Validare poprire. Decizia nr. 1142/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1142/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-08-2014 în dosarul nr. 21794/302/2011
Dosar nr._
(1703/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI P. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1142
Ședința publică de la 20.08.2014.
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - DOINIȚA M.
JUDECĂTOR - C. G.
JUDECĂTOR - M. H.
GREFIER - S. R.
Pe rol se află soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenta – debitoarea A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI și de recurentul – terț poprit . A ROMÂNIEI EXIM BANK SA, împotriva deciziei civile nr.323 A din data de 13.03.2014, pronunțate de către Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata – creditoare S. DE INVESTIȚII FINANCIARE M. SA.
Cauza are ca obiect validare poprire.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei,se prezintă consilier juridic S. G., în calitate de reprezentant al recurentului – terț poprit . A ROMÂNIEI EXIM BANK SA, în baza împuternicirii pe care o depune și avocat C. C., în calitate de reprezentant al intimatei – creditoare S. DE INVESTIȚII FINANCIARE M. SA, în baza împuternicirii avocațiale nr._/2014, emisă de Baroul București (pe care o depune), lipsind reprezentantul recurenta – debitoarea A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Intimata – creditoare, prin apărător, având cuvântul, aduce la cunoștința instanței că nu i-au fost comunicate motivele de recurs formulate de recurentul – terț poprit EXIM, astfel încât solicită amânarea cauzei față de acest motiv.
Curtea dispune lăsarea cauzei la a II-a strigare, având în vedere solicitarea apărătorului intimatei – creditoarei și față de lipsa reprezentantului recurentei – debitoare, aspect ce urmează a fi pus în discuție potrivit principiului contradictorialității părților.
La a doua strigare, cauza aflându-se la ordine pe lista recursurilor, se prezintă consilier juridic S. G., în calitate de reprezentant al recurentului – terț poprit . A ROMÂNIEI EXIM BANK SA, în baza împuternicirii pe care o depune și avocat C. C., în calitate de reprezentant al intimatei – creditoare S. DE INVESTIȚII FINANCIARE M. SA, în baza împuternicirii avocațiale nr._/2014, emisă de Baroul București (pe care o depune), lipsind reprezentantul recurenta – debitoarea A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Intimata – creditoare, prin apărător, având cuvântul, susține că nu i-au fost comunicate motivele de recurs formulate de recurentul – terț poprit EXIM BANK, însă pe dovada de citare există mențiunea atașării motivelor. Față de această situație solicită amânarea cauzei pentru a lua cunoștință de conținutul motivelor.
Recurentul – terț poprit, prin consilier juridic, având cuvântul, arată că nu se opune amânării cauzei față de solicitarea reprezentantului intimatei – creditoare.
Curtea constată că pe dovada de îndeplinire a procedurii de citare există mențiunea cu copia motivelor ambelor recursuri (fila 136).
Intimata – creditoare, prin apărător, având cuvântul, insistă în cererea de amânare a cauzei față de motivul invocat.
Curtea, în urma deliberării, având în vedere mențiunile reiterate în cuprinsul dovezii de îndeplinire a procedurii de citare în privința intimatei – creditoare (fila 136), apreciază că cererea de acordare a unui nou termen de judecată, pentru a fi comunicate motivele de recurs formulate de recurentul – terț poprit, este neîntemeiată, întrucât din dovada de îndeplinire a procedurii de citare rezultă că intimatei i-au fost comunicate ambele cereri de recurs.
Reprezentanții părților, având pe rând cuvântul, susțin că nu mai au cereri de formulat, probe de propus și administrat ori excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de propus și administrat ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Recurentul – terț poprit . A ROMÂNIEI EXIM BANK SA, prin consilier juridic, având cuvântul, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, respingerea apelului declarat de intimatul – creditor, cu consecința menținerii hotărârii pronunțate de Tribunalul București, ca fiind temeinică și legală, având în vedere următoarele considerente:
Susține că, potrivit înscrisurilor depuse la dosarul cauzei și probatoriului administrat, rezultă că A. pentru Administrarea Activelor Statului, în calitate de administrator al participațiunilor deținute de Statul Român la EXIM BANK, a avut dreptul de a încasa o parte din dividende, potrivit hotărârii depuse, dividende ce se cuvin de drept Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, în baza unei sentințe de validare obținute de un alt creditor . dosarul execuțional nr.149/2010, dividende au fost achitate.
Prin urmare, în acest moment, nu mai este îndeplinită condiția prevăzută de dispozițiile art.460 din codul de procedură civilă și astfel nu mai există un raport obligațional între terțul poprit și debitoarea A. pentru Administrarea Activelor Statului, prin care terțul poprit să îi datoreze o sumă de bani debitoarei. Dividendele, pentru aceeași sumă de bani pe care o urmărește creditoarea în prezenta cauză, a fost realizată o executare, sumele fiind deja executate în întregime; există depusă dovada odată cu formularea recursului, reprezentând Anexa 4 (adresa Băncii Naționale a României).
Mai solicită a se reține că, creditoarea a fost notificată la momentul respectiv de existența unei sentințe de validare, motiv pentru care a fost invitată la executorul judecătoresc pentru a și prezenta titlurile în vederea participării la eventualele distribuirii de sume.
Solicită admiterea și a recursului promovat de recurenta – debitoare.
Intimata – creditoare S. DE INVESTIȚII FINANCIARE M. SA, prin apărător, având cuvântul, solicită respingerea ambelor recursuri, ca neîntemeiate, față de următoarele argumente:
Referitor la creditorul . a încasat anumite sume de bani, astfel cum reprezentantul terțului poprit a susținut, apreciază că această situație nu este opozabilă părții pe care o reprezintă. Respectiva hotărâre prin care a fost admisă contestația la executare, a fost casată și trimisă spre rejudecare, sens în care depune extras de pe portalul instanțelor de judecată, cu referire la dosarul nr._ * aflat pe rolul Tribunalul București – Secția a V-a Civilă.
În ceea ce privește notificarea privind suma de bani, aceasta a fost emisă într-un alt dosar de executare.
Consideră că hotărârea atacată este corectă, întrucât dividendele aferente exercițiului financiar 2010 au scadența anterioare intrării în vigoare a OG nr.83/2011, ordonanță a cărei incidență este susținută de EXIM BANK în cauză.
Solicită amânarea cauzei pentru a formula concluzii scrise.
În replică, recurentul – terț poprit, prin consilier juridic, având cuvântul, susține că dosarul nr._ *, a vizat validarea popririi formulate de către creditoarea . de Apel București a admis recursurile formulate de EXIM BANK și de A. pentru Administrarea Activelor Statului, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului București.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 5 la data de 14.11.2011, sub nr._, creditoarea S. de Investiții Financiare M. SA a chemat în judecată pe debitoarea A. pentru Valorificarea Activelor Statului București și pe terțul poprit .-Import a României SA, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să valideze poprirea înființată de B. S. L. M. în dosarul de executare nr. 222/2011, asupra conturilor deschise de către debitoare la terțul poprit ., până la concurența sumei de 642.973,71 lei.
Debitoarea a depus la data de 02.12.2011, întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei de interes a creditoarei SIF M. de a investi instanța de judecată cu soluționarea unei cereri de validare a popririi, întrucât, în data de 02.11.2011, Eximbank a confirmat înființarea popririi asupra conturilor A., urmare a solicitării înființării popririi. Totodată, debitoarea a invocat excepția prematurității, arătând că prin adresa nr._/02.11.2011 Eximbank a comunicat executorului judecătoresc faptul că s-a dispus înființarea popririi conform celor solicitate, contestatoarea formulând la data de 11.11.2011, fără nicio justificare legală, prezenta contestație. A mai arătat debitoarea că în cauză nu s-a împlinit termenul de 3 luni stabilit pentru introducerea unei cereri de validare a popririi, cererea fiind formulată la doar 9 zile de la data primirii adresei Eximbank, solicitând respingerea cererii ca nefondată.
Terțul poprit a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei de interes a creditoarei. Pe fondul cauzei, terțul poprit a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate și obligarea creditoarea la plata cheltuielilor de judecată.
La termenul din 11.06.2011 instanța a respins ca neîntemeiate excepția prematurității și excepția lipsei de interes.
Prin sentința civilă nr. 5427/11.06.2013, Judecătoria sector 5 București a respins excepțiile prematurității și lipsei de interes în formularea cererii, invocate de debitoare și terțul poprit, ca neîntemeiate; a respins cererea de validare a popririi formulată de creditoarea S. DE INVESTIȚII FINANCIARE M. S.A, în contradictoriu cu debitoarea A. P. VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, și terțul poprit S.C. B. DE E. IMPORT A ROMÂNIEI EXIMBANK S.A., ca neîntemeiată; a respins cererea debitoarei de aplicare a unei amenzi judiciare față de creditoare ca neîntemeiată.
P. a hotărî astfel prima instanță a reținut ca in dosarul de executare nr. 222/2011 al B. S. L. M. s-a început executarea silită, la cererea creditoarei SIF M. S.A., împotriva debitoarei A., pentru un debit de 628.566,30 lei (plus cheltuielile de executare) pe care aceasta din urmă îl avea față de creditoare în temeiul unui titlu executoriu reprezentat de sentința comercială nr. 113/04.10.2010 a Curții de Apel București, definitivă și irevocabilă.
La data de 27.09.2011 executorul judecătoresc a emis adresa de înființare a popririi către terțul poprit S.C. B. de E. Import a României Exim Bank S.A.), dispunând înființarea popririi asupra titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale, asupra sumelor de bani prezente sau viitoare din conturile debitoarei, inclusiv asupra dividendelor datorate de Exim Bank către debitoarea A..
Deși printr-o adresă din 02.11.2011 (fila 10 din dosar) terțul poprit Exim Bank a confirmat înființarea popririi asupra dividendelor datorate A., la data de 11.11.2011, prin hotărârea A. a Exim Bank nr. 5/11.11.2011 s-a hotărât virarea sumei de 20.134.939,36 lei reprezentând dividende aferente exercițiului financiar al anului 2010 corespunzător cotei de participare deținută de Statul Român în contul indicat de Ministerul Finanțelor Publice.
La data de 14.11.2011 creditoarea a formulat prezenta cerere de validare a popririi, susținând că terțul poprit nu și-a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau în această calitate.
Potrivit art. 460 alin. 1 Cod procedură civilă, dacă terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popriri, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.
În speță, instanța a reținut că, în temeiul popririi înființate prin adresa din 02.11.2011, începând cu luna ianuarie 2012 terțul poprit Exim Bank a virat mai multe sume existente în conturile debitoarei A. deschise la Exim Bank în contul executorului judecătoresc, sume ce au fost ulterior distribuite către diverșii creditori ai debitoarei. Astfel, din adresa transmisă de executorul judecătoresc (f. 166) rezultă că în prezent a mai rămas de executat, din creanța inițială supusă executării silite, în cuantum de 642.973,71 lei (incluzând cheltuielile de executare), suma de 354.427,05 lei.
Rezultă astfel că terțul poprit Exim Bank și-a îndeplinit obligația de a popri sumele de bani existente în conturile debitoarei și le-a virat executorului, iar nerealizarea în întregime a creanței cuprinse în titlul executoriu se datorează lipsei disponibilităților bănești suficiente în conturile debitoarei. Omisiunea de a popri dividendele constituie împrejurarea despre care creditoarea afirmă că reprezintă o încălcare a obligațiilor ce revin Exim Bank în calitate de terț poprit.
Instanța de fond a apreciat ca Exim Bank nu trebuia sa poprească dividendele pe care le datorează Statului Român, acționar majoritar al Eximbank, virându-le în schimb în conturile Ministerului Finanțelor întrucât Eximbank S.A. este o societate comercială pe acțiuni la care Statul Român este acționar majoritar, iar A. a avut doar calitatea de administrator al acestor acțiuni, în temeiul art. 1 lit. d din OUG nr. 51/1998, până la adoptarea OUG nr. 83/2011. Prin acest din urmă act normativ s-a prevăzut că începând cu data intrării sale în vigoare (30.09.2011), acțiunile deținute de stat la Exim Bank trec din administrarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului în administrarea Ministerului Finanțelor Publice.
Cum dividendele se cuvin acționarului, adică Statului Român, iar art. 2 alin. 2 din OUG nr. 83/2011 prevede expres că dividendele corespunzătoare acțiunilor statului la Exim Bank se virează la bugetul de stat, rezultă fără niciun dubiu că A., care era un simplu administrator al acțiunilor statului, nu era îndreptățit la încasarea dividendelor și, corelativ, terțul poprit Exim Bank nu datora vreo sumă cu titlu de dividende debitoarei, astfel că nici nu le putea popri în contul creanței SIF M..
Față de cele de mai sus, instanța a constat că nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 460 Cod procedură civilă (din 1865) pentru admiterea cererii de validare a popririi, respectiv omisiunea terțului poprit de a-și îndeplini obligațiile de efectuare a popririi.
A respins și cererea debitoarei de aplicare a unei amenzi judiciare față de creditoare și de obligare a acesteia la de despăgubiri în temeiul art. 1081 și a art. 1081 Cod procedură civilă (din 1865), pentru o pretinsă exercitare cu rea-credință a dreptului la acțiune în justiție, deoarece simplul fapt că cererea formulată de creditoare a fost găsită neîntemeiată nu poate conduce, în lipsa coroborării cu alte elemente, care nu se regăsesc în speță, la concluzia că cererea a fost introdusă cu rea-credință.
A respins și cererea terțului poprit de acordare a cheltuielilor de judecată, având în vedere că Exim Bank nu a făcut în niciun fel dovada cheltuielilor pe care pretinde că le-a efectuat în prezentul proces.
Prin decizia civilă nr.323A/13.03.2014 Tribunalul București - Secția IV-a Civilă a admis apelul creditoarei, împotriva sentinței civile de mai sus, pe care a schimbat-o în parte în sensul că a admis cererea de validare a popririi și a validat poprirea înființată prin adresa emisă în data de 27.09.2011 până la concurența sumei de 642.973,71 lei obligând terțul poprit să plătească debitoarei această sumă.
La rândul său, instanța de apel a arătat următoarele:
În data de 27.09.2011, în dosarul de executare nr.222/2011, a fost înființată poprirea de către B.E.J. S. L. M. asupra sumelor de bani, aflate în conturile bancare deschise de către AAAS la Terțul Poprit si dividendelor datorate de către Terțul Poprit, în calitate de debitor, creditoarei sale AAAS, în baza titlului executoriu reprezentat de sentința comerciala nr. 113/2010.
Tribunalul a apreciat că în mod greșit instanța de fond nu a validat poprirea reținând că terțul poprit nu datorează dividende debitorului A.A.A.S. ci statului roman. In considerarea art. 2 alin. 2 din OUG nr. 83/2011 care prevede expres că dividendele corespunzătoare acțiunilor statului la Exim Bank se virează la bugetul de stat.
Instanța a reținut greșit că A.V.A.S., care era un simplu administrator al acțiunilor statului, nu era îndreptățit la încasarea dividendelor și, corelativ, terțul poprit Exim Bank nu datora vreo sumă cu titlu de dividende debitoarei, iar in acest context nu le putea popri în contul creanței SIF M..
In argumentarea netemeiniciei celor reținute de instanța de fond si apreciind ca poprirea se validează și asupra sumelor de bani datorate debitoarei A. pentru Valorificarea Activelor Statului de către terțul poprit Eximbank S.A. cu titlu de dividende, tribunalul constata următoarele:
Prin Hotărârea A. Eximbank nr. 2/05.05.2011 s-au aprobat situațiile financiare statutare pentru exercițiul financiar al anului 2010, precum și distribuirea profitului anului 2010, rămas nerepartizat la data de 31.12.2010, în sumă de 70.371.769,44 lei, astfel:
-dividende în sumă de 21.111.535,44 lei, reprezentând 30% din profitul net rămas nerepartizat;
-profit nerepartizat în sumă de 49.260.234 lei, reprezentând 70% din profitul net rămas nerepartizat, urmând ca destinația acestuia să fie stabilită într-o ședință ulterioară (filele nr. 197-199 din dosarul primei instanțe, vol IV).
În anexa acestei hotărâri este specificat faptul că suma dividendelor nete cuvenite Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului este de 20.134.969,36 lei, raportat la procentul acesteia de 95,374% din capitalul social.
Potrivit art. 67 alin. 2 tezele 1 și 2 din Legea nr. 31/1990, dividendele se distribuie asociaților proporțional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel; acestea se plătesc în termenul stabilit de adunarea generală a asociaților sau, după caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situației financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat.
În măsura în care adunarea generală a asociaților nu a stabilit un termen pentru plata dividendelor sau un atare termen nu este specificat în legi speciale, potrivit regulilor generale în materie de obligații civile, obligația de plată a dividendelor va fi considerată fără termen și ca atare exigibilă din momentul în care a luat naștere, în cazul de față la data de 05.05.2011.
O.U.G. nr. 83/2011 a fost publicat în Monitorul Oficial la data de 30.09.2011, intrând în vigoare ulterior adoptării hotărârii A., neputând fi încadrat în categoria legilor speciale ce ar fixa termenul de plată a dividendelor, neexistând la momentul nașterii dreptului respectiv.
Potrivit art.1 din O.U.G. nr. 83/2011, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, acțiunile deținute de stat la B. de E.-Import a României EXIMBANK - S.A. trec din administrarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului în administrarea Ministerului Finanțelor Publice.
În conformitate cu alin. 1 al art. 2 din ordonanță, profitul nerepartizat al Societății Comerciale B. de E.-Import a României EXIMBANK - S.A. aferent anilor 2008, 2009 și 2010 se repartizează în condițiile legii.
Alineatul 2 al aceluiași articol specifică faptul că sumele reprezentând dividendele corespunzătoare acțiunilor statului la B. de E.-Import a României EXIMBANK - S.A. se virează la bugetul de stat în termen de 5 zile de la data repartizării lor.
Dividendele aferente anului 2010 erau datorate Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului, întrucât, prin raportare la data scadenței lor (05.05.2011 – obligație de plată pură și simplă, neafectată de termen, exigibilă din momentul adoptării Hotărârii A. Eximbank nr. 2/05.05.2011) nu intrase în vigoare O.U.G. nr. 83/2011, act normativ care nu poate înlătura cu efect retroactiv dreptul Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului de a încasa dividende deja scadente anterior apariției sale.
Ca atare, aceste dividende nu erau datorate bugetului de stat, potrivit O.U.G. nr.83/2011.
Obligația de plată a dividendelor aferente anului 2010 era scadentă de la data adoptării Hotărârii A. EximBank nr. 2/05.05.2011, prin raportare la art. 67 alin. 2 tezele 1 și 2 din Legea nr.31/1990, în lipsa stabilirii unui termen de adunarea generală a asociaților sau, după caz, prin lege specială (evident în vigoare la data nașterii dreptului), fiind o obligație pură și simplă, exigibilă la momentul nașterii sale, potrivit regulilor în materie de obligații civile. Ca atare, obligația de plată a acestor dividende era scadentă atât la data înființării popririi asupra conturilor Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului deschide la Eximbank .
Termenul de 6 luni stipulat în cadrul acestui articol constituie numai un termen limită de plată a dividendelor, instituit pentru delimitarea momentului de la care este activată răspunderea societății comerciale, potrivit tezei finale a textului legal. Astfel, dacă nu este respectat acest termen, societatea comercială va plăti daune-interese pentru perioada de întârziere, la nivelul dobânzii legale, dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a acționarilor care a aprobat situația financiară aferentă exercițiului financiar încheiat nu s-a stabilit o dobândă mai mare. Ca atare, termenul de 6 luni nu reprezintă termenul de plată a dividendelor, ci termenul limită de la care, în ipoteza nerespectării sale, răspunderea societății comerciale este atrasă.
Întrucât dividendele aferente anului financiar 2010 au scadență anterioară intrării în vigoare a ordonanței menționate, tribunalul apreciază că un atare act normativ nu este incident, prin raportare la persoana îndrituită să le încaseze, ținând cont de principiul neretroactivității legii civile. În consecință, suma datorată cu titlu de dividende Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului, nefiind cazul unui profit nerepartizat pentru a fi incidente disp. art. 2 alin. 1 din O.U.G. nr. 83/2011, ci al unui profit căruia i s-a acordat destinația de dividend de la data adoptării Hotărârii A. Eximbank nr. 2/05.05.2011.
Aspectul că recurenta-contestatoare a virat deja suma respectivă la bugetul de stat nu o exonerează de răspundere, prin raportare la art.460 alin.1 Cod procedură civilă, potrivit căruia validarea de poprire poate fi pronunțată de instanță și în ipoteza în care terțul poprit nu-și îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, procedând la liberarea sumei urmăribile către debitorul poprit, în cazul speței de față către noua instituție desemnată printr-o lege ulterioară.
Prin recursul declarat împotriva acestei din urmă hotărâri debitoarea A. pentru Administrarea Activelor Statului a susținut că instanța de apel a constatat în mod greșit legalitatea popririi deși nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.460 din Codul de procedură civilă privind validarea popririi deoarece terțul poprit și-a executat obligațiile legale, astfel că reclamantul nici nu dovedește, sub acest aspect, actualitatea interesului său juridic. Așa cum rezultă din actele cauzei, terțul poprit nu a refuzat înființarea popririi ci a luat act de înființarea acesteia și a consemnat suma datorată la dispoziția B., urmând să fie distribuită creditorului în condițiile legii.
Se mai susține că instanța încalcă dispozițiile imperative ale O.U.G. nr.22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice stabilite prin titlul executoriu, astfel că instituțiile publice nu pot efectua decât acele cheltuieli care au fost prevăzute în bugetul propriu de venituri și cheltuieli, buget aprobat prin hotărâre a guvernului și care face parte din bugetul de stat.
Hotărârea pronunțată de instanța de apel a fost criticată și din perspectiva aplicării dispozițiilor O.U.G. nr.83/2011, dispoziții potrivit cu care acțiunile deținute de stat la B. de E. - Import a României – Eximbank SA trec din administrarea A.V.A.S. în administrarea Ministerului Finanțelor Publice. Față de aceste dispoziții legale se dovedește că acțiunile deținute de stat la B. de E. – Import a României – Eximbank SA nu sunt în proprietate A.A.A.S. aceasta fiind doar un administrator al acestor acțiuni și numai Statul Român are calitatea de proprietar al acestora.
Recursul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art.304 pct.9 din Codul de procedură civilă.
La rândul său terțul poprit Eximbank sa a criticat hotărârea instanței de apel din perspectiva dispozițiilor art.304 pct.8 și 9 din Codul de procedură civilă și astfel a susținut că în cauză au fost interpretate greșit dispozițiile art.460 alin.1 din Codul de procedură civilă între terțul poprit și debitor neexistând un raport obligațional, iar terțul poprit a dispus înființarea popririi asupra conturilor deschise de debitoarea A.A.A.S. la Eximbank SA.
Prin sentința de validare terțul poprit a fost obligat la plata sumei de 20.134.969,36 lei sumă deja executată, astfel că obligația de plată nu mai subzistă.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs pe care le-am menționat în cele ce preced, având în vedere înscrisurile administrate în cauză până în această fază procesuală, Curtea reține următoarele:
Prin cererea introductivă de instanță creditoarea SIF M. a solicitat primei instanțe de fond validarea popririi asupra sumelor de bani aflate în conturile bancare deschise de către A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI la terțul poprit precum și a dividendelor datorate de către acesta în calitate de debitor, creditoarei sale A.A.A.S. întrucât deși prin adresa cu nr._/02.11.2011 terțul poprit a informat creditoarea cu privire la înființarea popririi că refuză în continuare să achite creditoarei sumele de bani care i se cuvin acesteia prevalându-se de susținerea că dividendele distribuite de către Eximbank se cuveneau Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice, iar nu A.A.A.S. care nu mai are calitatea de administrator al acțiunilor statului român prin raportare la prevederile O.U.G. nr.83/2011.
Sub acest aspect, în mod corect instanța de apel a soluționat această apărare și a arătat că, prin sentința comercială nr.113 din 04.10.2010 Curtea de Apel București - Secția a V-a Comercială a admis cererea întoarcerii executării formulată de petiționara SIF M. în contradictoriu cu A.V.A.S. pe care a obligat-o să restituie creditoarei suma de 628.383 lei reprezentând contravaloarea în lei la cursul BNR a unui bilet la ordin de 230.000 USD emis de ., hotărârea Având caracter executoriu.
Prin urmare, în mod corect cu respectarea dispozițiilor art.453 – 460 din Codul de procedură civilă în dosarul de executare nr.222/2011 în mod corect a fost înființată poprirea asupra titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmăribile, asupra sumelor de bani prezente sau viitoare în conturile debitoarei inclusiv dividendele datorate de EXIMBANK către debitoarea A.V.A.S.
Din interpretarea dispoziției art.452 alin.1 din Codul de procedură civilă, Curtea reține că poprirea este acea formă de executare silită indirectă prin care creditorul urmărește sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale (dividende) pe care o terță persoană le datorează debitorului poprit sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.
Validarea popririi se dispune nu doar pentru acea parte din soldul creditor al conturilor debitoarei existent la data validării, ci și pentru partea care i se cuvine intimatei creditoare din încasările viitoare în condițiile art.460 alin.3 din Codul de procedură civilă.
Or, așa cum a constatat și instanța de apel conform titlului executoriu reprezentat de sentința comercială nr.113 din 04.10.2010 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a V-a Civilă, creditoarea a recuperat prin poprirea înființată cheltuielile de executare în sumă de 14.407,41 lei și un debit parțial în cuantum de 274.139,25 lei, debit pe care instanța de recurs îl va deduce din cuantumul sumei creanței datorată (fila 166 dosar fond).
Potrivit cu dispozițiile art.21 alin.3 din O.U.G. nr.39/1999 creditele neperformante preluate de la Bancorex, inclusiv creanța în temeiul biletului la ordin avalizat de SIF M. în valoare de 230.000 USD, au fost transferate în portofoliul A.A.A.S. mandatar al Statului Român și, în prezenta cauză, debitoare potrivit titlului executoriu.
În contextul în care potrivit cu dispozițiile art.12 din O.U.G. nr.51/1998 A.A.A.S. în calitate de mandatar al Statului Român valorifică creanțele neperformante prin executarea silită prin poprire a tuturor veniturilor debitorului are și obligația restituirii acestor sume executate nelegal cu titlu de creanțe neperformante.
Până la momentul intrării în vigoare a O.U.G. nr.83/2011 și anume – 30.09.2011 – între A.V.A.S. și terțul poprit existau raporturi juridice, în baza cărora acesta din urmă datora către A. pentru Valorificarea Activelor Statului, în calitate de administrator al acțiunilor deținute de către Statul Român dividendele astfel cum acestea au fost distribuite prin Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor din 05.05.2011, astfel că la momentul repartizării dividendelor aferente anului 2010 în patrimoniul A.V.A.S. exista un drept de creanță cert și lichid.
Prin urmare, în mod corect instanța de apel a reținut că sunt îndeplinite cerințele art.460 din Codul de procedură civilă sub aspectul existenței raporturilor juridice dintre creditoare și debitoare precum și a acelora dintre aceasta din urmă și terțul poprit și a statuat corect că O.U.G. nr.83/2011 nu poate avea efecte retroactive asupra unui drept de creanță al creditoarei deja scadent încă din 05.05.2011, deci anterior intrării în vigoare a acestui act normativ. Interesul creditoarei este actual în privința prezentei executări silite, rezultând cu evidență din atitudinea recurenților faptul că aceștia contestă în continuare caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, invocând chiar inopozabilitatea titlului executoriu.
Celelalte critici susținute prin intermediul recursului relativ la sursa și modalitatea în care urmează a fi plătite sumele de bani de către debitoare sunt aspecte care privesc executarea în sine, iar nu momentul validării popririi etapă care se raportează la an analiza îndeplinirii condițiilor prevăzute de art.456 – 460 din Codul de procedură civilă.
P. considerentele expuse, Curtea a apreciat că se impune admiterea recursurilor doar sub aspectul stabilirii cuantumului creanței care s-a modificat prin executarea parțială de către intimatul terț poprit.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile formulate de recurenta – debitoare A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI și de către recurentul terț poprit B. DE E. – IMPORT A ROMÂNIEI EXIMBANK SA împotriva deciziei civile nr.323A/13.03.2014 a Tribunalului București - Secția IV-a Civilă în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata – creditoare S. DE INVESTIȚII FINANCIARE M. SA.
Modifică în parte decizie civilă recurată în sensul că validarea popririi se face pentru suma de 354.427,05 lei.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.08.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
DOINIȚA M. C. G. M. H.
GREFIER
S. R.
Red.D.M.
Tehnopred.C.S.
Ex.2/17.09.2014
T.B.Secția a IV-a Civilă – L.I.F.
- R.E.G.
Jud.sector 5 București – D.Donțete
| ← Acţiune pauliană. Decizia nr. 1795/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act. Decizia nr. 809/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
