Situaţie juridică minor. Decizia nr. 1391/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1391/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 06-10-2014 în dosarul nr. 10060/300/2011
Dosar nr._
(1424/2014)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1391
Ședința publică de la 06.10.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - IOANA BUZEA
JUDECĂTOR - DOINIȚA M.
JUDECĂTOR - D. A. B.
GREFIER - LUCREȚIA C.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta pârâtă C. L. A., împotriva deciziei civile nr. 150 A din 12.02.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V a Civilă în dosarul nr._ /201, în contradictoriu cu intimatul-reclamant L. B. I. și cu Autoritatea Tutelară P. SECTOR 2 BUCUREȘTI.
Cauza are ca obiect – obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat I. M., în calitate de reprezentant al recurentei pârâte C. L. A., în baza împuternicirii avocațiale nr._ din 03.10.2014, emisă de Baroul București, pe care o depune la dosar și avocat G. M., în calitate de reprezentant al intimatului reclamant L. B. I., în baza împuternicirii avocațiale nr._ din 26.06.2014, emisă de Baroul București, aflată la fila 11 din dosar, lipsind Autoritatea Tutelară P. sector 2 București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează împrejurarea că intimatul reclamant L. B. I. a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare la data de 12.09.2014 care a fost comunicată recurentei pârâte C. L. A..
Apărătorul recurentei pârâte depune la dosar chitanța CEC în sumă de 4 lei reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanță prin rezoluția administrativă și timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei.
Curtea acordă cuvântul părților pe probe.
Apărătorul recurentei pârâte solicită încuviințarea probei cu înscrisuri reprezentând extrase de cont care dovedesc faptul că recurenta achită la zi creditul imobiliar care a fost contractat de la Volksbank cu achitarea unui avans reprezentând suma în litigiu.
Apărătorul intimatului reclamant nu contestă acest aspect, motiv pentru care, apreciază că, probele nu sunt relevante în prezenta cauză.
Curtea, după deliberare, în temeiul dispozițiilor art.305 din Codul de procedură civilă, va respinge proba cu înscrisuri solicitată azi de recurenta pârâtă, prin apărător, apreciind că nu este o probă utilă, pertinentă și concludentă pentru soluționarea recursului, atâta timp cât situația de fapt care se tinde a se dovedi cu aceste înscrisuri și anume, faptul că, diferența de preț pentru apartament a fost contractată printr-un împrumut de la bancă pe care recurenta îl achită în continuare nu se contestă și s-a reținut de către instanțele anterioare ca fiind o situație de fapt reală. Constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul în susținerea și combaterea recursului.
Apărătorul recurentei pârâte arată că s-a pornit deja executarea silită în baza deciziei civile pronunțată de Tribunalul București, iar imobilul se află pe numele recurentei achiziționat cu credit ipotecar. În situația în care hotărârea de obligare a reclamantului rămâne definitivă și irevocabilă se va ajunge la o situație care nu va asigura interesul minorului.
Apreciază că hotărârea pronunțată de Tribunalul București este nelegală întrucât a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art.149 alin.1, art. 514 și art.534 din Noul Cod Civil, având în vedere că, în cauză, nu s-a probat faptul că sumele de bani consemnate de reclamant sunt excedentare.
În ceea ce privește obligațiile și temeiurile de drept invocate de reclamant și admise de instanță, apreciază că acest temei de drept nu poate retroactiva, iar referitor la relațiile dintre tată și minor, această obligație a fost stabilită de instanță printr-o hotărâre definitivă.
De asemenea, arată că instanța de apel a încălcat prezumțiile legale absolute în ceea ce privește autoritatea de lucru judecat, apreciind că momentul la care s-a făcut plata sumei de 172.000 euro către mamă în respectarea obligației legale de întreținere, această obligație s-a făcut în temeiul codului stabilit și urmează acest regim juridic al respectării obligației de întreținere legală impuse de drept în Codul familiei.
Menționează că din actele autentice depuse la dosar rezultă că prețul apartamentului a fost de 3 ori mai mare decât suma plătită de reclamant cu titlu de avans; a se reține retroactiv legii civile și a se aplica această instituție a unei sume excedentare la obligația stabilită în anul 2005, este o încălcare la lege.
La întrebarea instanței, dacă a formulat o astfel de critică și în apel, apărătorul recurentei arată că s-a invocat la instanța de apel dar nu prin motivele de apel, ci prin notele de ședință.
Susține că, legalitatea sentinței pronunțată de instanța de fond urma să fie analizată de Tribunalul București sub toate aspectele, legalitatea sentinței este o cale devolutivă și se bazează pe aplicarea legii în timp.
Concluzionând, arată că a formulat în scris în motivele de recurs și o critică care vizează omisiunea instanței de apel de a-i analiza excepții care au fost invocate prin notele de ședință și acest aspect rezultă din fila 4 alin.2 din memoriul de recurs unde se invocă puterea de lucru judecat a sentinței civile nr.1269/2005 pronunțată de Judecătoria sector 1 București.
Solicită admiterea recursului, modificarea deciziei civile atacate în sensul admiterii apelului și respingerea cererii de chemare în judecată prin care se tinde la obligarea recurentei de a consemna pe numele minorului această sumă de bani. În situația în care se va ajunge la executarea silită a acestui apartament, banca creditoare va executa creditul și minorul va ajunge să rămână fără locuință, tatăl fără avansul achitat, iar mama fără ratele plătite.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Apărătorul intimatului reclamant arată că în ceea ce privește criticile referitoare la nesoluționarea excepției de către instanța de apel nu pot fi reținute, întrucât au fost depuse în afara termenului legal pentru declararea recursului.
Apreciază că nici celelalte critici referitoare la neaplicarea dispozițiilor Noului Cod civil, nu au fost formulate în motivele de apel și solicită să se constate nulitatea recursului.
Pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca temeinică și legală, având în vedere că, instanța de apel, a aplicat în mod corect norma specială reglementată de art.5 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.278/2009 din Codul civil.
Cu privire la aplicarea sentinței civile nr.1269/2005, arată că, nu cunoaște în ce măsură se circumscrie în motivele de apel.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 21.03.2011, pe rolul Judecătoriei S. 2 București, sub nr._, astfel cum a fost modificată la data de 23.05.2012, reclamantul L. B. I. a chemat în judecată pe pârâta C. L. A., solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligată pârâta sa pună/lase la dispoziția exclusivă a minorului L. C. A., suma de 172.592,44 Euro și dobânda legală aferentă de la data încasării sumei și până la momentul îndeplinirii acestei obligații sau, în subsidiar, să fie obligată pârâta să achiziționeze un apartament adecvat în București pe numele minorului, în valoare de cel puțin 172.592,44 Euro, la care să se adauge dobânda legală de la data încasării sumei și până la momentul îndeplinirii acestei obligații, cu cheltuieli de judecată.
Prin Sentința civilă nr._/19.09.2012, Judecătoria S. 2 a admis acțiunea astfel cum a fost modificată, a obligat pe pârâtă sa depună pe numele minorului L. C. A., născut la data de 14.04.2003, la o unitate sau instituție de credit autorizate sa realizeze operațiuni bancare în Romania suma de 172.592,44 Euro și dobânda legală aferentă acestei sume începând cu data de 09.04.2008 și până la momentul îndeplinirii obligației.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând, față de dispozițiile art. 296 C.pr.civilă, schimbarea ei în tot, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant, ca neîntemeiată.
Prin decizia civilă nr.150A/12.02.2014 Tribunalul București - Secția V-a Civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de pârâta C. L. A..
Împotriva acestei decizii, la data de 06.06.2014 a declarat recurs pârâta C. L. A. care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie la data de 20.06.2014.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta a susținut că Noul cod civil nu poate fi aplicabil obligației de întreținere întrucât aceasta a fost stabilită prin sentința irevocabilă.
În cauză, nu s-a probat că sumele de bani consemnate de reclamant sunt excedentare ci, dimpotrivă, suma acordată de către intimat cu titlu de obligație de întreținere a fost folosită de recurentă pentru achiziționarea unui apartament. Prin convenția semnată de părți nu se poate renunța la dreptul de pensie a minorului stabilit prin hotărâre judecătorească irevocabilă, cu atât mai mult cu cât, în prezenta cauză nu se invocă îmbogățirea fără justă cauză.
La termenul de judecată din 06.10.2014 Curtea, din oficiu, a invocat excepția nulității recursului.
Curtea, analizând excepția urmează să o admită pentru următoarele considerente:
Conform dispozițiilor art.3021 pct.3 Cod procedură civilă, cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor.
Motivele de nelegalitate ce pot fi invocate în recurs sunt strict și limitativ reglementate de dispozițiile art.304 pct.1 – 9 Cod procedură civilă.
Conform art.306 Cod procedură civilă, neindicarea motivelor de recurs sau indicarea greșită a acestora nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea criticilor formulate face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art.304 Cod procedură civilă.
Curtea observă că, pe de o parte, criticile care ar putea fi circumscrise motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, au fost invocate omisso medio, direct în recurs, context care conduce la inadmisibilitatea analizei acestora în această cale extraordinară de atac iar, pe de altă parte, celelalte motive de recurs sunt critici relative la stabilirea situației de fapt, prin urmare critici de netemeinicie a deciziei.
Motivele de apel, asupra cărora instanța de control judiciar era obligată să se pronunțe, sunt cele care se formulează cu respectarea cerințelor și termenelor legale prevăzute de prevederile art. 87 și ale art. 287 din codul de procedură civilă pentru a fi asigurată respectarea contradictorialității procedurii. Or, cum recurenta susține că motivele au fost invocate pe calea notelor scrise, acele critici nu au învestit legal instanța de apel și, în mod corect, nu puteau fi luate în seamă de aceasta. Judecata în apel are caracter devolutiv însă în limita impusă de ceea ce s-a judecat de către prima instanță și de ceea ce se critică în apel; criticile susținute în recurs, nefiind obiect de analiză al primei instanțe de control judiciar, nu pot fi analizate nici de instanța de recurs deoarece este încălcat principiul ierarhiei căilor de atac.
Constatând că, în cererea de recurs formulată, recurenta nu a indicat motivele de nelegalitate pe care le invocă și, apreciind că nici una din susținerile făcute de acesta în cuprinsul cererii de recurs nu pot fi încadrate de instanță în motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.1 – 9 Cod procedură civilă, Curtea va admite excepția invocată și va constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul formulat recurenta pârâtă C. L. A., împotriva deciziei civile nr.150 A din 12.02.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr._ /201, în contradictoriu cu intimatul-reclamant L. B. I. și cu Autoritatea Tutelară P. SECTOR 2 BUCUREȘTI.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 06.10.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
I. B. DOINIȚA M. D. A. B.
GREFIER
LUCREȚIA C.
Red. D.M.
Tehnored. C.S.
Ex.2/22.10.2014
T.B.Secția a V-a Civilă – M.S.
- D.M.P.
Jud.sectot 2 București – V.L.P.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Pensie întreţinere. Decizia nr. 923/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
