perioada aprilie 2001-aprilie 2008, că a achitat onorarii de avocat și cheltuielile cu procesul pentru obținerea custodiei în cuantum de 7500 usd, că în anul 2004 a trebuit să ramburseze 13.200 usd unei persoane, că la imobilul situat în . renovare au constat într-a zugrăveală, că pârâta-reclamantă s-a ocupat de imobilul din Cosminele prin plantare de flori și că reclamantul-pârât a obținut venituri din contracte de consultanță (filele 538-542).
Din declarația martorului T. C. (fila 543) a rezultat faptul că a fost angajat de reclamantul-pârât pentru lucrările la imobilul din Cosminele în anul 2004, lucrările fiind însă efectuate în urma discuțiilor cu pârâta, care a plătit și prețul lucrărilor, reclamantul-pârât s-a ocupat într-adevăr de puțul de apă al imobilului, însă toate sumele plătite pentru lucrări le-a primit de la pârâta-reclamantă în rate, însă nu cunoaște proveniența sumelor de bani.
Din declarația martorului Pratz Rucsandra (fila 544) a rezultat că la imobilul din . zugrăvit, la imobilul din Cosminele s-au făcut reparații, că reclamantul a plătit pentru chioșcul ridicat aici, fapt pe care îl cunoaște de la acesta, tot de la acesta cunoaște că are venituri bune și și-a cumpărat mașina Toyota, tot reclamantul a suportat cheltuielile cu excursii, haine, călătorii, însă la începutul căsătoriei a fost ajutat de părinții acestuia. Martora a fost personal cu reclamantul la un prieten când a primit bani de la părinții săi, tot de la acesta cunoaște că a făcut lucrările la imobilul de la C., și tot de la reclamant știe că au fost mai multe dăți când a primit sume de bani de la părinți prin intermediul acestui prieten.
Martorul Ș. O. a declarat (fila 545), că reclamantul era ajutat de părinți, avea un venit de 5000-6000 usd pe lună, acorda și consultanță, iar pârâta avea venituri de 500 de dolari, părțile au făcut îmbunătățiri la imobilul din . efectuarea unei camere pentru copilul reclamantului. Reclamantul a muncit la imobilul din C. a introdus apă, a construit un wc, o pivniță, părțile au primit bani din de la un unchi al reclamantului, înainte de achiziționarea imobilului, la începutul căsătoriei martorul a auzit discuții cu privire la niște bani primiți din partea părinților reclamantului, reclamantul suporta toate cheltuielile, părțile aveau menajeră, bani au fost primiți din partea părinților reclamantului de 2-3 ori.
Martora T. M. a declarat (fila 546), că pârâta s-a ocupat de imobil, de refacerea acestuia, a angajat oameni, a fost angajată să aibă grijă de imobil în perioada 2004-2007, fiind plătită de pârâtă și știe de la fostul soț că și reclamantul plătea lucrările dar cu întârziere, pârâta trimitea bani prin poștă pentru imobil și participa efectiv la îngrijirea lui, pe reclamant nu l-a văzut făcând reparații. În ceea ce privește imobilul din . constat în zugrăveli și vopsit tâmplăria în perioada 2005-2006.
Din analiza celorlalte înscrisuri depuse la dosar, respectiv extrasele de cont depuse de reclamantul-pârâtul (110-229), au rezultat veniturile acestuia în timpul căsătoriei, pârâta-reclamantă depunând copie a cărții de muncă (filele 557-566), în care nu sunt relevate veniturile și fișele fiscale pentru anii 2001, 2002, 2002, 2003, 2005, 2006 (filele 567-574)
P. prisma materialului probator și fată disp.art. 29, art. 30 și art. 31 C. fam instanța în baza art 6735 va constata că părțile au dobândit în timpul căsătoriei cu o contribuție de 80% pentru reclamantul-pârât și de 20 % pentru pârâta–reclamantă următoarele bunuri: terenul în suprafață de 6443 mp situat în intravilanul . jud. Prahova, precum și construcțiile situate pe teren respectiv locuința din lemn formată din 3 camere hol și 2 prispe, imobil în suprafață utilă de 63,24 mp și anexa C2 reprezentând o cameră edificată din lemn acoperită cu carton, cu nr. cadastral provizoriu 121 precum și terenul în suprafață de 2.088 mp situat în extravilanul ., cu nr. cadastral provizoriu 122, bunuri imobile dobândite prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3679 la data de15.04.2004 de către BNP P. V., precum și următoarele bunuri mobile: Toyota tip Land Cruiser cu nr. de înmatriculare_ nr. de identificare JTEBZ99J_, nr. de omologare ADGTY171111T14E3/2001, frigider marca Samsung; televizor marca Sony; video-player marca Philips, mașina de spălat marca Whirpool, centrala termică marca Saunier Duval, autovehicul ATV, 100 părți sociale la ..
La termenul din data de 06.05.2010 prima instanță a încuviințat proba cu expertiză în specialitatea construcții, părțile nesolicitând evaluarea celorlalte bunuri. Expertul tehnic a arătat că valoarea proprietății este de_ lei și că se pot forma loturi conform cotelor stabilite de către instanță.
La termenul din data de 10.02.2011 s-a respins solicitarea formulată de către reclamantul-pârât de atribuire provizorie a bunului imobil fiind suplimentate și probele cu proba cu expertiză tehnică în specialitatea topografie.
Raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie a identificat loturile propuse de către expertul tehnic în specialitatea construcții, însă a indicat faptul că lotizarea este forțată și duce la scăderea valorii proprietății, aceste loturi fiind greu de exploatat în viitor.
Prin sentința civilă nr._/27.10.2011, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Sectorului 2 București a admis în parte cererea principală formulată de reclamantul-pârât C. A. M., în contradictoriu cu pârâta-reclamantă C. (fostă C.) Tudorița.
A admis în parte cererea reconvențională.
A dispus încetarea proprietății devălmașe.
A atribuit reclamantului-pârât următoarele bunuri: imobilul situat comuna Cosminele . jud. Prahova, dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3679 la data de 15.04.2004 de către BNP P. V., în valoare totală de 369.900 le; autovehicul marca Toyota tip Land Cruiser cu nr. de înmatriculare_ nr. de identificare JTEBZ99J_, nr. de omologare ADGTY171111T14E3/2001, în valoare de_ lei, frigider marca Samsung în valoare de 6600 lei; televizor marca Sony în valoare de 1000 lei; video-player marca Philips, în valoare de 1000 lei, mașina de spălat marca Whirpool în valoare de 1000 lei, centrala termică marca Saunier Duval în valoare de 3300 lei și autovehicul ATV în valoare de 6600 lei.
A constatat că valoarea totală a masei partajabile este de 432.688 lei.
A obligat reclamantul-pârât la plata unei sulte către pârâta-reclamantă, în cuantum de 86.537,6 lei.
A stabilit termen de plată a sultei un termen de două luni de la momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
A obligat reclamantul-pârât la plata sumei de 1000 de lei, către pârâta-reclamantă cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prima instanță a reținut că reclamantul-pârât este persona care le deține și le folosește bunurile mobile de o lungă perioadă de timp, multe se află la locuința proprietate sa personală, neexistând un motiv pentru atribuirea către pârâta-reclamantă. În ceea ce privește valoarea acestor bunuri, a fost reținută valoarea indicată de către pârâta-reclamantă și necontestată de partea adversă. Pentru vehicul, s-a reținut valoarea indicată de către reclamantul-pârât de 10.000 de euro la un curs al euro la data soluționării cauzei (4,3288 lei/euro/27.10.2011), reținându-se că nici una dintre părți nu a solicitat nici expertiză prețuitoare pentru acest bun.
În ceea ce privește bunul imobil, prima instanță a reținut că ambele părți s-au ocupat de acesta și ambele părți solicită atribuirea, pârâta solicitând formare unor loturi.
Prima instanță a reținut că nu se pot forma două loturi, având în vedere concluziile raportului de expertiză în specialitate topografie, conform cărora deschiderea la stradă este foarte mică de circa 21 mp raportat la întreaga suprafață de teren și aceasta ar duce la o sfărâmițare, care ar cauza o scădere importantă a valorii imobilului. În ceea ce privește studiul geotehnic la care face referire pârâta-reclamantă și pe care aceasta își întemeiază solicitarea de stabilirea a loturilor, a reținut că acesta relevă riscul de eroziune și riscul de inundații al proprietății, doar treimea inferioară neprezentând aceste riscuri. Aceasta ar însemna ca în cazul în care s-ar forma loturile, partea căreia i-ar fi atribuită porțiunea supusă riscurilor enumerate anterior să fie pusă în situația de a face cheltuieli excesive pentru realizarea unei construcții, deși valoarea proprietății s-ar diminua prin sfărâmițare.
Pârâta-reclamantă nu are o altă locuință în proprietate, însă locuiește în București și, dincolo de susținerile sale, o locuință aflată la circa 100 de km de locul în care trăiește în mod obișnuit nu poate constitui pentru aceasta o soluție viabilă de rezolvare a problemei sale locative.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate doar de către pârâta-reclamantă, a reținut că atât cererea principală cât și cererea reconvențională au fost admise în parte, urmând ca părții să îi fie acordate cu acest titlu cheltuieli de judecată în cuantum de 1000 de lei, pentru cheltuielile efectuate cu apărarea sa.
Împotriva acestei sentințe și a încheierii din data de 26.11. 2009 a declarat apel pârâtă-reclamantă C. Tudorița, cererea de apel fiind înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a III-a civilă la data de 29.05.2012, sub nr._ .
Prin decizia civilă nr.1109 A/04.11.2013, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins apelul formulat de apelanta - pârâtă-reclamantă C. (fostă C.), Tudorița, în contradictoriu cu intimatul - reclamant-pârât C. A. M., împotriva sentinței civile nr._/27.10.2011, pronunțate de Judecătoria Sectorului 2 București, în dosarul nr._, ca nefondat, și a dispus darea în debit a intimatului cu suma de 2.474 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru datorată pentru fond.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de dispozițiile prevăzute de art. 295 din C.pr.civ., tribunalul a reținut că apelul este nefondat pentru următoarele motive:
Prima instanță a făcut o analiză corectă și amănunțită a probelor ce au fost administrate în cauză și a reținut corect cotele de contribuție pe care părțile le-au avut la dobândirea bunurilor ce compun masa partajabilă, iar criticile formulate de apelantă au fost găsite nefondate, nefiind primite. Prezumția că ambii soți au contribuții egale la dobândirea bunurilor în timpul căsătoriei a fost răsturnată de probele administrate în cauză, ce au dovedit că reclamantul a avut o contribuție mai mare la dobândirea acestora. Din înscrisurile depuse la dosar, tribunalul a constatat că prima instanță a reținut corect că veniturile reclamantului-pârât au fost mai mari decât cele ale pârâtei-reclamante, acestea fiind peste 3500 USD/lunar, în timp ce ale pârâtei erau între 430 USD și 1000 USD/lunar. De asemenea, conform declarațiilor martorilor audiați în cauză, reclamantul-pârât a beneficiat de ajutor financiar din partea părinților săi, acesta fiind principalul susținător al familiei.
Apelanta susține că veniturile sale au fost mult mai mari, însă nu produce nicio probă care să dovedească temeinicia acestor afirmații. De asemenea susține că imobilul supus partajului a constituit singura casă pe care a avut-o și de care s-a ocupat constant, ceea ce reclamantul nu a făcut, însă din probele aflate la dosarul cauzei tribunalul a reținut că ambele părți s-au preocupat de administrarea acestei case, precum și administrarea celorlalte bunuri și au beneficiat și de ajutor în ceea ce privește treburile gospodărești, având menajeră. Tribunalul a mai reținut că în ceea ce privește cota de contribuție a soților la dobândirea bunurilor comune, aceasta se stabilește prin raportare la toate bunurile ce compun masa partajabilă și nu individual, prin raportare la anumite bunuri, așa cum corect a reținut și prima instanță. Înscrisurile depuse de apelantă la dosar în calea de atac a apelului sunt nerelevante și nu justifică susținerea acesteia potrivit căreia cota sa de contribuție la dobândirea bunurilor comune este de 50%, faptul că intimatul-reclamant a efectuat cu întârziere anumite plăți la organele fiscale nu dovedesc veniturile diminuate pe care acesta le realiza.
În ceea ce privește modalitatea de atribuire a bunurilor supuse partajului, tribunalul a constatat că prima instanță a făcut o partajare corectă, ținând cont de contribuția majoră pe care reclamantul a avut-o la dobândirea acestor bunuri, precum și de condițiile în care acestea pot fi partajate în natură, iar criticile formulate de apelantă au fost găsite nefondate și au fost respinse.
Raportul de expertiză topografică a fost efectuat de către expert B. I. D. și a fost depus la dosarul cauzei la data de 04.09.2013. Conform acestui raport de expertiză, . 6443,3 mp nu este comod partajabilă în natură, în două loturi egale, din cauza deschiderii minime la drumul sătesc și accesul la acest drum. Din punct de vedere geotehnic, terenul este amplasat într-o zonă subcarpatică cu frecvente alunecări de teren și risc major de instabilitate a oricărei construcții, iar configurația alungită a celor două parcele dispuse, separat cu acces restrictiv la căile de circulație stradală nu permite stabilirea unei variante de partajare comodă în natură. Prin urmare, imobilul situat în . a fost atribuit corect, în deplină proprietate și posesie reclamantului-pârât, având în vedere că acesta nu poate fi partajat în natură. Faptul că apelanta susține că nu mai are nicio locuință și că dorește să rămână în continuare în imobilul situat în ., nu constituie un motiv temeinic pentru ca acest bun să nu fie atribuit reclamantului, din moment ce aceasta a solicitat să-i fie atribuită numai o cotă de 1/2 din imobil, iar o astfel de partajare în natură nu este posibilă, așa cum s-a arătat mai sus și cum corect a reținut și prima instanță.
Tribunalul a mai reținut că cererea de chemare în judecată a fost timbrată corect, conform dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 147/1996, în raport de valoarea bunurilor ce au compus masa partajabilă, iar criticile formulate de apelantă au fost găsite nefondate și nu au fost primite.
În consecință, pentru motivele arătate, în temeiul art. 296 din C.pr.civ., tribunalul a respins apelul ca nefondat și a menținut hotărârea primei instanțe, ca fiind legală și temeinică.
Totodată, a dispus darea în debit a intimatului cu suma de 2.474 lei, reprezentând taxă judiciară timbru datorată pentru fond.
Împotriva deciziei instanței de apel a formulat recurs pârâta-reclamantă C. (fostă C.) Tudorița, prin care a solicitat admiterea recursului, cu consecința modificării deciziei recurate, în sensul:
I. Stabilirii cotei de 50% pentru fiecare dintre părțile Ia dobândirea bunurilor ce compun masa partajabila,
II. Atribuirea către intimatul reclamant pârât C. A. M. a bunurilor ce compun masa partajabila și obligarea acestuia la plata către recurentă a sultei corespunzătoare cotei de 50%.
III. Obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecata pe cale separata, pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
În fapt, în anul 2007 a fost pronunțata de către Judecătoria Sectorului2 București, sentința civila nr. 6701/13.09.2007 prin care s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre recurenta – pârâtă - reclamantă și apelantul-reclamant-pârât, din culpa exclusiva a acestuia, ocazie cu care a fost disjuns capătul de cerere privind soluționarea partajului bunurilor comune formându-se dosarul de față.
În urma administrării probatoriului încuviințat, în data de 26.11.2009 s-a pronunțata încheierea interlocutorie prin care instanța, a stabilit cota de contribuție la dobândirea bunurilor comune de 20% pentru recurenta – pârâtă - reclamantă și 80% pentru intimatul-reclamant-pârât, cât și bunurile ce compun masa partajabila ca fiind:
- Terenul în suprafața de 6443 m.p. situat în intravilanul com. Cosminele, ., jud. Prahova, precum și construcțiile situate pe acesta în suprafață utila de 63,24 m.p. și anexa C2 reprezentând o camera edificata din lemn acoperita cu carton;
- Terenul în suprafața de 2.088 m.p. situat în extravilanul com. Cosminele, ., ambele dobândite conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3679 la data de 15.04,2004 de către BNP P. V.;
- Autoturism marca Toyota Lang Cruiser cu nr. de înmatriculare_ având număr de identificare JTEBZ99J_;
- Frigider marca Samsung;
- Televizor marca Sony;
- Video-player marca Philips;
- Mașina de spălat marca Whirpool;
- Centrala termica marca Saunier Duval
- Autovehicul ATV;
- 100 părți sociale la S.C MADISOL CONSULTING S.R.L.
În motivarea referitoare la stabilirea cotelor de participare la dobândirea bunurilor ce compun masa partajabila, instanța a reținut ca, din materialul probator rezulta ca intimatul a avut în perioada anilor 2001-2003 respectiv 2005-2007 venituri care pornesc de la 3.500 USD/lunar în timp ce pârâta-reclamantă venituri intre 430 și 1.000 USD/lunar.
După evaluarea bunurilor supuse partajării în data de 27.10.2011 Judecătoria Sector 2 București, a pronunțat sentința civila nr._ prin care a sistat starea de devălmășie privind bunurile reținute prin încheierea pronunțata la data de 26.11.2009 și a atribuit către intimatul reclamant pârât toate bunurile supuse partajării în valoare de 432.688 lei oblîgandu-l pe acesta la plata către recurentă a unei sulte în suma de 86.537,6 lei.
Prin apelul formulat, pârâta – reclamantă a înțeles să critice în primul rând reținerile din încheierea interlocutorie pronunțata în ședința din data de 29.10.2009 cu privire la cotele de contribuție la dobândirea bunurilor comune, care în ceea ce mă privește nu au avut la baza o analiza amănunțita a materialului probator, Instanța mulțumindu-se să rețină doar cifre fără a verifica daca exista și justificări pentru acestea.
În cuprinsul motivelor de apel pârâtă – reclamantă a arătat ca, la o analiza a înscrisurilor depuse de intimatul-reclamant-pârât se poate retine ca acesta a avut venituri, în accepțiunea legala a acestora, doar aferent anilor 2001 și 2002, conform înscrisurilor de la filele 133-169 Volumul l din dosarul de fond.
Făcând o mica paranteza și analizând înțelesul cuvântului venit, Dicționarul Explicativ al Limbii Romane îl definește ca:
VENIT, -A,(1) venituri, s. n., (2) veniți, -te, s.m. și f.1.S. n. Ceea ce se obține din desfășurarea unei activități, din plasarea unei sume de bani etc.; câștig, beneficiu
Așa cum s-a arătat doar aferent perioadei 2001-2002 intimatul-reclamant-pârât justifica venituri obținute din desfășurarea unor activități conform contractului încheiat cu Arent Fox Kinrner Plotkin respectiv a contractului încheiat cu P. Waterhouse Coopers.
Aferent perioadei 2003-2007 deși prima instanța reține ca intimatul a înregistrat venituri, au solicitat instanței de apel sa observe ca sumele aferente extraselor de cont atașate nu sunt justificate de înscrisuri care sa facă dovada unor activități desfășurate de către intimat, motiv pentru care acestea nu pot fi calificate ca și venituri.
Acest lucru se desprinde și din faptul ca aceste sume intrau în contul intimatului în mod sporadic și de la persoane aproape întotdeauna diferite după care erau transferate către cu totul alte persoane, între aceste operațiuni neexistând un circuit explicabil. Recurenta – pârâtă – reclamantă arată că nu cere instanței sa se erijeze în organe de control financiar, însă având în vedere faptul ca speța de față se refera la un proces de partaj, firesc se naște întrebarea: ce venituri a avut intimatul și cât din acestea s-au alocat familiei.
Deși recurenta – pârâtă - reclamantă a încercat prin toate mijloacele sa probeze, în fața instanței de apel, faptul ca sumele cu care conturile intimatului erau creditate nu au fost afectate familiei și practic ca, contribuția recurentei a fost cel puțin egala cu cea a intimatului, prin decizia civila nr. 1109 A din 14.11.2013, Tribunalul București a respins apelul pârâtei - reclamante ca nefondat.
În motivarea deciziei sale, Tribunalul s-a mulțumit, la fel ca și prima instanța, a reține ca, din înscrisurile depuse la dosar rezulta un venit al intimatului de peste 3.500 USD/lunar în timp ce recurenta – pârâtă – reclamantă a avut un venit cuprins între 430USD și 1.000 USD/lunar, fapt ce duce la concluzia ca hotărârea primei instanțe este întemeiată.
Este inadmisibila soluția primei instanțe cât și a celei de apel ce au calificat ca și venituri, niște sume a căror proveniența nu este dovedită și a căror destinație nu a fost afectata familiei.
Plățile efectuate de către intimat și pe care recurenta – pârâtă - reclamantă le-a evidențiat în cuprinsul motivelor de apel sunt de natura a dovedi faptul ca sumele pe care acesta le primea în cont se evaporau ulterior prin diverse plăți către persoane fizice sau juridice cu care intimatul de asemenea nu face dovada ca ar fi avut relații contractuale.
Este de neacceptat ca instanța să concluzioneze doar pe baza unor extrase de cont care fac dovada unor sume cu care contul intimatului a fost creditat ca acestea ar fi fost afectate familiei de vreme ce se arata redirecționarea banilor către terțe persoane fără nicio legătura cu familia noastră și nevoile acesteia.
Susținerile recurentei – pârâte - reclamante privitoare la veniturile intimatului în perioada cât au fost căsătoriți sunt confirmate și de valoarea și componenta masei partajabile supuse împărțelii.
Astfel, este cu neputința de acceptat ca o familie care a avut venituri ce se ridicau la suma de 6.000 Euro/lunar nu a reușit sa achiziționeze în timpul căsătoriei decât un bun imobil respectiv pe cel din . preț a fost de 9.000 Euro, cu plata unui avans de 3.000 euro ulterior plătindu-se și diferența, un autoturism achiziționat în leasing și 6 bunuri mobile de uz casnic, bunuri de uz casnic care conform documentelor depuse la dosar au fost achiziționate din veniturile recurentei – pârâte - reclamante cu plata în rate.
Recurenta – pârâtă – reclamantă nu știe ce s-a întâmplat cu restul „veniturilor"pe care intimatul pretinde ca le-a câștigat, în condițiile în care toate sumele cu care s-au efectuat plățile aferente cheltuielilor familiei au fost efectuate de aceasta dovada stand chitanțele și extrasele de cont personale depuse la dosar, cont care nu a fost niciodată alimentat de fostul soț. Se poate face dovada cheltuirii acestor sume fabuloase sume pe excursii, pe bijuterii, pe obiecte vestimentare, pe obiecte de arta etc. conform afirmațiilor intimatului .
Se mai retine de către instanța de apel ca, din declarațiile martorilor audiați în cauza, intimatul a beneficiat de ajutor financiar din partea părinților săi, acesta fiind principalul susținător al familiei.
Aceste rețineri sunt total nejustificate prin raportare la așa zisele venituri ale familiei care după concluziile primelor instanțe se ridicau la peste 40.000 Euro anual. În atare situație care ar fi fost justificarea și nevoia pentru care părinții intimatului sa îl mai susțină financiar de vreme ce, chiar și calculând taxa de școlarizare a fiicei intimatului familia acestora ar fi rămas cu un venit de 30.000 Euro anual.
Cum este posibil ca prima instanța cat și cea de apel sa ignore disproporția vădita dintre „veniturile" familiei și situația reala care nu a fost deloc una înfloritoare. Familia recurentei nu s-a bucurat de luxul unei familii cu un venit anual net de peste 30.000 euro, familia a reușit decât achiziționarea unui imobil cu o valoare de 9.000 Euro și a unei mașini în leasing; familia nu s-a bucurat de vacanțe luxoase și cadouri scumpe, astfel ca nu este cu putința sa aprecieze atât de ușor sa intimatul a realizat venituri de cel puțin 3.500 Euro/luna.
Aceasta apreciere facila este de natura a păgubi în mod direct patrimoniul recurentei – pârâtă – reclamantă care după o căsnicie de aproximativ x ani se vade în situația de a obține un procent de numai 20% din bunurile pentru care a muncit și i-a dăruit o parte a vieții sale.
În contrapartida cu „veniturile intimatului" recurenta – pârâtă – reclamantă a făcut dovada, prin înscrisurile aflate la filele 567-574 volum 2 dosar fond a veniturilor sale din timpul căsătoriei cuprinse între 430-1.000 USD/luna și a afectării unei proporții însemnate din acestea familiei.
Astfel prin înscrisurile de la filele 296-297 volum l dosar fond, 311-376 volum 2 dosar fond, 381-409 volum 2 dosar fond, 484-491 volum 2 dosar fond. Filele 70-119 volum l - dosar apel, 18, 26-32 volum 2 dosar apel, 77-170 volum 2 dosar apel se face dovada suportării din veniturile proprii a cheltuielilor de întreținere a locuinței din . achitării facturilor de utilități și a impozitelor aferente bunurilor comune pe întreaga perioada a căsătoriei cât și după încheierea acesteia iar prin filele 447-462 volum 2 dosar fond a ratelor de leasing la autoturismul marca Toyota Land Cruiser.
În ceea ce îl privește pe intimat singurele înscrisuri care fac dovada afectării unor sume de bani familiei sunt cele aflate la filele 232-239 volum l dosar fond care reprezintă facturi și chitanțe pentru piesele de schimb, lucrări de tinichigerie și alte reparații executate la mașina marca Toyota Land Cruiser.
În dovedirea caracterului neadevărat al susținerilor intimatului cu privire la veniturile sale supun în final atenția instanței asupra filelor 440-442 volum 2 dosar fond din care rezulta datoriile neachitate de acesta reprezentând amenzi de circulație, impozit restant și neachitat aferent autoturismului Toyota Land Cruiser care se afla în posesia intimatului încă din anul x cât și refuzul de a achita suplimentul la taxa judiciara de timbru deși acest lucru i-a fost pus în vedere încă de la începutul judecării procesului în apel.
Față de toate aceste considerente, recurenta – pârâtă - reclamantă apreciază ca soluția instanței de apel, este una neîntemeiata, motiv pentru care după analizarea celor precizate cu ocazia motivelor de recurs, solicită să se dispună modificarea deciziei civile nr. 1109 A din data de 14.11.2013 în sensul stabilirii unei cote de contribuție egale la dobândirea bunurile ce compun masa partajabila.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs referitor la solicitarea de partajare a bunului imobil situat în Com. Cosminele, ., raportat la concluziile expertului B. D. prin care se afirma imposibilitatea partajării sale, recurenta – pârâtă – reclamantă solicită menținerea soluției primei instanțe confirmată de instanța de apel, în sensul atribuirii acestuia către intimat cu consecința modificării deciziei civile nr.1109 A/14.11.2013, în sensul obligării intimatului la plata către recurentă a unei sulte de 216.344 lei. Solicită, totodată, obligarea intimatului la plata pe cale separată a cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers judiciar.
Intimatul a solicitat prin avocat respingerea recursului.
Analizând actele și lucrările dosarului conform art. 306 alin. 3 rap. la art. 304 pct. 7 C.proc.civ., Curtea constată că recursul este fondat.
În mod corect invederează recurenta că a criticat prin apelul său în principal încheierea primei instanțe din 26.11.2009 cu privire la cotele de contribuție ale părților la dobândirea bunurilor comune, aplicate greșit în sentință ca urmare a încheierii greșite, referindu-se la extrasele de cont ale reclamantului-pârât în sensul că în conturile bancare ale acestuiaintrau în mod sporadic și de la persoane aproape întotdeauna diferite, după care erau transferate către cu totul alte persoane, sume de bani care nu au reprezentat veniturile familiei(greșit considerând prima instanță că ar fi reprezentat venituri ale familiei) tocmai pentru că ieșiseră din conturile intimatului cu diverse alte destinații.
Într-adevăr, cererea de apel cuprinde vaste explicații cu privire la virarea în conturile intimatului a sumelor de bani pentru terțe societăți comerciale(companii) și ieșirile lor din conturi cu alte destinații decât căsătoria, apelanta individualizând sumele din extrasele de cont de la dosar și semnificațiile lor, inclusiv în privința celor reprezentând pensia de întreținere a fiicei intimatului din afara căsătoriei cu apelanta.
Aceste critici nu au primit răspuns de la instanța de apel care nici nu le-a expus măcar în redarea cererii de apel din decizia recurată(filele 18-24 din cererea de apel aflată în volumul 1 al dosarului Tribunalului).
Instanța de apel a făcut o analiză străină de susținerile apelantei în proces, reținând, fără legătură cu acest dosar, că apelanta ar fi susținut că veniturile sale ar fi fost mult mai mari,deși apelanta solicitase stabilirea de cote egale de contribuție ale părților la dobândirea bunurilor comune și expusese în cererea de apel criticile în acest sens-că sumele de bani ce apar intrate în conturile bancare ale intimatului nu au reprezentat veniturile familiei(greșit considerând prima instanță că ar fi reprezentat venituri ale familiei) tocmai pentru că ieșiseră din conturile intimatului cu diverse alte destinații.
Cum criticile apelantei în proces împotriva încheierii primei instanțe din 26.11.2009 nu au fost examinate și verificate, de instanța de apel, nici la nivel de susținere nici la nivel de probe, instanța de apel a soluționat cauza fără a dezlega fondul litigiului, contrar art. 261 C.proc.civ.
Or, motivarea hotărârii judecătoresti trebuie să arate, conform art. 261 C.proc.civ., motivele de fapt si cele de drept care au format convingerea instanței si cele pentru care a înlăturat susținerile părților. În lipsa analizei de fond asupra temeiniciei sau netemeiniciei criticilor din cererea de apel(filele 18-24 din cererea de apel aflată în volumul 1 al dosarului Tribunalului) și probelor cauzei prin raportare la aceste critici, respectiv asupra extraselor de cont ce au fost stabilite de prima instanță ca probe în cauză, deși instanța de apel era obligată să dezlege criticile de apel așa cum au fost formulate, ceea ce nu a făcut, după cum relevă decizia recurată, Curtea, conform art. 312 alin. 5 C.proc.civ., are obligatia legală de a casa decizia recurată și a trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanță, care, cu ocazia rejudecării, va avea in vedere criticile apelantei raportate la probele cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă-reclamantă C. (fostă C.) TUDORIȚA, împotriva deciziei civile nr.1109 A din 14.11.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât C. A. M..
Casează decizia civilă recurată și trimite cauza spre rejudecarea apelului aceleiași instanțe.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.11.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A. P. B. C. B. T. M. G. R.
GREFIER
Ș. P.
Red.C.B.T.
Tehdact.R.L./C.B.T.
2 ex./…
TB-S.3 – A.-D.B.; C.M.
Jud.S.2 – C.N.I.
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Decizia nr. 327/2014.... | Exercitarea autorităţii părinteşti. Decizia nr. 1122/2014.... → |
|---|
