Conflict de competenţă. Sentința nr. 75/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 75/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-05-2015 în dosarul nr. 632/3/2015
Dosar nr._
(725/2015)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 75 F
Ședința din camera de consiliu de la 21.05.2015.
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - IONELIA DRĂGAN
GREFIER - M. C.
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea conflictului negativ de competență, ivit între Judecătoria Sectorului 6 București și Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în cauza civilă privind pe reclamantul G. I.-C. și pârâții A. E., D. F., D. M., D. I., D. Ș.-D. și B. A.-R..
Cauza a fost soluționată în camera de consiliu, fără citare părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea constatând cauza în stare de judecată o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 16.06.2014, sub nr._, reclamantul G. I.-C., în contradictoriu cu pârâții D. F. și D. M., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate deschisă succesiunea defunctului D. T., decedat la data de 07.12.2013, calitatea de moștenitori a pârâților D. F. și D. M., precum și faptul că, în masa succesorală este inclusă cota de ½ din suprafața de teren de 7 ha, să se constatate valabilitatea antecontractului de vânzare-cumpărare privind cota de ½ din suprafața de 70.000 mp (7 ha) teren arabil extravilan situat în extravilanul comunei M. K., ., să se pronunțe o hotărâre judecătorească care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare și să se dispună ieșirea din indiviziune a pârâților, cu atribuirea suprafeței în cotă de ½ reclamantului.
În motivele cererii se arată, în esență, că reclamantul a încheiat la data de 18.10.2013 cu numitul D. T., prin mandatar D. F., un antecontract de vânzare-cumpărare privind cota de ½ din suprafața de 7,00 ha teren arabil extravilan, situat pe teritoriul comunei M. K., ., amplasată astfel: 39.340 mp în tarlaua 1019/1, . vecini: la N-De.1019/5, la E - P. Hagieni, la S-HC.971, la V-M. P.; 6.500 mp în tarlaua 1062/1, . vecini: la N-De. 1058, la E-H. C., la S-De.1062/9, la V-M.D. C. G.; 24.160 mp în tarlaua 1061/5, . vecini: la N-N. I., la E-M.D, Sufana I., la S-P. E., la V-De.1061/4.
Imobilul descris mai sus are deschisă carte funciară și, de asemenea, a fost transcrisă în Registrul de Transcripțiuni și Inscripțiuni, sub nr._/21.10.2013, notarea promisiunii de vânzare pentru cota de ½ din teren.
Promitentul vânzător deținea suprafața de teren pe care i-a vândut-o reclamantului ca bun propriu, prin moștenirea tatălui său D. R. I., așa cum reiese din certificatul de moștenitor nr. 126/15.10.2013 emis de BNP R. G. cu sediul în București.
Reclamantul a arătat că a plătit întregul preț al vânzării, acela de 42.000 lei, urmând ca actele în formă autentică să se încheie până la data de 18.12.2013, acesta făcând toate demersurile pentru a obține cartea funciară pentru acest teren.
Valoarea obiectului cererii a fost aceeași cu prețul vânzării, fiind calculată la valoarea la care au loc tranzacțiile notariale. De la data de 18.10.2013, reclamantul a intrat în posesia și folosința acestui teren.
De asemenea, reclamantul a încercat să ia legătura cu promitentul vânzător pentru a încheia actele în formă autentică, dar a aflat că acesta a decedat la data de 7.12.2013. Persoane cu calitate de moștenitori ai defunctului D. T. sunt pârâții D. M., în calitate de soție supraviețuitoare, și D. F., în calitate de descendent de ordinul I, care au refuzat să se prezinte la biroul notarial, deși a făcut nenumărate demersuri în acest sens.
Având în vedere că reclamantul nu a avut posibilitatea de a obține anexa 24, nu a cunoscut dacă, în afara pârâților D. M. și D. F., mai există alți moștenitori ai defunctului D. T.. Ca urmare, reclamantul a solicitat obligarea pârâților să depună la dosar anexa 24, pentru a stabili cu exactitate cadrul procesual.
Reclamantul a precizat că succesiunea defunctului D. T. nu a fost dezbătută, așa cum rezultă din adresa nr.C2756/8.05.2014 a Camerei Notarilor Publici București.
Conform antecontractului de vânzare-cumpărare, încheierea actului în formă autentică se va efectua până la data de 18.12.2013, după obținerea tuturor actelor necesare, această obligație transmițându-se și moștenitorilor vânzătorului în ipoteza intervenirii decesului înainte de întocmirea actelor.
Potrivit înțelegerii, în situația în care după încheierea acestui antecontract cu privire la teren, una din părți refuză ulterior să încheie contractul în formă autentică, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța de judecată pentru a pronunța o hotărâre judecătorească care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare.
Pârâții D. I., D. Ș.-D. și B. A.-R. dețin cealaltă cotă de ½ în baza certificatului de moștenitor nr. 131/21.10.2013, ca urmași ai defunctului D. D..
Reclamantul a menționat că nu s-a realizat ieșirea din în diviziune, motiv pentru care a solicitat efectuarea unei expertize topografice de lotizare și delimitare a terenului arabil, în două loturi, din care unul să corespundă dreptului cumpărat de acesta.
Pentru a reglementa situația juridică a terenului, reclamantul a solicitat suplinirea consimțământului pârâților pentru transferul dreptului de proprietate pentru cota de ½ din suprafața de 70.000 mp teren arabil, situat pe teritoriul comunei M. K., ., constatând valabilitatea antecontractului de vânzare-cumpărare nr.2571/18.10.2013, fiind îndeplinite condițiile art. 1669 Cod civil, și pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Reclamantul a arătat că a făcut numeroase demersuri pentru a încheia actul de vânzare-cumpărare la notar, dar pârâtul D. F., care a fost și mandatar al defunctului, nu a dat curs niciunei solicitări ale acestuia, deși a fost chemat și la mediere și a fost notificat de două ori pentru a se prezenta la notariat în vederea perfectării actelor.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art.1270, art.1528 și art. 1669 Cod civil, art.35 Cod procedură civilă.
La data de 10.07.2014, prin compartimentul registratură, reclamantul a depus la dosar o cerere completatoare la cererea de chemare în judecată prin care a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârât, a numitei A. E., aceasta având calitatea de moștenitor al defunctului D. T., fiind descendent de ordinul I.
De asemenea, reclamantul a menționat că defunctul D. T. are ca moștenitori pe D. M., în calitate de soție supraviețuitoare, D. F. și A. E., în calitate de fii, precizând că după formularea cererii de chemare în judecată a aflat de existența acestui moștenitor.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art.204 Cod procedură civilă, art.1560-1561 Cod civil.
La data de 29.09.2014, prin compartimentul registratură, pârâtul D. F. a depus la dosar întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu cele două solicitări formulate în cererea de chemare în judecată, recunoscând antecontractul de vânzare cumpărare privind cota de ½ din suprafața de 7 ha teren arabil încheiat între tatăl său, D. T. și reclamant, fiind mandatar la momentul semnării antecontractului, având și calitate de moștenitor al defunctului D. T..
Pârâtul a menționat că finalizarea actului de vânzare cumpărare nu s-a putut încheia la notariat, întrucât urmașii legali, în speță D. M., D. F. și A. E., nu au deschis succesiunea după tatăl lor, D. T..
Pârâta D. M. a depus la dosar întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu cele două solicitări formulate în cererea de chemare în judecată, recunoscând antecontractul de vânzare cumpărare privind cota de ½ din suprafața de 7 ha teren arabil încheiat între soțul său, D. T. și reclamantul G. I. C., având calitate de moștenitor a defunctului D. T..
La data de 01.10.2014, prin compartimentul registratură, pârâta A. E. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă, nefondată și neîntemeiată.
Pe cale de excepție, pârâta a invocat excepția calității procesuale. Deci, calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății, instanța este obligată să verifice calitatea procesuală, deoarece raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății. Pentru aceste motive, pârâta a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului pentru capătul de cerere cu privire la deschiderea succesiunii și ieșirea din indiviziune.
Pe fond, referitor la capătul de cerere privind deschiderea succesiunii defunctului D. T., decedat la data de 07.12.2013 și constatarea calității de moștenitori a pârâților D. F., D. M. și A. E., precum și dispunerea ieșirii din indiviziune a pârâților, pârâta a solicitat să se ia act că aceasta este moștenitor al defunctului D. T. și face parte din clasa întâi, și anume cea a descendenților, conform art.975 din Noul Cod Civil.
În ceea ce privește capătul de cerere privind valabilitatea antecontractului de vânzare cumpărare privind cota de ½ din suprafața de 7 ha teren arabil extravilan situat în extravilanul comunei M. K., ., pârâta a precizat că nu a luat parte la încheierea actelor de către tatăl său, D. T. și reclamantul G. I. C. și nici referitor la încheierea procurii dată de tatăl său către fratele său D. F..
În drept, pârâta a invocat dispozițiile din Cartea a IV-a – Despre moștenire și liberalități din Noul Cod civil, precum și dispozițiile art.205-208 din Noul Cod de procedură civilă.
La data de 14.10.2014, prin compartimentul registratură, reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinarea depusă de pârâta A. E. prin care a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale, având în vedere dispozițiile art.1560 și art.1155 Cod civil.
Pe fondul cauzei, reclamantul a precizat că toate actele încheiate de defunctul D. T., despre care a făcut vorbire pârâta A. E. prin întâmpinare, sunt acte personale ale acestuia, la încheierea cărora nu era nevoie de prezenta sau de consimțământul pârâtei și care nu fac obiectul prezentului demers judiciar.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art.205 Cod procedură civilă.
Prin sentința civilă nr. 8951/2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București, s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 6 București. A fost declinată competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul G. I.-C., în contradictoriu cu pârâții D. F., D. M., D. I., D. Ș.-D. și B. A.-R., în favoarea Tribunalului București.
Această instanță a apreciat că în speță sunt incidente dispozițiile art. 123 alin. 1 Cod procedură civilă, de primul capăt de cerere având ca obiect deschiderea succesiunii depinzând modul de soluționare a celorlalte capete de cerere; cum cererile având ca obiect constatarea deschiderii succesiunii, a calității de moștenitor și a cotelor succesorale ca cereri neevaluabile în bani sunt de competența tribunalului, ca instanță de drept comun, această instanță a apreciat că întreaga cerere se impune a fi soluționată de tribunal, ținând seama și de valoarea obiectului cererii.
Pe rolul Tribunalului Bucuresti-Sectia a III-a Civila, cauza a fost înregistrata sub nr._, la data de 09.01.2015.
Prin cererea depusa la data de 19.03.2015, reclamantul a invocat excepția necompetentei materiale a Tribunalului București, arătând ca în speta competenta aparține Judecătoriei sectorului 6 București.
Prin sentința civilă nr.386/20.03.2015, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a admis excepția necompetenței materiale; a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul la Curtea de Apel București.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin cererea de chemare în judecata, reclamantul a solicitat sa se constate deschisă succesiunea defunctului D. T., decedat la data de 07.12.2013, calitatea de moștenitori a pârâților D. F. și D. M., precum și faptul că, în masa succesorală este inclusă cota de ½ din suprafața de teren de 7 ha, să se constatate valabilitatea antecontractului de vânzare-cumpărare privind cota de ½ din suprafața de 70.000 mp (7 ha) teren arabil extravilan situat în extravilanul comunei M. K., ., să se pronunțe o hotărâre judecătorească care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare și să se dispună ieșirea din indiviziune a pârâților, cu atribuirea suprafeței în cotă de ½ reclamantului.
Pentru a declina competenta de soluționare a cauzei în favoarea tribunalului, Judecătoria sectorului 6 București a reținut ca obiectul principal al acțiunii este reprezentat de cererea privind deschiderea succesiunii, întrucât de modul de soluționare al acestei cereri depind toate celelalte capete de cerere.
Tribunalul a reținut că, potrivit disp. art. 94 pct. 1 lit. i C.p.c., judecătoria judecă în primă instanță cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare.
Textul de lege este aplicabil doar în cazul în care cererea de partaj este formulată pe cale principală, în caz contrar, adică atunci când cererea de partaj este accesorie unei alte cereri principale sau este incidentală, competența urmând a fi determinată în funcție de cererea principală, potrivit disp. art. 123 C.p.c.
În speta, s-a constatat că se solicita deschiderea succesiunii defunctului, constatarea calității de moștenitor, constatarea ca făcând parte din componența masei succesorale a ½ din suprafața de teren de 7 ha, pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic și partajul imobilului în suprafață de 7 ha.
Or, în cazul în care în cadrul acțiunii se solicită deschiderea succesiunii, stabilirea calității de moștenitori, stabilirea cotelor părți ce se cuvin moștenitorilor, componența masei succesorale, toate acestea nu reprezintă cereri distincte de cererea de partaj, ci chestiuni pe care ieșirea din indiviziune le presupune în mod necesar. Faptul că este admisibil ca aceste chestiuni să poată face obiectul unor acțiuni în constatare cu un astfel de obiect, separat de acțiunea în realizarea partajului, nu schimbă această concluzie, întrucât și astfel de acțiuni în constatare sunt tot de competența judecătoriei, indiferent de valoarea obiectului lor sau de izvorul coproprietății, inclusiv în cazul în care izvorul indiviziunii este succesiunea legală sau testamentară (a se vedea. G. B., M. S., D. procesual civil-2015, p. 199).
În ceea ce privește cererea de pronunțare a unei hotărâri care să țină loc de act autentic, valoare obiectului sau este de 42.000 lei, așa încât și această cerere, dacă ar fi apreciată principală, este tot de competența judecătoriei, față de disp. art. 94 pct. 1 lit. j C.p.c.
În concluzie, indiferent care este cererea principală în prezentă cauză, competentă material să soluționeze această cauză este judecătoria.
În consecință, tribunalul a admis excepția necompetenței materiale și a declinat cauza în favoarea Judecătoriei sectorului 6 București.
Ca urmare a constatării conflictului negativ de competență, a fost sesizată Curtea de Apel pentru stabilirea competentei.
Curtea, analizând conflictul negativ de competență, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată vizează solicitarea reclamantului de a se constata deschisă succesiunea defunctului D. T., decedat la data de 07.12.2013, calitatea de moștenitori a pârâților D. F., D. M. și A. E., precum și faptul că, în masa succesorală este inclusă cota de ½ din suprafața de teren de 7 ha, să se constatate valabilitatea antecontractului de vânzare-cumpărare privind cota de ½ din suprafața de 70.000 mp (7 ha) teren arabil extravilan situat în extravilanul comunei M. K., ., să se pronunțe o hotărâre judecătorească care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare și să se dispună ieșirea din indiviziune a pârâților, cu atribuirea suprafeței în cotă de ½ reclamantului.
Curtea are în vedere că într-o acțiune cu mai multe capete de cerere, capătul principal se determină pornind de la scopul urmărit de reclamant prin sesizarea instanței.
Raportat la aceste considerații, Curtea apreciază că prezenta acțiune are două capete principale reprezentate de cererea privind ieșirea din indiviziune a pârâților cu referire la terenul situat în . Ialomița, precum și pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare pentru cota de ½ din suprafața de 70.000 mp. teren situat la aceeași adresă.
Celelalte petite prin care se solicită deschiderea succesiunii defunctului D. T., constatarea calității de moștenitori de pe urma acestui defunct, stabilirea masei succesorale nu reprezintă decât aspecte pe care ieșirea din indiviziunea pârâților le presupune în mod necesar.
În consecință, ținând seama de faptul că potrivit art. 94 pct. 1 lit. i sunt de competența judecătoriei, indiferent de valoare, cererile prin care se urmărește încetarea proprietății comune, având în vedere că nu interesează sub aspectul competenței sursa coproprietății, neputându-se impune distribuirea competenței între judecătorie și tribunal, în funcție de criteriul valorii acestor cereri, întrucât toate aceste cereri care vizează deschiderea succesiunii defunctului D. T., constatarea calității de moștenitori de pe urma acestui defunct, stabilirea masei succesorale au drept scop final partajul, acestea vor face corp comun cu cererea de partaj și vor fi judecate în primă instanță la judecătorie.
În ce privește capătul principal de cerere vizând pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic și capătul accesoriu privind atribuirea suprafeței în cotă de ½ reclamantului, Curtea are în vedere regulile înscrise în art. 98 și 94 pct. 1 lit. j din Noul Cod de procedură civilă, respectiv art. 123 din Noul Cod de procedură civilă, potrivit cu care competența se determină după valoarea obiectului cererii principale, respectiv judecătoria judecă în primă instanță orice cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști, precum și faptul că cererile accesorii se judecă de instanța competentă pentru cererea principală.
În cauza de față, potrivit antecontractului de vânzare cumpărare, valoarea tranzacției este de 42.000 lei astfel că cererea având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare, având o valoare sub pragul de 200.000 lei vizat de art. art. 94 pct. 1 lit. j din Noul Cod de procedură civilă, nu poate fi decât de competența materială a judecătoriei în primă instanță, și nu a tribunalului.
Pentru aceste considerente, în baza art. 135 din Noul Cod de procedură civilă, Curtea va stabili competența materială de soluționare a cauzei în primă instanță în favoarea judecătoriei, respectiv a Judecătoriei sector 6 București, în raport de faptul că între aceasta și Tribunalul București s-a ivit conflict negativ de competență.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul G. I. C., cu domiciliul în Țăndărei, șos. București, ., . și pe pârâții A. E., domiciliată în București, ..5, ., ., sector 6, D. F. ȘI D. M., ambii cu domiciliul în București, .. 28, .. A, ., sector 6, D. I., cu domiciliul în București, ., ., ., D. Ș. D., cu domiciliul în București, .. 3, sector 3, B. A. R., cu domiciliul în București, ., ., ., sector 3, în favoarea Judecătoriei Sectorului 6, în favoarea JUDECĂTORIEI SECTORULUI 6 BUCUREȘTI.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 21.05.2015.
PREȘEDINTE
I. D. GREFIER
M. C.
Red.I.D.
Tehnored.B.I.
9 ex/02.06.2015
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 573/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Legea 10/2001. Decizia nr. 557/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
