Anulare act. Decizia nr. 579/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 579/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-11-2015 în dosarul nr. 579/2015
Dosar nr._
(_ )
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECTIA A III A CIVILĂ ȘI P. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 579 A
Ședința publică de la 27.11.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - F. P.
JUDECĂTOR - A. M. G.
GREFIER - RĂDIȚA I.
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea cererilor de apel formulate de apelanții-pârâți, C. NAȚIONALĂ P. COMPENSAREA IMOBILELOR-CNCI, M. BUCUREȚTI PRIN PRIMARUL GENERAL, A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI, S.C. P. V.-SA, împotriva sentinței civile nr.867/30.06.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția a III a Civilă în dosarul nr_, în contradictoriu cu intimații-reclamanți V. B. S., D. E., I. V..
P. are ca obiect – anulare act/Legea nr. 165/2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă consilier juridic, L. C., în calitate de reprezentant al apelantei-pârâte, S.C P. V. SA, în baza delegației pe care o depune la dosar, avocatul,
D. O. A., pentru intimații-reclamanți, V. B. S., D. E. și I. V., în baza împuternicirii avocațiale nr._/2015, eliberată de Baroul București, lipsind ceilalți apelanți-pârâți.
Procedura este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Reprezentanții celor două părți, având pe rând cuvântul, arată că nu au probe de solicitat în afara celor existente la dosar.
Curtea, văzând că în cauză nu mai sunt cereri prealabile, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și combaterea apelurilor.
Consilierul juridic al apelantului-pârât, S.C P. V. SA, având cuvântul, învederează faptul că apelul formulat de instituția pe care o reprezintă vizează obligarea la plata cheltuielilor de judecată alături de ceilalți pârâți, iar în acest sens invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a subscrisei, considerând că acordarea cheltuielilor de judecată este condiționată de existența unei culpe procesuale, nefiind cazul în speța de față, întrucât în sarcina pârâtei nu s-a stabilit nicio obligație conform hotărârii apelate.
Față de celelalte apeluri solicită a se lua act de susținerile din întâmpinare.
Avocatul intimaților-reclamanți, având cuvântul mai întâi pe apelul declarat de pârâta . că aceasta are calitate procesuală pasivă, așa cum a stabilit instanța de fond. Astfel, cât timp prin decizia de invalidare nr. 2141/2014 a fost stabilită competența de soluționare în privința suprafeței de 4914 mp, pentru A. pentru Administrarea Activelor Statului, pentru că această suprafață aparținea S.C. P. V. SA, aceasta trebuia să figureze în proces, pentru a-i fi opozabilă hotărârea. Or, aceasta putea să evite obligația de la plata cheltuielilor de judecată dacă nu s-ar fi opus acțiunii lor, aceasta fiind cea mai virulentă pârâtă prin formularea a numeroase excepții.
Cu privire la celelalte apeluri, respectiv a Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, pe excepția de tardivitate invocată, care a fost invocată și la instanța de fond, dar a fost respinsă. În opinia sa, această excepție este nefondată, având în vedere că prezenta contestație a fost înaintată prin poștă la data de 22.01.2015, așa cum rezultă la fila 33 din dosarul de fond, astfel că termenul de 30 de zile de la comunicare este respectat.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei instituții, privind obligarea de comunicare a deciziei către A. pentru Administrarea Activelor Statului, solicită să fie respinsă ca nefondată.
Potrivit art. 25 alin.2 din Legea nr. 165/2013, decizia de invalidare trebuia comunicată atât titularilor, cât și tuturor entităților învestite. Or, prin decizia de invalidare s-a stabilit în sarcina Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, obligația de soluționare a notificării pentru suprafața de 4914 mp, dar nu s-a stabilit obligația de transmitere a notificării către această instituție, ei neștiind că pârâta S.C P. V. SA este proprietatea terenului pentru a adresa acea notificare către aceasta.
Prin decizia de invalidare se propune reluarea procedurii de la început și formularea unei noi notificări, care în opinia sa ar fi tardivă la acest moment. Consideră că fiind părți căzute în pretenții, atunci pârâții trebuie să fie obligați la plata cheltuielilor de judecată către reclamanți, iar suma nu este nici foarte mare.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de M. București, solicită să fie respinsă această excepție, întrucât a fost entitate învestită cu soluționarea notificării potrivit Legii nr. 10/2001, în termen de 60 zile.
Cu referire la obligarea Municipiului București la plata cheltuielilor de judecată solicită să se mențină această soluție, întrucât este în culpă prin nesoluționarea notificării în termenul legal; nu a identificat unitatea deținătoare a imobilului, potrivit art. 26 alin.2 din Legea nr. 10/2001.
În ce privește calitatea procesuală pasivă a Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, în opinia sa aceasta are calitate pentru că în sarcina sa, s-a stabilit obligația de soluționare a notificării pentru suprafața de teren de 4914 mp ce aparținea S.C. P. SA, potrivit art. 29 din Legea nr. 10/2001.
Concluzionând solicită respingerea tuturor apelurilor.
Solicită și cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra apelurilor civile de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.867/30.06.2015, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr._, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de CNCI, AAAS și Municipiu București, ca neîntemeiată.
S-a admis acțiunea astfel cum a fost formulată de reclamanții V.-B. S., D. E. si I.-V. în contradictoriu cu pârâții C. NAȚIONALĂ P. COMPENSAREA IMOBILELOR-CNCI, M. BUCUREȘTI PRIN PRIMAR GENERAL, A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI-AAAS și ..
A fost obligată pârâta CNCI să comunice către AAAS Decizia de validare parțială nr. 2141/10.11.2014 și să stabilească în sarcina acesteia obligația de soluționare parțială a notificării formulate de reclamanți în limita suprafeței de teren de 4914 mp.
Au fost obligați pârâții la plata către reclamanți a sumei de 1300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată
P. a se pronunța astfel, instanța de judecată a reținut următoarele:
„Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.02.2015, sub nr._, reclamanții V. B. S., D. E. și I. V. au formulat în contradictoriu cu pârâții C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, A. pentru Administrarea Activelor Statului, Municipiu București prin Primar General și . contestație împotriva Deciziei de validare parțială nr. 2141/10.11.2014 emisă de C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța de către instanță să fie obligată emitenta să comunice decizia și AAAS și să stabilească în sarcina acesteia din urmă obligația de soluționare parțială a notificării formulate de reclamanți, în limita suprafeței de 4914 mp.
În motivarea cererii reclamanții au arătat, în esență, că prin Dispoziția nr. 6924/16.11.2006 emisă de Primarul Municipiului București, a fost soluționată notificarea reclamanților în sensul acordării de măsuri reparatorii pentru un teren preluat abuziv în proprietatea statului, decizia motivează soluția adoptată prin imposibilitatea restituirii în natură a terenului întrucât este ocupat de elemente de sistematizare (blocuri de locuințe) și de ..
Această dispoziție a fost comunicată CCSD.
Prin Sentința civilă nr. 1944/27.04.2010, Curtea de Apel București a obligat CCSD să emită titlu de despăgubire în favoarea reclamanților, aferent dispoziției 6924/16.11.2006. această hotărâre a rămas irevocabilă prin Decizia nr. 1102/24.02.2011 a ÎCCJ, situație în raport de care CCSD avea obligația legală de a stabili despăgubirile la care reclamanții erau îndreptățiți.
CCSD nu s-a conformat nici acestei hotărâri, motiv pentru care a formulat din nou acțiune în fața Judecătoriei sectorului 1 București pentru aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 5803 C.p.civ., acțiune admisă la data de 09.01.2012, instanța aplicând o amendă CCSD de 50 le/zi în favoarea statului.
Se arată că nici această sancțiune nu a determinat CCSD să-și execute obligația stabilită prin hotărâre judecătorească .
Prin decizia contestată a fost validată parțial dispoziția Primarului Municipiului București pentru suprafața de 86 mp și invalidată pentru suprafața de 4911 mp. se precizează că decizia poate fi valorificată în condițiile art. 27 și 31 din Lg. 165/2013 și că potrivit art. 21 alin. 6 din Lg. 165/2013 un punct are valoarea de 1 leu.
P. a fi clară și completă, decizia trebuia să menționeze și să dispună trimiterea ei către . precum și AAAS și să se stabilească în sarcina acesteia din urmă obligația de soluționare parțială a notificării formulată de reclamanți, în limita suprafeței de 4914 mp.
Cererea nu a fost întemeiată în drept.
Atașat cererii de chemare în judecată a fost depus un set de acte.
Prin întâmpinarea depusa la data de 19.03.2015, în termen legal, pârâta AAAS a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât decizia contestată a fost emisă de o altă entitate, respectiv de CNCI.
La data de 25.03.2015, pârâta CNCI a depus întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității cererii și excepția lipsei calității procesuale pasive, aceasta din urmă, motivat de faptul că obligația de a transmite notificarea persoanei juridice deținătoare o are M. București, respectiv instituția care a primit notificarea conform art. 27 alin. 2.
Pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În drept au fost invocate dispozițiile Lg. 10/2001, Lg. 165/2013.
Prin întâmpinarea depusă la data de 27.02.2015, pârâta M. București a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive având în vedere că decizia contestată a fost emisă de CNCI în temeiul art. 17 alin. 1 lit. a și b art. 21, art. 32 și art. 41 alin. 5 din Lg. 165/2013.
Prin întâmpinarea depusă de pârâta ., s-a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului București și declinarea competenței în favoare Judecătoriei, excepția netimbrării cereri, excepția nulității cererii de chemare în judecată, excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
La data de 16.04.205 reclamanții au depus răspuns la întâmpinările depuse de pârâți.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 205 C.p.civ.
În cauză s-a dispus atașarea dosarului administrativ, acesta fiind depus la data de 23.06.2015.
La termenul din data de 23.06.2015 instanța a respins excepția necompetenței materiale a tribunalului, excepția netimbrării și excepția tardivității și a dispus unirea cu fondul a excepției lipsei calității procesuale pasive invocate de cei trei pârâți.
În ceea ce privește excepția nulității cererii de chemare în judecată pentru lipsa obiectului și excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa temeiul de drept, nu au mai fost susținute de către apărătorul pârâtei ., față de considerentele avute în vedere de instanță la soluționarea celorlalte excepții invocate de acest pârât.
Sub aspect probatoriu a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul reține următoarele:
Cu titlu prealabil tribunalul constată că excepția inadmisibilității invocată de pârâta pârâtei . se subscrie unor veritabile apărări de fond, astfel că va fi analizată împreună cu fondul cauzei.
Prin notificarea înregistrată la Primăria Municipiului București sub nr. 3375/18.10.2001, formulată în baza Lg. 10/2001, autoarea reclamanților, d-na I. C. L., decedată după formularea notificării, a solicitat acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul în suprafață de 5000 mp situat în București, fosta M. a Comunei Militari, sector 6, trecut în proprietatea statului fără titlu.
Prin Dispoziția Primarului Municipiului București nr. 6924/16.11.2006 a fost propusă acordarea despăgubirilor pentru întreg imobilul, urmând ca dosarul să fie predat Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
În motivarea dispoziției se arată că terenul în litigiu este ocupat de elemente de sistematizare: blocuri de locuințe și de către ..
La data de 19.04.2007 a fost înregistrat dosarul la Cancelaria Primului Ministru ANRP C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, primind număr de înregistrare la această instituție_/CC.
Prin Sentința civilă nr. 1944/27.04.2010 pronunțată de Curtea de Apel București secția C. Administrativ în Dosarul nr._/3/2009 a fost obligată pârâta CCSD să emită reclamanților, titlu de despăgubire aferent dispoziției nr. 6924/16.11.2006. Această hotărâre a rămas definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului de către ICCJ prin Decizia civilă nr. 1102/24.02.2011.
La data de 10.11.2014 CNCI a emis decizia de validare parțială nr. 2141/10.11.2014, în sensul că a validat Dispoziția Primarului pentru terenul în suprafață de 86 mp și a emis decizie de compensare prin 71.340 puncte în favoarea reclamanților și a invalidat parțial dispoziția Primarului cu privire la suprafața de 4.914 mp din imobilul teren situat în M. București ..
Potrivit art.5 din decizie, un exemplar al acesteia trebuie comunicat Primarului Municipiului București.
La luarea acestei decizii s-a avut în vedere faptul că, în ceea ce privește suprafața de teren de 4914 mp, competența de soluționare a notificării cade în sarcina AAAS potrivit art. 29 din Lg. 10/2001, întrucât terenul se află în incinta ..
Prin contestația formulată de reclamanți aceștia critică decizia CNCI doar sub aspectul faptului că decizia nu a fost comunicată direct AAAS și implicit faptul că procedura de soluționare a notificării trebuie reluată de către M. București.
În baza art. 17 din Lg. 165/2013, în vederea finalizării procesului de restituire în natură sau, după caz, în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv, s-a constituit C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, care funcționează în subordinea Cancelariei Primului Ministru.
Această comisie are, în principal, următoarele atribuții: validează/invalidează în tot sau în parte deciziile emise de entitățile investite de lege care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii; dispune emiterea deciziilor de compensare a imobilelor; asigură coordonarea procesului de licitare/atribuire a imobilelor din fondul național al terenurilor agricole și al altor imobile și ia alte măsuri legale necesare aplicării prezentei legi.
Potrivit art. 21 din lege, în vederea acordării de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, entitățile investite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naționale deciziile care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, întreaga documentație care a stat la baza emiterii acestora și documentele care atestă situația juridică a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei.
Secretariatul Comisiei Naționale, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punct de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii, putând solicita documente în completare entităților investite de lege, titularilor dosarelor și oricăror instituții care ar putea deține documente relevante.
Potrivit art. 25 alin. 2, din Lg. 165/2013, decizia de invalidare emisă de C. Națională se motivează și se comunică atât titularilor, cât și entităților investite de lege.
În speță, la baza deciziei de invalidare a stat faptul că imobilul pentru care se solicită măsuri reparatorii în echivalent nu se află în proprietatea Municipiului București, emitentul dispoziției invalidate, ci se află în incinta ..
Conform dispozițiilor inițiale ale Lg. 10/2001, în această situație, trebuia parcursă procedura prevăzută de art. 27 alin. 2, respectiv, persoana juridica notificata (în speță Primăria Municipiului București prin Primar General), trebuia să comunice persoanei îndreptățite toate datele privind persoana juridica deținătoare a celeilalte părți din imobilul solicitat si copii de pe actele de transfer al dreptului de proprietate sau, după caz, de administrare.
In cazul in care nu deține aceste date persoana juridica notificata va comunica acest fapt persoanei îndreptățite.
Comunicarea prevăzuta la alin. (2) si, după caz, actele anexate trebuiau transmise persoanei indreptatite prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, iar termenul prevazut la art. 22 alin. 1) urma să curgă in acest caz de la data primirii comunicarii prevazute la alin. (3).
Potrivit dispozițiilor art. 29 din Lg. 10/2001, pentru imobilele evidentiate in patrimoniul unor societati comerciale privatizate, altele decat cele prevazute la art. 21 alin. (1) si (2), persoanele indreptatite au dreptul la despagubiri in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv, corespunzatoare valorii de piata a imobilelor solicitate.
In situatia imobilelor prevazute la alin. (1) si (2), masurile reparatorii in echivalent se propun de catre institutia publica care efectueaza sau, dupa caz, a efectuat privatizarea, dispozitiile art. 26 alin. (1) fiind aplicabile in mod corespunzator.
În speță, partea din imobil pentru care s-a dispus invalidarea aparține . care a fost privatizată astfel cum rezultă din adresa nr. P/_ prin încheierea a două contracte de vânzare cumpărare, respectiv contractul nr. 907/16.08.1996 și nr. 30/21.10.2002, prin urmare, AAAS ar fi avut competența să emită, potrivit art. 29 din Lg. 10/2001, dispoziția pentru acordarea măsurilor reparatorii în echivalent.
Prin coroborarea dispozițiilor art. 29 din Lg. 10/2001 cu cele ale art. 3 alin. 1 pct. 4 lit. b din Lg. 165/2013, rezultă că AAAS are calitatea de entitate investită cu soluționarea notificării, care, mai departe, are obligația de a transmite potrivit art. 21 din Lg. 165/2013 decizia care conține propunerea de acordare de măsuri compensatorii către CNCI.
Rezultă astfel că, prin emiterea deciziei de invalidare, practic, CNCI a prelungit inutil procedura administrativă de acordare a măsurilor compensatorii, cu încălcarea principiului celerității soluționării acestor cereri, întrucât în final tot această comisie este competentă să emită decizia de compensare.
În plus din coroborarea dispozițiilor art. 17 alin. 1 lit. d cu dispozițiile art.25 alin. 2 din Lg. 165/2013, rezultă că CNCI, odată ce a stabilit care este instituția competentă să soluționeze cererea, trebuia să o trimită acesteia.
Astfel, CNCI are, printre atribuțiile sale și pe a ceea de a lua măsurile legale necesare aplicării legii precum și obligația de a trimite decizia de invalidare entităților învestite de lege, prin entitate investită de lege înțelegându-se, în sensul art. 3 alin. 1 pct. 4, atât entitatea emitentă a dispoziției invalidate, cât și a entității competente legal să soluționeze notificare.
Practic prin decizia de invalidare, CNCI propune reluarea procedurii de la etapa formulării notificării, obligându-i în mod excesiv și nepermis pe reclamanți să formuleze o nouă notificare care să parcurgă din nou toată procedura administrativă.
Mai mult decât atât, tribunalul nu poate să nu observe că prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a dispus obligarea CCSD (devenită CNCI potrivit art. 18 alin. 3 din Lg. 165/2013), la emiterea titlului de despăgubire în favoarea reclamanților, iar la pronunțarea acestei hotărâri, era cunoscut faptul că terenul în litigiu se află în incinta ., acest aspect fiind menționat chiar în Dispoziția Primarului.
Față însă de limitele cu care reclamanții au investit instanța, tribunalul consideră că soluția de obligarea a CNCI de a transmite decizia direct AAAS – ca entitate competentă să soluționeze notificarea în baza art. 29 din Lg. 10/2001, iar nu doar Primarului Municipiului București, corespunde cel mai bine principiului celerității prevăzut de lege și statuat de CEDO prin numeroasele decizii de condamnare a Statului Român.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de cele trei pârâte, respectiv de CNCI, AAAS și M. București, tribunalul față de cele mai sus reținute, apreciază că nu este întemeiată.
Potrivit dispozițiilor art. 36 C.p.civ., calitatea rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.
pârâta CNCI a invocat excepția lipsi calității procesuale pasive motivat de faptul că Primăria Municipiului București este competentă legal, față de dispozițiile art. 27 din Lg. 10/2001 să comunice persoanei îndreptățite datele privind persoana juridică deținătoare.
Tribunalul constată că pârâta CNCI este emitentul deciziei contestate și în calitate de emitent și respectiv de titular al obligației de a completa decizia este chiar emitentul acesteia, astfel că este pe deplin justificată calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește celelalte două pârâte, respectiv AAAS și M. București, tribunalul consideră că justifică legitimitate procesuală pasivă întrucât ambele pârâte au obligații și atribuții în procedura instituită de Lg. 10/2001, M. București prin Primarul General în calitate de emitent al dispoziției invalidate și AAAS în calitate de entitate investită de lege cu soluționarea notificării potrivit dispozițiilor art. 29 din Lg. 10/2001.
P. toate aceste motive tribunalul va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de CNCI, AAAS și M. București, ca neîntemeiată.
Va admite acțiunea și va obliga pârâta CNCI să comunice AAAS Decizia de validare parțială nr. 2141/10.11.2014 și să stabilească în sarcina acesteia obligația de soluționare parțială a notificării formulate de reclamanți în limita suprafeței de teren de 4914 mp.
În baza art. 453 C.p.civ., va obliga pârâții la plata către reclamanți a sumei de 1300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată – onorariu avocat, conform chitanței depuse la dosar”.
Împotriva sentinței civile nr.867/30.06.2015, pronunțată de Tribunalul București – Secția a 3-a Civilă, în dosarul nr._, au formulat apel pârâții: Societatea P. S.A., M. București prin Primarul General, C. Națională pentru Compensarea Imobilelor (C.N.C.I.) și A. pentru Administrarea Arhivelor Statului – A.A.A.S. (fosta A.V.A.S.).
1. În apelul formulat de Societatea P. S.A. s-a criticat sentința atacată, întrucât în mod greșit a fost obligată societatea alături de ceilalți pârâți la plata sumei de 1.300 lei cheltuieli de judecată, în condițiile în care cu această pârâtă reclamanții nu se află în niciun raport juridic care formează obiectul judecății, sens în care se invocă și excepția privind lipsa calității procesuale pasive,în fapt instituțiile pârâte A.A.A.S. și C.N.C.I. fiind obligate la soluționarea notificării și comunicarea deciziei de validare, acestea fiind și părțile căzute în pretenții potrivit art.453 Cod procedură civilă.
S-a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței și pe fond:
- respingerea acțiunii față de apelanta-pârâtă ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă;
- înlăturarea de la obligarea la plata cheltuielilor de judecată a acestei părți către reclamanți.
2. În apelul formulat de pârâtul M. București prin Primarul General, s-au formulat aceleași critici împotriva sentinței apelate, ca și în apelul societății susmenționate, în sensul că în mod greșit a fost obligat M. București la cheltuieli de judecată către reclamanți alături de A.A.A.S. și C.N.C.I., întrucât apelantul nu are calitate procesuală pasivă, așadar nu are culpă procesuală în cererea dedusă judecății, nefiind parte „care cade în pretenții”, astfel cum rezultă și din sentința pronunțată cu privire la pretențiile soluționate în cauză.
Prima instanță, în mod greșit, a respins excepția privind lipsa de calitate procesuală pasivă pe care a invocat-o apelantul, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv contestație împotriva Deciziei de validare parțială nr. 2141/10.11.2014, emisă de C.N.C.I. și obligarea acesteia din urmă instituții să comunice decizia către A.A.A.S.
M. București are atribuții în procedura de restituire în baza Legii nr. 2001, atribuții pe care aceasta le-a îndeplinit cu bună-credință prin emiterea Dispoziției nr.6924/16.11.2006, prin care a fost propusă acordarea de despăgubiri pentru întregul imobil, pe care a înaintat-o Secretariatului C.N.C.I., astfel că nu mai are calitate procesuală în cauza pendinte.
S-a solicitat admiterea recursului, schimbarea în parte a sentinței apelate, admiterea excepției invocate și, în consecință, respingerea contestației față de M. București ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și înlăturarea dispoziției de obligare a acestei instituții la plata cheltuielilor de judecată.
În drept – art.466 – 471 Cod procedură civilă.
S-a solicitat conform art.223 Cod procedură civilă, judecarea cauzei în lipsă.
3. În apelul C.N.C.I. formulat în temeiul art.466 Cod procedură civilă, s-au adus trei critici sentinței atacate:
- greșita respingere a excepției tardivității cu privire la primul capăt de cerere având ca obiect contestație împotriva Deciziei nr.2141/10.11.2014;
- greșita respingere de către prima instanță și a excepției invocate privind lipsa calității sale procesuale pasive cu privire la comunicarea deciziei către A. pentru Administrarea Activelor Statului – A.A.A.S.;
- greșita obligare la cheltuieli de judecată.
Cu privire la prima critică, în virtutea rolului activ al judecătorului reglementat de art.22 Cod procedură civilă, s-a solicitat reverificarea depunerii în termen a cererii de chemare în judecată având ca obiect anulare act – Legea nr.165/2013, potrivit următoarelor considerente:
- decizia a fost comunicată reclamanților la data de 23.12.2014, astfel cum rezultă din dovezile de confirmare de primire atașate prezentei;
- cererea de chemare în judecată s-a înregistrat pe portalul „ecris” al instanțelor la data de 23.01.2015;
- deciziile pot fi atacate în termen de 30 de zile de la data comunicării conform art.35 alin.(1) din Legea nr.165/2013.
Cu privire la cea de-a doua critică privind lipsa calității procesuale pasive a C.N.C.I., s-a arătat că asupra notificării nr.3375/2001 formulată de C. L. – moștenitoare a fostului proprietar, prin care a solicitat măsuri reparatorii pentru terenul în suprafață de 5.000 m.p. situat în M. București, . a Comunei Militari.
Primăria Municipiului București a emis Dispoziția nr.6924/16.11.2006, prin care s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent reclamanților în cauza pendinte în calitate de moștenitori ai notificatoarei și a înaintat documentația Secretariatului C.N.C.I.
Având în vedere că din situația juridică a imobilului notificat a rezultat că terenul este ocupat de blocuri de locuințe pe o suprafață de 86 m.p., iar restul terenului este ocupat de incinta Fabricii de BCA – S.C. P. S.A., s-a solicitat Primăriei Municipiului București să comunice motivele care au stat la baza propunerii de despăgubiri, având în vedere prevederile art.21 și 29 din Legea nr.10/2001 și întrucât Primăria Municipiului București nu a răspuns, C.N.C.I. a solicitat și obținut relații direct de la societatea susmenționată și de la A.A.A.S., în sensul că societatea s-a privatizat prin două contracte de vânzare-cumpărare acțiuni nr.907/16.08.1996 și nr.30/21.10.2002.
Ne aflăm astfel în situația reglementată de art.29 din Legea nr.10/2001, competența de soluționare a notificării revenind instituției care a efectuat privatizarea – A.A.A.S.
Primăria Municipiului București avea obligația să comunice potrivit art.27 alin.(2) din Legea nr.10/2001, persoanei îndreptățite toate datele privind persoana juridică deținătoare a celeilalte părți din imobilul notificat, anexând și copii de pe actele de transfer ale dreptului de proprietate sau, după caz, de administrare.
Obligarea C.N.C.I. să comunice decizia de validare parțială către A.A.A.S. excede atribuțiilor date C.N.C.I. prin Legea nr.165/2013, care este o persoană fără calitate procesuală pasivă, câtă vreme potrivit dispozițiilor Legii nr.10/2001 (art.27 alin.2), obligația a fost instituită de legiuitor în sarcina unității notificate – în speță, Primăria Municipiului București.
Mai mult – obligarea C.N.C.I. să stabilească în sarcina A.A.A.S. o obligație de soluționare parțială a notificării formulate de reclamanți, excede competențelor stabilite prin lege în sarcina C.N.C.I.
Astfel cum a precizat prin apărările de la fond, obligarea A.A.A.S. de soluționare parțială a notificării este reglementată de dispozițiile art.29 din Legea nr.10/2001, întrucât competența de soluționare a notificării cu privire la teren revine instituției publice care a efectuat privatizarea.
În cea de-a treia critică s-a arătat că neavând calitate procesuală pasivă în cauză potrivit criticilor de mai sus, în mod greșit a fost obligat C.N.C.I. la plata cheltuielilor de judecată prin sentința apelată, solicitând exonerarea ori în subsidiar, reducerea corespunzătoare a acestora – prin cenzurarea onorariului de avocat, astfel cum se statuează și prin Decizia Curții Constituționale a României nr.492/5.07.2006.
S-a solicitat admiterea apelului, admiterea excepției lipsei de calitate procesuală pasivă cu privire la comunicarea deciziei către A.A.A.S. și respingerea, pe cale de consecință, a acțiunii ca neîntemeiată.
4. În apelul formulat de A. pentru Administrarea Activelor Statului – A.A.A.S. (fosta A.V.A.S. redenumită prin Ordonanța Guvernului nr.96/2012) s-a adus sentinței atacate critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitându-se admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii apelate, cu consecința respingerii acțiunii prin admiterea excepției lipsei de calitate procesuală pasivă a A.A.A.S. și exonerarea instituției de la plata cheltuielilor de judecată – având în vedere efectul devolutiv al apelului declarat care provoacă o nouă judecată asupra fondului – în fapt și în drept.
În motivarea apelului s-a arătat că în mod greșit a respins instanța de fond excepția invocată privind lipsa de calitate procesuală pasivă a A.A.A.S., în condițiile în care această instituție nu este emitentă a actului contestat și nici a dispoziției ce a validat parțial decizia contestată, totodată A.A.A.S. nu a fost notificată legal, așadar nu a fost legal învestită, în termenul și procedura prealabilă prevăzute de lege.
Notificarea s-a adresat Primăriei Municipiului București care a și soluționat-o, în sensul emiterii Dispoziției nr.6924/16.11.2006 – care nu a fost contestată de către reclamanți.
Or, acțiunea pe lângă celelalte condiții generale de admisibilitate trebuie să întrunească și condiția specială privind parcurgerea procedurii administrative prevăzute de art.25 din Legea nr.10/2001, care este prealabilă și obligatorie, întrucât acțiunea în justiție este subsidiară procedurii administrative și nu poate suplini procedura administrativă de restituire în natură sau echivalent, în caz contrar s-ar ajunge la eludarea dispozițiilor Legii nr.10/2001.
A.A.A.S. nu poate fi acuzată de pasivitate, nefiind notificată ori sesizată prin declinarea competenței de soluționare de către entitatea notificată (Primăria Municipiului București – nota.red.).
În aceste condiții, în mod greșit a fost obligat A.A.A.S. și la plata cheltuielilor de judecată către reclamanți.
În drept – art.466 – 480 Noul Cod de procedură civilă.
S-a solicitat judecarea în lipsa reprezentantului – conform art.441 pct.2 Cod procedură civilă.
La data de 16.09.2015 intimații reclamanți au depus întâmpinare la dosar, solicitând respingerea apelurilor ca nefondate, cu cheltuieli de judecată.
În răspunsul la întâmpinarea reclamanților, apelanta S.C. P. S.A. a arătat că în cauză nu a fost parte căzută în pretenții, astfel că nu poate fi obligată la cheltuielile de judecată.
Nu s-au administrat noi probe în apel.
Apelurile nu sunt fondate, pentru considerentele ce urmează:
Cu privire la critica din cele patru apeluri privind lipsa de calitate procesuală pasivă invocată, Curtea o constată ca nefiind fondată, întrucât toți apelanții pârâți în cauză sunt entități prevăzute de Legea nr.10/2001 și Legea nr.165/2013 pentru soluționarea notificării reclamanților – M. București și S.C. P. V. S.A., ca unități deținătoare, A.A.A.S. ca entitate implicată în procesul de privatizare a S.C. P. și C.N.C.I. – instituție prevăzută de Legea nr.165/2013 cu atribuții în procedura de acordare de măsuri reparatorii potrivit legii, pentru imobilul în litigiu.
În mod legal, astfel, a reținut prima instanță că C.N.C.I. are legitimare procesuală pasivă, în condițiile în care, contestația s-a îndreptat împotriva deciziei de invalidare parțială a Primăriei Municipiului București nr.6924/16.11.2006, pentru partea de teren aflată în incinta S.C. P. pentru care, M. București nu era competent să soluționeze notificarea, dar care nu a procedat și la comunicarea notificării unității/entității competente să soluționeze notificarea – în speță, fiind A.A.A.S., întrucât S.C. P. V. S.A., potrivit probatoriului administrat s-a dovedit a fi o societate privatizată, fiind incidente astfel prevederile art.31 din Legea nr.10/2001.
Prin invalidarea parțială a deciziei Primăriei Municipiului București din 2006, astfel cum a reținut prima instanță, C.N.C.I. (fosta C.C.S.D.) a ignorat o hotărâre irevocabilă care obliga fost C.C.S.D. (acum C.N.C.I.) la emiterea titlului de despăgubire – decizia nr.1102/24.02.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – prin reluarea procedurii administrative de soluționare a notificării pentru cea mai mare parte de imobil – teren în suprafață de 4.914 m.p. – în loc de a efectua procedurile de stabilire a despăgubirilor la care erau îndreptățiți reclamanții.
Or, văzând decizia de invalidare parțială, reclamanții au constatat că nu a fost comunicată și entității competente să o soluționeze – A.A.A.S.
La rândul său, A.A.A.S. nu poate susține că nu are legitimare procesuală pasivă ca entitate stabilită de lege să soluționeze notificarea, astfel cum s-a reținut mai sus, iar obligația din hotărârea apelată are în conținut, nu doar comunicarea deciziei parțiale de invalidare, ci și obligația A.A.A.S. de a soluționa notificarea pentru terenul de 4.914 m.p.
Susținerea C.N.C.I. în sensul că, potrivit Legii nr.165/2013, instituția nu are atribuția de a transmite decizia de invalidare și către A.A.A.S., nu poate fi primită, întrucât înștiințarea entității competente să soluționeze parțial notificarea derivă din cuprinsul deciziei de invalidare parțială a dispoziției Primăriei Municipiului București nr.6924/16.11.2006 – astfel verificarea de către C.N.C.I. ar fi una parțial formală, ceea ce legiuitorul nu a urmărit prin noua lege de urgentare a procedurilor privind retrocedările nr.165/2013.
Menționarea obligației, sarcinii de a soluționa notificarea A.A.A.S. este una care aparține ca dispoziție dată de instanța de judecată și preluată ca atare în conținutul comunicării stabilite prin hotărâre a deciziei de invalidare parțială – înțeleasă ca o competență potrivit legii deja statuată în cauză, iar nu ca o nouă atribuție ex-lege în sarcina C.N.C.I.
Nici critica C.N.C.I. privind tardivitatea contestației nu poate fi primită, întrucât contestația s-a formulat la data de 20.01.2015 – de pe plic fila 33 din dosarul de fond, cu respectarea termenului legal.
M. București prin Primarul general este unitate deținătoare pentru notificarea adresată de către reclamanți pentru imobilul în litigiu – dar care s-a dovedit a avea doar parțial această calitate pentru 86 m.p., iar pentru restul de teren în suprafață de 4914 m.p. fiind unitate deținătoare S.C. P. V. S.A. – or, obligația era ca Primăria Municipiului București să înainteze notificarea pentru cel din urmă teren, către S.C.P., respectiv către A.A.A.S., după clarificarea situației juridice a societății în procesul de privatizare – ceea ce nu a făcut, existând astfel o culpă care a început de la această instituție în operațiunea de soluționare a notificării, în condițiile legii, pentru a nu se ajunge la tergiversări – prezenta hotărâre urmând a-i fi astfel opozabilă – cu privire la întregul proces de soluționare a notificării care a ajuns în stadiul cauzei de față, întrucât în termen rezonabil și cu respectarea legii se putea ajunge la o soluționare cu mult mai devreme a notificării de către instituțiile legale.
S.C. P. V. S.A. are legitimare procesuală pasivă, din perspectiva faptului că este „unitate deținătoare” a terenului, dar întrucât aceasta s-a privatizat, competența de soluționare a notificării s-a stabilit în sarcina A.A.A.S., această apelantă invocând și o . excepții la fond – toate respinse – astfel că este parte căzută în pretenții și din acest punct de vedere la fond.
Reținându-se că apelanții pârâți au legitimare procesuală pasivă în cauză, pe fondul notificării și procedurilor derulate pentru soluționare, întrucât „au pierdut procesul pendinte în cererea reclamanților”, s-a făcut aplicarea legală a textului de lege – art.451 C.proc.civ., fiind obligați de către prima instanță și la cheltuielile de judecată ocazionate de proces.
În consecință, potrivit art.480 C.proc.civ. apelurile vor fi respinse ca nefondate.
Văzând și prevederile art.451 C.proc.civ., va obliga pe apelanți la plata sumei de 1.500 lei cheltuieli de judecată către intimații reclamanți, în solidar.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de apelanții-pârâți C. NAȚIONALĂ P. COMPENSAREA IMOBILELOR - CNCI, cu sediul în București, Calea Floreasca nr.202, sector 1, M. BUCUREȚTI PRIN PRIMARUL GENERAL, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr.291-293, sector 6, A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în București, . Ș. nr.50, sector 1, S.C. P. V.-SA, cu sediul în București, ., sector 6 și cu sediul ales la SCP D. și Asociații, în București, ., vila 6, sector 1,împotriva sentinței civile nr.867/30.06.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în dosarul nr_, în contradictoriu cu intimații-reclamanți V. B. S. – CNP_, D. E. – CNP_, și I. V. – CNP_, toți cu domiciliul ales la av.D. O. A., în București, ..9, ., ., sector 3.
Obligă apelanții la plata către intimați a sumei de 1.500 lei cheltuieli de judecată, în solidar.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 27.11.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
F. P. A. M. G.
GREFIER
RĂDIȚA I.
Red.F.P.
Tehnored.B.I.
10 ex/3.12.2015
---------------------------------------
T.B-Secția a III-a – E.M.S.
← Conflict de competenţă. Sentința nr. 206/2015. Curtea de Apel... | Pretenţii. Decizia nr. 1278/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
---|