Exequator. Recunoaștere înscrisuri / hotarâri străine. Decizia nr. 16/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 16/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-01-2015 în dosarul nr. 1722/98/2014
Dosar nr._
(1912/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A III-A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.16 A
Ședința publică din 20.01.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - I. S.
JUDECĂTOR - C. G.
GREFIER - N. C. I.
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de apelantul-pârât M. T. împotriva sentinței civile nr.1320 din data de 22.07.2014, pronunțată de Tribunalul Ialomița Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata –reclamantă M. L..
P. are ca obiect – exequator – recunoașterea înscrisurilor și hotărârilor străine.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefier, învederându-se obiectul și stadiul procesual al dosarului, precum și împrejurarea că apelantul-pârât a solicitat prin motivele de apel aflate la dosarul cauzei aplicarea dispozițiilor art.411 alin.1 pct.2 din Noul Cod de procedură civilă privind judecata în lipsă.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Ialomița la nr._ MINISTERUL JUSTIȚIEI – DIRECȚIA DE D. INTERNAȚIONAL ȘI COOPERARE JURIDICĂ a solicitat, în baza art.52 alin.2 raportat la art.8 din Tratatul dintre România și Republica M. privind asistența juridică în materie civilă și penală semnat la Chișinău la 6.07.1996 și ratificat de România prin Legea 177/1997, recunoașterea hotărârii pronunțată de Judecătoria Cimișlia la 14.02.2104 prin care a fost soluționată cauza având ca obiect cererea formulată de M. L. privind încasarea pensiei alimentare pentru un minor de la debitorul M. T..
Prin sentința civilă nr. 1320F/22.07.2014 Tribunalul Ialomița, în baza art.1093 și următoarele din Codul de procedură civilă, a dispus recunoașterea hotărârii din 14.02.2014 pronunțată de Judecătoria Cimișlia - Republica M., în dosarul 2-151/13 având ca obiect cererea reclamantei M. L., domiciliată în Republica M., orașul Cimișlia, . privind încasarea pensiei alimentare pentru minora M. A. de la debitorul M. T..
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 14.02.2014 pronunțată în dosarul 2-151/13 a fost admisă în parte acțiunea formulată de M. L. către M. T. privind încasarea pensiei de întreținere și s-a dispus obligarea pârâtului M. T. către reclamanta M. L. la plata pensiei alimentare pentru minora M. A., în sumă de 467 EURO și 67 RON lunar, începând cu 22 decembrie 2012 și până la atingerea majoratului de către copil.
S-a dispus obligarea pârâtului M. T. la plata sumei de 3.194,16 MDL, reprezentând taxă de stat.
În rest, acțiunea a fost respinsă ca nefondată.
Hotărârea a rămas irevocabilă la 17.03.2014.
Pârâtul M. T. a fost audiat prin comisie rogatorie la Judecătoria Fetești unde a arătat că și el are în întreținere pe M. I., rezultată tot din căsătoria părților.
Hotărârea pronunțată de Judecătoria Cimișlia este irevocabilă și susceptibilă de executare, dar nu a fost executată.
Față de situația prezentată și având în vedere prevederile art.1095 Cod procedură civilă privitoare la recunoașterea hotărârilor străine, tribunalul a admis cererea și a dispus recunoașterea hotărârii din 14.02.2014 pronunțată de Judecătoria Cimișlia - Republica M., în dosarul 2-151/13 având ca obiect cererea reclamantei M. L. privind încasarea pensiei alimentare pentru minora M. A. de la debitorul M. T..
Împotriva acestei sentințe, la data de 08.08.2014 a formulat apel pârâtul M. T. care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie la data de 08.09.2014.
În motivarea apelului său, apelantul – pârât a arătat că soluționarea sentinței civile nr.1320 F de către Tribunalul Ialomița, s-a realizat fără citarea sa, situație in care i-a fost incalcat dreptul la apărare .
Procedura recunoașterii unei hotărâri străine trebuie sa îndeplinească cumulativ condițiile prevăzute de dispozițiile art.1.095 Noul Cod Procedura Civila.
În acest sens dispozițiile alin.(3) art.1095 prevăd: „caracterul nedefinitiv al hotărârii străine, decurgând din omisiunea citarii persoanei care nu a participat la proces in fata instanței străine, poate fi invocat numai de acea persoana".
Înțelege să invoce omisiunea citarii sale in calitate de pârât, in cadrul dosarului civil nr.2-1S1/13 soluționat de Judecătoria Cismilia, la data de 14.02.2014.r
Apelantul solicită să se observe faptul ca deși reclamanta a depus la dosarul cauzei nr._, un certificat emis de Judecătoria Cismilia la data de 9.06.2014 de unde rezulta ca ar fi fost înștiințat despre locul si ora petrecerii ședinței de judecata (nu face nici o referire la un număr de dosar) nu a anexat aceste dovezi de îndeplinire a procedurii de citare cu apelantul întrucât acestea nu exista, nefiind citat.
Potrivit art.1099 Cod procedură civilă: cererea de recunoaștere a hotărârii străine trebuie însoțita de copia dovezii de înmânare a citației, a actului de sesizare, comunicate apelantului care a fost lipsa in Republica M..
Instanța de fond nu a constat lipsa acestor documente dispersându-se de producerea lor, fără a solicita lămuriri suplimentare de la Judecătoria Cismilia.
A aflat de existența sentinței civile pronunțate de Judecătoria Cismilia la data de 14.02.2014, după ce Tribunalul Ialomița, i-a comunicat sentința civila apelata.
Hotărârea ce privește încasarea pensiei alimentare ce formează obiectul recunoașterii hotărârii dosarului civil nr._ s-a judecat in lipsa sa, nu i-a fost comunicata citația pentru dezbaterea în fond nici sentința, pentru a se putea apăra si a exercita apel la Curtea de Apel Chișinău, în timp de 30 de zile astfel cum prevede legea.
Întregul proces de recunoaștere a hotărârii străine, procedura după care aceasta se desfășoară, cât și regimul hotărârii străine sunt cârmuite de principiile fundamentale care guvernează procesul civil in Romania, principii care le predetermina și pe care se pot întemeia soluțiile concrete.
Printre aceste principii figurează principiul egalității părților în fața Justiției, al respectării dreptului la apărare, al publicității si oralității dezbaterilor, al contradictorialității, principii a căror respectare se asigura prin citarea in fața instanței.
In cadrul soluționării dosarului civil nr. 1122/98/20 14 de către Tribunalul Ialomița nu a fost citat, aspecte ce contravin dispozițiilor art.1.102 N. C.proc. civ.: " Cererea de recunoaștere a hotărârii străine se soluționează ... după citarea părților"
Instanța de fond ar fi putut soluționa cererea fără citarea parților in mod excepțional doar daca din hotărârea străina ar fi rezultat ca el, în calitate de pârât ar fi fost de acord cu admiterea acțiunii reclamantei, situație de excepție care nu este incidentă în cadrul cauzei deduse judecații.
Dispozițiile procedurale menționate referitoare la citarea părților au un caracter imperativ ceea ce atrage nulitatea sentinței civile apelate.
In speța din cuprinsul sentinței civile pronunțate de Judecătoria Cismilia la data de 14.02.2014, a cărei recunoaștere se solicita, rezulta ca nu a fost citat, motiv pentru care a lipsit și nu rezulta de nicăieri ca și-a exprimat în vreun mod acordul cu privire la admiterea cererii privind încasarea pensiei alimentare. În atare situație din moment ce nu rezulta ca apelantul M. T. a fost de acord cu cererea privind încasarea pensiei alimentare soluționarea cauzei civile nr._ trebuia să se realizeze cu citarea părților.
Pentru aspectele învederate, prin care a fost vătămat și o astfel de neregularitate a dus la pronunțarea unei hotărâri nelegale de către Tribunalul Ialomița, apelantul solicită să se dispună casarea hotărârii apelate și trimiterea cauzei - spre rejudecare, pentru a se proceda la soluționarea cauzei cu citarea partilor.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.466, 468, 476, 480 alin.(3), 1095, 1098, 1.102 din Noul Cod de procedură civilă.
La data de 10.10.2014, reclamanta M. L. a depus întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat.
În motivarea întâmpinării, intimata – reclamanta a arătat că la data de 22 decembrie 2012, reclamanta M. L. a înaintat acțiune privind încasarea de la numitul M. T. în beneficiul lui M. L. a pensiei alimentare pentru întreținerea copilului minor - fiica M. A., a.n.1O aprilie 2008, în sumă bănească fixă de 700 Euro lunar, ce constituie ¼ din venitul lunar declarat de 2800 Euro.
D. temei pentru înaintarea acțiunii, a servit declarația numitul M. T. în cadrul audierii lui de către Judecătoria Fetești, Județul Ialomița, România, în executarea Comisiei Rogatorii Internaționale la solicitarea Judecătoriei Cimișlia Republica M. în ședința publică din 28.08.2012 dosarul nr._ .
Numitul M. T. după depunerea jurământului, prin ce i s-a pus în vedere că dacă nu va spune adevărul, săvârșește infracțiunea de mărturie mincinoasă, a declarat pe propria răspundere, că deține societatea comercială CS SELA VORA SRL, fiind unicul administrator având un venit lunar de 2800 Euro.
Prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 14.02.2014 s-a admis parțial acțiunea reclamantei M. L. și s-a dispus încasarea de la M. T. în beneficiul lui M. L. a pensiei alimentare pentru întreținerea copilului minor - fiica M. A., a.n.10 aprilie 2008, în sumă bănească fixă în mărime de 467 Euro și 67 RON lunar, începând cu 22 decembrie 2012 și până la atingerea majoratului de către copil.
Venitul lunar al reclamantei M. L. constituie în mediu 4000 lei moldovenești, ce constituie circa 215 Euro.
În această situație, apelantul M. T., cu un venit lunar de 2800 Euro, urmează să contribuie la întreținerea fiicei M. A., a.n.10 aprilie 2008, pentru a le asigura condiții de viață necesare dezvoltării copilului.
Conform art.75 Codul familiei al Republicii M., pensia de întreținere pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale părinților în mărime de ¼ - pentru un copil, 1/3 - pentru 2 copii și ½ - pentru 3 și mai mulți copii. Cuantumul cotelor stabilite poate fi micșorat sau majorat de instanța judecătorească, ținându-se cont de starea materială și familială a părinților, de alte circumstanțe importante.
La încasarea pensiei de întreține în cuantumul indicat în hotărârea Judecătoria Cimișlia, instanța a ținut cont de starea materială și familială a părților și de alte circumstanțe importante, precum faptul că părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat.
Articolul 18 alin.(l) al Convenției internaționale din 20.11.1989 cu privire la drepturile copilului, în vigoare pentru Republica M. din 25 februarie 1993, prevede că statele părți vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului potrivit căruia ambii părinți au o răspundere comună pentru creșterea și dezvoltarea copilului. Răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine în primul rând părinților sau, după caz, reprezentanților săi legali. Aceștia trebuie să se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului.
Situație de acest fel este reglementată și în art.27 alin.(2) din Convenție, care prevede că părinților și oricăror altor persoane care au în grijă un copil le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor lor financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării copilului.
Astfel, reglementările menționate arată că, conform legislației, ambii părinți au datoria de a compensa cheltuielile pentru întreținerea copiilor minori.
Numitul M. T. în apelul declarat a indicat onoratei Curți de Apel București declarații mincinoase, precum că Judecătoria Cimișlia nu l-a înștiințat despre data, ora și locul petrecerii ședințelor de judecată, pentru a duce în eroare instanța de apel în scopul obținerii unor privilegii nemeritate.
Faptul dat se stabilește prin următoarele probe:
Încheierea Judecătoriei Cimișlia din 26 decembrie 2012 de înmânare a copiei cererii de chemare în judecată și citați a pentru data de 03.06.2013 la ora 9-00 la Judecătoria Cimișlia a fost înmânată personal lui M. T. la 23.05.2013 (f.d.28-29) în care numitul indică că le-a primit, dar refuză să se prezinte, confirmat cu ștampila Judecătoriei Fetești, Romania.
La f.d.30 este recipisa pe numele M. T. prin care se confirmă, că numitul M. T. a fost înștiințat la 23.05.2013 de a se prezenta-la Judecătoria Cimișlia la data de 03.06.2013 orele 9.00.
La f.d.32 este procesul verbal al Judecătoriei Fetești, Județul Ialomița din 23 mai 2013 ( dosar nr.113S/229/2013) de audiere a pârâtului M. T., care după depunerea jurământul prin care i sa pus în vedere că, dacă nu va spune adevărul, săvârșește infracțiunea de mărturie mincinoasă. S-a adus la cunoștință obiectul cauzei, care sunt faptele și împrejurările pentru dovedirea cărora a fost propus ca martor, cerându-i-se să declare tot ce știe cu privire la aceasta la ce numitul M. T. a declarat că:
Nu recunoaște pretențiile înaintate de M. L. cu privire la încasarea pensiei alimentare.
Nu este de acord ca cererea să fie examinată în lipsa sa.
A luat cunoștință de citația pentru 03 iunie 2013 ora 9-00 și pentru data de rezervă 16 septembrie 2013, ora 9-00 și a solicitat protecția statului respectiv din motive nejustificative.
La f.d.33 este procesul verbal al Judecătoriei Fetești, Județul Ialomița din 23 mai 2013 (dosar nr._ ) prin care instanța a constatat efectuarea comisiei rogatorii având ca obiect audierea numitului M. T., comunicarea copiei cererii de chemare în judecată privind încasarea pensiei alimentare, comunicarea citației pentru data de 03.06.2013, ora 09-00 la Judecătoria Cimișlia. Actele respective au fost înaintate Ministerului Justiției în vederea înaintării Judecătoriei Cimișlia republica M..
La f.d.35 este înștiințarea judecătorului L.C. despre necesitatea depunerii cererii de protecție din partea autorităților Republicii M..
La f.d.48-56 este înregistrată în Judecătoria Cimișlia la data de 10.02.2013, nr de întrare 3-501 declarația scrisă a lui M. T. în care el își expune poziția vis-a-vis de cererea privind încasarea pensiei alimentare.
În afară de aceasta la f.d.57a dosarului Judecătoriei Cimișlia este anexată adeverința eliberată la 31.04.2014 de S.C. RO XXL M. S.R.L cu sediul ..Fetești, jud.Ialomița, semnată de administratorul M. T. prin
care numitul M. T. declară, că are un salariu lunar de 400 lei/lună în baza contractului individual de muncă nr._/2012, înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă al județului Ialomița.
Posibil că numitul M. T. a " uitat " de faptul că, fiind audiat în executarea Comisiei Rogatorii Internaționale la solicitarea Judecătoriei Cimișlia Republica M. în ședința publică din 28.08.2012 dosarul nr._ a declarat că mai deține societatea comercială CS SELA VORA SRL fiind unicul administrator având un venit lunar de 2800 Euro.
În același timp numitul M. T. în apelul declarat la Curtea de Apel Chișinău împotriva hotărârii Judecătoriei Cimișlia din 14.02.2014, privind încasarea pensiei alimentare pentru minor a prezentat adeverința de venit pentru anul 2013 din 08.08.2014 potrivit căruia numitul M. T. pentru anul 2013 a avut venit în sumă doar de 981 lei (5+943+33)
Trei probe prezentate de numitul M. T. pe cauze civile cu conținut contradictoriu trebuie apreciate prin prisma art.260 și/sau 291 Cod penal al României, potrivit căruia:
- fapta martorului care într-o cauză penală, civilă, disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă martori, face afirmații mincinoase, ori nu spune tot ce știe privitor la împrejurările esențiale asupra cărora a fost întrebat, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.
- folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecințe juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani când înscrisul este oficial, și cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă când înscrisul este sub semnătură privată.
Constatându-se legal investită și competentă să soluționeze calea de atac promovată, Curtea, analizând actele și lucrările dosarului și sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile, apreciază că apelul este fondat pentru următoarele considerente:
Spre deosebire de, dispozițiile art 488 cod procedură civilă din materia recursului, care stabilesc în mod expres și limitativ, cazurile de modificare respectiv de casare a hotărârii recurate exclusiv pentru motive de nelegalitate, dispozițiile art 479 cod procedură civilă, în alineatul 1 permit instanței de apel să examineze cauză, în limitele criticilor invocate prin cererea de apel atât din punct de vedere al situației de fapt cât și din punct de vedere al aplicării legii iar în alineatul 2 dau posibilitatea instanței să refacă probatoriul administrat în primă instanță și să administreze probe noi dacă consideră necesar.
Din această perspectivă, relevante sunt și prevederile art 477 cod procedură civil, care reglementează limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a apelat, în sensul că instanța de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelant, precum și cu privire la soluțiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată. În alineatul al doilea se precizează că devoluțiunea operează cu privire la întreaga cauză atunci când apelul nu este limitat la anumite soluții din dispozitiv ori atunci când se tinde la anularea hotărârii sau dacă obiectul litigiului este indivizibil. În concepția noului cod de procedură civilă, efectul devolutiv al apelului este analizat dintr-o dublă perspectivă, atât din punct de vedere aceea ce s-a criticat prin exercitarea căii de atac, cât și din punct de vedere a ceea ce s-a dedus judecății în prima instanță. Acest al doilea aspect face obiect de analiză prin prevederile art 478 cod procedură civilă, care, reluând vechea reglementare interdicția schimbării în apel a cadrului procesual stabilit în fața primei instanțe, precum și a calității părților, a cauzei sau a obiectului cererii de chemare în judecată iar în alineatul al doilea stabilesc că părțile nu se vor putea folosi înaintea instanței de apel de alte motive, mijloace de apărare și dovezi decât cele invocate la prima instanță sau arătate în motivarea apelului ori în întâmpinare, recunoscându-se instanței de apel posibilitatea de a încuviința și administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri.
Menținând regula din vechiul cod relativă la interdicția de a formula cereri noi în apel, actuala reglementare în materie procesual civilă, conferă părților posibilitatea să expliciteze pretențiile care au fost cuprinse implicit în cererile sau apărările adresate primei instanțe. În alineatul final al acestui text de lege, legiuitorul recunoaște, în acord cu vechea reglementare, posibilitatea părților de a cere dobânzi, rate, venituri ajunse la termen și orice alte despăgubiri ivite după darea hotărârii primei instanțe și de a invoca compensația legală.
Pe cale de consecință, apelul este reglementat ca o cale de atac ordinară devolutivă, spre deosebire de recurs, în sensul că provoacă o nouă judecată în fond, astfel că organul judiciar în apel este îndrituit să reexamineze probatoriul administrat în fața instanțelor de fond și poate modifica situația de fapt reținută, exercitând atât un control de legalitate câr și de temeinicie asupra soluției apelate.
Făcând aplicarea acestor aspecte în speța de față și examinând cererea de apel promovată de petent, Curtea constată că, în esență, aceasta a criticat sentința atacată, sub aspectul neîndeplinirii cerințelor impuse de dispozițiile art 1095 și art 1099 din Noul Cod Civil, invocându-se totodată necitarea apelantului în fața primei instanțe.
Pentru a răspunde criticilor formulate în susținerea apelului, Curtea pornește în analiza de la dispozițiile legale, la care se face referire în motivarea căii de atac promovate. Astfel, potrivit dispozițiilor art 1095 din noul cod de procedură civilă, care reglementează condițiile recunoașterii hotărârilor străine, altele decât cele care, potrivit dispozițiilor art 1094, beneficiază de recunoaștere de drept, legiuitorul prevede că, pentru a obține confirmarea pe teritoriul României a actului jurisdicțional străin este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor cerințe:
a) hotărârea este definitivă potrivit legii statului unde a fost pronunțată;
b) instanța care a pronunțat-o a avut, potrivit legii statului de sediu, competența să judece procesul fără însă a fi întemeiată exclusiv pe prezența pârâtului ori a unor bunuri ale sale fără legătură directă cu litigiul în statul de sediu al respectivei jurisdicții;
c) există reciprocitate în ceea ce privește efectele hotărârilor străine între România și statul instanței care a pronunțat hotărârea. În alineatul al II lea se prevede că, în ipoteza în care hotărârea a fost pronunțată în lipsa părții care a pierdut procesul, instanța trebuie să constate, de asemenea, că părții în cauză i-a fost înmânată în timp util atât citația pentru termenul de dezbateri în fond, cât și actul de sesizare a instanței și că i s-a dat posibilitatea de a se apăra și de a exercita calea de atac împotriva hotărârii. Prin alineatul final al acestui text de lege, se reliefează că omisiunea citării persoanei care nu a participat la proces în fața instanței străine, poate fi invocat numai de către acea persoană.
Prin dispozițiile art 1096 din noul cod de procedură civilă, sunt reglementate motivele de refuz al recunoașterii hotărârii străine, acestea fiind cristalizate de legiuitor sub forma următoarelor ipoteze:
a) hotărârea este manifest contrară ordinii publice de drept internațional privat român; această incompatibilitate se apreciază ținându-se seama, în special, de intensitatea legăturii cauzei cu ordinea juridică română și de gravitatea efectului astfel produs;
b) hotărârea pronunțată într-o materie în care persoanele nu dispun liber de drepturile lor a fost obținută cu scopul exclusiv de a sustrage cauza incidenței legii aplicabile conform dreptului internațional privat român;
c) procesul a fost soluționat între aceleași părți printr-o hotărâre, chiar nedefinitivă, a instanțelor române sau se află în curs de judecare în fața acestora la data sesizării instanței străine;
d) este inconciliabilă cu o hotărâre pronunțată anterior ei în străinătate și susceptibilă de a fi recunoscută în România;
e) instanțele române aveau competența exclusivă pentru judecarea cauzei;
f) a fost încălcat dreptul la apărare;
g) hotărârea poate face obiectul unei căi de atac în statul în care a fost pronunțată. Prin alineatul al II lea, se stabilește că recunoașterea nu poate fi refuzată pentru singurul motiv că instanța care a pronunțat hotărârea străină a aplicat o altă lege decât cea care ar fi fost determinată de dreptul internațional privat român, afară numai dacă procesul privește starea civilă și capacitatea unui cetățean român, iar soluția adoptată diferă de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii române.
Făcând aplicarea în cauză a acestor dispoziții legale, Curtea reține ca nefondată critica apelantului referitoare la necitarea sa în procesul finalizat prin hotărârea a cărei recunoaștere se solicită, în condițiile în care, așa cum rezultă din materialul probator administrat în ambele faze procesuale, Judecătoria Cimișlia a dispus prin încheierea din 06 12 2012, comunicarea către apelant a cererii de chemare în judecată și a citației pentru termenul de judecată fixat la date de 03 06 2013, prin comisie rogatorie. Cererea de comisie rogatorie a fost soluționată prin încheierea de ședință nr 149/23 05 2013 de către Judecătoria Fetești, în practicaua încheierii consemnându-se că apelantului i s-a înmânat atât cererea de chemare în judecată din procesul având ca obiect pensia de întreținere solicitată de reclamanta intimată, precum și citația emisă de Judecătoria Cimișlia pentru termenul din data de 03 06 2013. Fiind audiat cu privire la chestiunile stabilite de instanța civilă din Republica M., apelantul a arătat că nu este de acord ca procedura judiciară să se desfășoare în lipsa sa, învederând totodată că nu se va prezenta la termenul de judecată stabilit, datorită experiențelor neplăcute pe care le-a avut în trecut pe teritoriul Republicii M.. Curtea consideră necesar să evidențieze că ceea ce textul de lege impune a fi respectat este cerința de a-i fi comunicat în timp util actul de sesizare al instanței și citația pentru termenul de judecată stabilit, astfel încât partea care a pierdut procesul să fi avut posibilitatea concretă de a se apăra și de a exercita calea de atac prevăzută de lege. Toate aceste exigențe sunt îndeplinite în cauza de față, deoarece, așa cum învederat deja, comunicarea acțiunii introductive și a citației pentru termenul de judecată din data de 03 06 2013 s-a realizat prin comisie rogatorie, prin intermediul unei instanțe române, la termenul din 23 12 2013, Judecătoria Cimișlia, constatând că apelantul nu a fost citată la adresa indicată cu ocazia audierii de către comisia rogatorie, a dispus refacerea procedurii de citare pe această adresă, iar dovada faptului că apelantul a avut cunoștință de termenul de judecată din 14 02 2014, când s-a rămas în pronunțare asupra cererii de stabilire a pensiei de întreținere, o constituie memoriul trimis de acesta și înregistrat la Judecătoria Cimișlia la data de 10 02 2014. Totodată, dreptul apelantului de a exercita calea de atac prevăzută de lege a fost pe deplin respectat ca dovadă fiind faptul că acesta declarat apel împotriva hotărârii a cărei recunoaștere se solicită. Având în vedere că prevederile art 1095 din noul cod de procedură civilă nu impun, drept o condiție de recunoaștere, prezența la proces a părții în defavoarea căreia s-a dat soluția și nici nu condiționează posibilitatea desfășurării procedurii judiciare în absența sa de acordul său prealabil, Curtea apreciază că sunt respectate condițiile impuse de prevederile art 1095 din noul cod de procedură civilă, sub aspectul respectării dreptului la apărare și a comunicării cererii de chemare în judecată și a citației pentru termenul de dezbateri în fond, astfel că se impune respingerea ca nefondată a acestei critici.
În ceea ce privește critica referitoare la nerespectarea cerințele prevăzute de dispozițiile art 1099 din noul cod de procedură civilă, Curtea reține că cererea de recunoaștere a sentinței străine, promovate de reclamantă este însoțită de toate dovezile necesare, constând în copia hotărârii a străine, dovada caracterului definitiv al acesteia, dovada comunicării în timp util a citației și a actului de sesizare au fost către partea împotriva căreia s-a pronunțat hotărârea. În completare s-a mai făcut dovada caracterului irevocabil al hotărârii, precum și a faptului că nu a fost executată pe teritoriul Republicii M..
În privința ultimului motiv de critică, Curtea îl apreciază ca nefondat, considerând că sunt incidente dispozițiile art 1101 alin 2 din noul cod de procedură civilă, în condițiile în care apelantul a achiesat în final la pretențiile de stabilire a pensiei de întreținere formulate de reclamantă, așa cum reiese implicit din memoriul depus la dosarul Judecătoriei Cimișlia anterior termenului de judecată din data de 14 02 2014, când instanța a reținut cauza în pronunțare.
Pentru toate aceste considerente, față de dispozițiile art 480 din noul cod de procedură civilă, Curtea va respinge apelul ca nefondat, menținând ca legală și temeinică hotărârea primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-pârât M. T. CNP_ cu domiciliul în Fetești, ., județ Ialomița împotriva sentinței civile nr.1320 din data de 22.07.2014, pronunțată de Tribunalul Ialomița Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata –reclamantă M. L. – c/p_ cu domiciliul în Oraș Cimișlia, ./13 Republica M..
Cu drept de recurs în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.01.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
I. S. C. G.
GREFIER
N. C. I.
Red. I.S.
Tehnored.C.S./I.S.
Ex.5/10.02.2015
Tribunalul Ialomița – I. T.
| ← Exequator. Recunoaștere înscrisuri / hotarâri străine.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
