Anulare act. Decizia nr. 658/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 658/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-06-2015 în dosarul nr. 9588/1748/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IV A CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 658R
Ședința publică de la 04 iunie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: ANTONELA CĂTĂLINA BRĂTUIANU
JUDECATOR- G. S.
JUDECĂTOR - D. M. G.
GREFIER - G. C. A.
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de recurs formulată de recurentul reclamant C. I. A. împotriva deciziei civile nr.1016 A din 09.12.2014 pronunțată de Tribunalul Ilfov – Secția Civilă, în contradictoriu cu intimatul pârât G. T..
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 28 mai 2015, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când, Curtea, pentru a da posibilitate părților să depună note scrise, a amânat pronunțarea la 04.06.2015.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu, reclamantul C. I. A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul G. T. să se dispună anularea declarației notariale de renunțare la moștenire nr. 203/2010, să se constate nulitatea absoluta a certificatului de moștenitor nr.4/2010, să fie autorizat reclamantul să accepte moștenirea în locul debitorului sau.
Se arata că pârâtul în urma unui accident rutier, i-a provocat reclamantului trauma si leziuni.
Prin sentința penală nr. 272/2003, acesta a fost obligat la plata daunelor morale si materiale, precum si la plata unei prestații periodice.
Paratul a încercat în mod fraudulos să-și înstrăineze bunurile, a donat fiicelor sale imobilul situat în . la moștenirea mamei sale, prin declarația de renunțare 203/2010.
Cererea se întemeiază pe art. 1122 NCC. Au fost depuse înscrisuri în susținerea cererii.
Pârâtul nu a depus întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de fond a admis în parte cererea pentru următoarele considerente:
În opinia instanței, este evident că prin declarația 203/2010, prin care pârâtul se declară străin de succesiunea tatălui său, intenția sa este aceeași, de a evita să intre în patrimoniul său un bun care ar putea fi urmărit de creditor. Mai mult decât atât, în aceeași zi, 24.03.2010, în același dosar succesoral, fiicele pârâtului declară că acceptă succesiunea bunicului patern.
În acest sens, instanța a constatat nulitatea absoluta a declarației 203/2010, cat si nulitatea parțială a certificatului de moștenitor, doar în ceea ce privește numărul succesorilor acceptanți, în sensul că pârâtul are calitatea de moștenitor acceptant al succesiunii tatălui sau. Astfel, capătul de cerere prin care reclamantul cere să accepte moștenirea în locul paratului apare ca rămas fără obiect.
Împotriva sentinței civile nr.7818/02.12.2013 a formulat apel pârâtul solicitând admiterea apelului.
Prin decizia civilă nr. 1016A/09.12.2014 Tribunalul Ilfov - Secția Civilă a admis apelurile formulate de apelantul reclamant C. I. A. și apelantul pârât G. T. împotriva sentinței civile nr. 7818/02.12.2013 pronunțată de Judecătoria Cornetu, a schimbat în tot sentința civilă apelată în sensul că a respins ca neîntemeiată, cererea pentru lipsa calității procesuale pasive integrale și a respins cererea apelantului G. T. privind obligarea apelantului C. I. A. la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin cererea introductivă, reclamantul C. I. A. a chemat în judecată pe pârâtul G. T. solicitând să se dispună anularea declarației notariale de renunțare la moștenire nr. 203/2010, să se constate nulitatea absoluta a certificatului de moștenitor nr.4/2010, să fie autorizat reclamantul să accepte moștenirea în locul debitorului sau.
Pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate nulitatea a unui certificat de moștenitor în contradictoriu doar succesorul care a renunțat la moștenire ar fi inopozabilă moștenitorilor acceptanți sau succesorilor acestuia și ar fi imposibil de executat sub toate aspectele și de neconceput în raport de consecințele create întrucât nu este cu putință ca un certificat de moștenitor să fie anulat față de o persoană ce nu a acceptat succesiunea și să rămână valabil față de moștenitorii acceptanți.
Cu privire la solicitarea apelantului G. T. privind obligarea apelantului C. I. A. la plata cheltuielilor de judecată Tribunalul a reținut că aceasta este neîntemeiată.
Împotriva deciziei tribunalului a declarat recurs reclamantul C. I. A..
În motivarea recursului care poate fi întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 5 și 9 Cod procedură civilă, recurentul arată că litisconsorțiul procesual este facultativ conform art. 47 Cod procedură civilă, reclamantul având posibilitatea legală de a chema în judecată numai unele părți.
De asemenea, se arată că instanța de apel nu a pus în discuție din oficiu vreo excepție, ci doar l-a întrebat pe reclamant dacă nu ar fi trebuit chemate și fiicele pârâtului, pârâtul împotrivindu-se.
Se precizează că pârâtul nu are cunoștințe juridice, neștiind că trebuiau chemate și fiicele acestuia, din moment ce unicul moștenitor era pârâtul și că un certificat nul absolut îi privește doar pe moștenitorii acceptanți.
Recurentul arată că, dacă instanța de fond, pe lângă declararea ca nul a certificatului de moștenitor, admitea și cererea de acceptare a succesiunii reclamantului în locul pârâtului, atunci în mod evident, moștenitoarele nu mai aveau nici o calitate succesorală.
La dosar s-a formulat întâmpinare din partea pârâtului G. T., solicitându-se respingerea recursului ca neîntemeiat, iar ulterior reclamantul a depus un răspuns la întâmpinare, susținându-se în continuare admiterea recursului pe aceleași considerente arătate în motivele de recurs.
În susținerea recursului, recurentul a solicitat proba cu înscrisuri care i-au fost încuviințate, fiind astfel administrată această probă, prin atașarea la dosar a următoarelor acte: decizia civilă nr. 346/2005, certificate de încadrare în grad de handicap, articole din ziare, adrese la MAE, la Judecătorie, la Președintele României, declarații pe proprie răspundere, contract de asistență juridică și chitanțe aferente și copii din dosarele de executare întocmite în anii 2003-2005 și alte înscrisuri.
Analizând recursul declarat, Curtea constată că acesta este nefondat pentru considerentele care vor urma.
În speță, reclamantul a solicitat anularea declarației notariale de renunțare la moștenire a pârâtului, nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 4/2010 și autorizarea sa în calitate de creditor al pârâtului să accepte moștenirea rămasă de pe urma autorului pârâtului.
Pronunțarea unei hotărâri cu obiectul mai sus menționat are prin soluția care s-ar putea pronunța o relevanță directă și asupra celor care în prezent beneficiază de efectele renunțării pârâtului la moștenirea defunctului G. C., ele fiind în prezent moștenitoare conform certificatului de moștenitor nr. 4/2010 (atașat la fila 17 dosar fond) și anume nepoatele de fiu, D. E. și G. N..
În această situație, datorită naturii litigiului și efectelor pe care le-ar avea soluționarea cererii deduse judecății, coparticiparea pasivă și a numitelor D. E. și G. N. alături de pârât, în aceeași calitate ca și acesta din urmă, este necesară.
Recurentul susține că dacă instanța ar fi admis cererea de constatare a nulității certificatului de moștenitor și cererea de acceptare a succesiunii, atunci celelalte moștenitoare nu ar mai avea nici o altă calitate succesorală.
Acesta însă nu este un argument în susținerea recursului, ci tocmai în combaterea lui.
Este evident că o soluție care le-ar privi și pe aceste moștenitoare, ar trebui să le fie adusă la cunoștința acestora nu numai la final ci odată cu introducerea acțiunii pentru a se putea eventual apăra, tocmai pentru că, urmare a admiterii unei asemenea cereri, acestea ar putea pierde calitatea de moștenitor.
Față de toate aceste considerente, Curtea de apel va respinge recursul ca nefondat conform art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefundat, recursul declarat de recurentul reclamant C. I. A. împotriva deciziei civile nr.1016 A din 09.12.2014 pronunțată de Tribunalul Ilfov – Secția Civilă, în contradictoriu cu intimatul pârât G. T..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.06.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A. C. B. G. S. D. M. G.
GREFIER
G. C. A.
Red. GS
Tehnored. GC 2 ex
01.07.2015
Jud. apel E. M. O.
C. D.
← Legea 10/2001. Decizia nr. 767/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Cereri. Decizia nr. 703/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
---|