Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 399/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 399/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 30-03-2015 în dosarul nr. 399/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A-IV-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 399R
Ședința publică de la 30 martie 2015
Curtea compusă din
PREȘEDINTE - D. F. B.
JUDECĂTOR - I. P.
JUDECĂTOR - B. A. S.
GREFIER - V. Ș.
Pe rol pronunțarea asupra cererilor de recurs formulate de recurentul pârât S. C. „DR. I. C.” și recurenta reclamantă I. A. împotriva deciziei civile nr. 582A/12.05.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a III-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți D. H. și C. NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect: acțiune în răspundere delictuală.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 23.03.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea la data de 30.03.2015.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față.
Prin sentința civilă nr.4999/2013 a Judecătoriei Sectorului 2 București s-a admis în parte acțiunea reclamantei I. A. și s-a dispus obligarea în solidar a pârâților S. C. Dr. I. C. și D. H.,la plata sumei de 10.000 euro către reclamantă cu titlul de despăgubiri morale.
S-a reținut că reclamanta a fost discriminată de pârâți în acordarea tratamentului medical, motivat de starea reclamantei, diagnosticată cu ..
Apelul declarat de pârâtul persoană fizică a fost admis prin decizia civilă nr.582/2014 a Tribunalului București secția a III-a Civilă, în sensul că acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
S-a reținut că în cauză nu s-a făcut dovada unei discriminări.
Împotriva deciziei au declarat recurs reclamanta I. A. și pârâtul S. C. Dr. I. C..
În recursul său reclamanta a arătat că în faza de apel a fost audiat nelegal un martor ce nu fusese propus prin cererea de apel, că sentința a fost schimbată în tot și nu doar în parte, așa cum reiese din dispozitivul acesteia, că decizia se bazează pe motive contradictorii, că au fost aplicate greșit prevederile art.48 alin.1, art.105 alin.2, art.218 și art.292 c.pr.civ., art.27 alin.4 din O.G. nr.137/2000, prevederi constituționale și ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, precum și dispoziții din legi speciale, respectiv Legea nr.584/2002, Legea nr.46/2003 și Legea nr.95/2006.
A mai arătat recurenta reclamantă că în mod greșit s-a aplicat în cauză, ca motiv de exonerare a răspunderii civile delictuale, cazul fortuit.
Recursul este nefondat.
Prin acțiunea de față reclamanta a arătat că i s-a refuzat asistența medicală sub forma asigurării nașterii prin cezariană de către spital a copilului cu care aceasta era însărcinată, cu motivația infectării cu . a reclamantei, motivație exprimată expres de pârâtul persoană fizică, șeful secției de obstetrică – ginecologie din cadrul S. C. Dr. I. C..
Judecătorul fondului a apreciat că acest refuz bazat pe starea . pozitivă a reclamantei, constituie o discriminare a reclamantei în raport de celelalte femei însărcinate, fiind dovedite și prejudiciul moral al reclamantei, vinovăția pârâților și raportul de cauzalitate între tratamentul discriminatoriu și prejudiciu.
Judecătorii apelului au apreciat însă că pârâții nu puteau acorda un tratament preferențial reclamantei în raport cu celelalte paciente deja internate sau care constituiau cazuri de urgență și că refuzul internării reclamantei nu s-a datorat stării medicale a acesteia, în sensul infectării cu ., ci inexistenței unei cauze de urgență care să justifice internarea peste rând, cu prioritate în raport de celelalte paciente, programate pentru a naște. S-a mai reținut ca motiv al refuzului și supraaglomerarea spitalului, generată de redirecționarea unui număr însemnat de paciente de la un alt spital, afectat de un incendiu, acest ultim motiv constituind un caz fortuit care înlătură eventuala răspundere civilă delictuală a pârâților.
În acest context faptic și juridic și prin prisma criticilor formulate prin motivele de recurs reținem următoarele:
Reclamanta a fost diagnosticată cu .. Fiind însărcinată a solicitat internarea sa pentru a naște copilul în condiții de siguranță medicală la secția condusă de pârâtul persoană fizică din cadrul S. C. Dr. I. C..
Criticile reclamantei cuprinse în cererea de recurs vor fi analizate sub două aspecte: procedural, pe de o parte și pe fond pe de altă parte.
1.Din punct de vedere procedural reclamanta a arătat că în mod nelegal a fost audiat un martor, care nu fusese propus prin cererea de apel, încălcându-se astfel art. 292 c.pr.civ. . Critica este nefondată pentru că alin.2 al articolului invocat de recurentă prevede posibilitatea judecătorului de a admite probe și în afara cadrului de mai sus, dacă necesitatea acestora rezultă din dezbateri.
S-a mai reținut că s-a acordat în apel mai mult decât s-a cerut în sensul că apelul declarat de pârâtul persoană fizică a fost extins și la persoana juridică, acțiunea fiind respinsă în întregime față de ambii pârâți. Critica va fi înlăturată. Prin chiar apelul săi H. a solicitat reanalizarea materialului probator și respingerea în totalitate a acțiunii, așa cum de altfel s-a și întâmplat, instanța de apel dispunând în limitele Învestirii sale asupra întregii acțiuni.
A mai motivat reclamanta recurentă că decizia atacată cuprinde motive contradictorii.
Critica este confuză pentru că de fapt se critică modul în care au fost apreciate unele probe în dauna altora, sau nu s-a dat valoare probatorie unor demersuri ale reclamantei. Vom constata că decizia nu este contradictorie argumentativ, ci motivează consecvent în sensul respingerii acțiunii.
2. Pe fondul cauzei s-a reclamat aplicarea nelegală a art. 27 alin.4 din O.G. nr.137/2000 privind sarcina probei.
Critica va fi înlăturată. Acuzațiilor de discriminare, pârâții au răspuns prin probe (acte, martori) din care rezultă că acuzațiile sunt nefondate și că eventualele incidente ivite între părți în legătură cu nașterea au fost determinate de cauze obiective, altele decât discriminarea reclamantei.
În același context al discriminării, reclamanta a invocat și încălcarea altor acte normative, inclusiv Constituția României și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, enumerate mai sus.
Vom constata că și aceste critici sunt nefondate.
Textele citate vizează definirea discriminării și diferitele situații în care aceasta trebuie sancționată, printre altele și cea referitoare la refuzul actului medical.
Din probele administrate în cauză rezultă însă că și dacă am accepta că parcursul comun al părților generat de solicitarea reclamantei de a fi consultată și asistată medical la nașterea prin cezariană și finalizat prin nașterea copilului ar putea fi criticabil sub unele aspecte de aplicabilitate sau promptitudine a intervenției medicale, aceste critici nu au o geneză discriminatorie și nu s-au bazat pe starea reclamantei de . pozitiv.
În legătură cu recursul pârâtului persoană juridică s-a reclamat faptul că decizia nu prevede expres respingerea acțiunii față de S. C. Dr. I. C. și că spitalul nu are nici o răspundere față de reclamantă.
Recursul este nefondat motivat de faptul că dispozitivul deciziei atacate este neechivoc în sensul respingerii integrale a acțiunii. Faptul că în același dispozitiv a fost inclusă și sintagma „menține celelalte dispoziții” este explicabilă prin aceea că s-a menținut prevederea de respingere a cererii pârâtului H. de obligare a reclamantei la cheltuieli de judecată.
De altfel în considerentele deciziei, paragraful final se menționează expres că „nu se poate reține nici în sarcina pârâtului H. D. și nici în sarcina spitalului o faptă atât de gravă”.
Pentru toate aceste considerente în baza art. 312 c.pr.civ., vom respinge ambele recursuri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile formulate recurentul pârât S. C. „DR. I. C.” și recurenta reclamantă I. A. împotriva deciziei civile nr. 582A/12.05.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a III-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți D. H. și C. NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 30 martie 2015.
P. JUDECĂTOR JUDECĂTOR
D. F. B. I. P. B. A. S.
GREFIER
V. Ș.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 201/2015. Curtea de Apel... | Servitute. Decizia nr. 410/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
