Obligaţie de a face. Decizia nr. 119/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 119/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 30-01-2015 în dosarul nr. 9395/302/2011
Dosar nr._
(2346/2014)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 119
Ședința publică de la 30.01.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - D. A.
JUDECĂTOR - F. P.
JUDECĂTOR - C. M. T.
GREFIER - RĂDIȚA I.
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta-pârâtă, P. M., împotriva deciziei civile nr.1043.A. din 25.10.2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, POLIȚIA LOCALĂ SECTOR 5 BUCUREȘTI.
P. are ca obiect – obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocatul substituent, R. M., în baza delegației pe care o depune la dosar, lipsește intimata-reclamantă, Poliția Locală Sector 5 București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează depunerea la dosar, din partea recurentei-pârâte a dovezii de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de 4,oo lei și a timbrului judiciar de 0,15 lei, care au fost anulate de instanță.
De asemenea, se referă faptul că intimata-reclamantă a depus în data de 08.12.2014, o întâmpinare la recursul de față, care a fost comunicată și recurentei-pârâte.
Avocatul recurentei-pârâte, având cuvântul, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei civile recurate și pe cale de consecință respingerea cererii de chemare în judecată, având ca obiect, desființarea lucrărilor de construire realizate la imobilul situat în București, .,sector 5.
Consideră decizia atacată ca fiind nelegală, fiind incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 C.p.civ. în sensul că s-a făcut o greșită aplicare a prevederilor art. 28 alin.2 din Legea nr. 50/1991.
Potrivit acestor dispoziții, decizia menținerii sau a desființării construcțiilor realizate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, se va lua de către autoritatea administrației publice competente, pe baza planurilor urbanistice și a regulamentelor aferente, avizate și aprobate în condițiile legii, sau după caz, de instanță.
Pe cale de consecință, desființarea construcției nu se poate dispune, pentru simplul fapt că nu există autorizație de construire, ci, trebuie să se stabilească dacă imobilul nu se încadrează în planurile urbanistice, avizate și aprobate în condițiile legii, însă în cauză nu s-a făcut o astfel de dovadă de către intimată.
Mai arată că pârâta a obținut autorizație de construire, pentru lucrările constând în locuința P+1E+M, anexând înscrisurile doveditoare prezentelor motive de recurs.
Solicită și cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat și taxă de timbru.
Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 19.05.2011, sub nr._, reclamanta Poliția Locală Sector 5 a chemat în judecată pe pârâta P. M., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea acesteia să desființeze lucrările de construire constând în locuință P+1E+M, fără finisaje interioare și exterioare (la roșu), cu acoperișul din tabla tip „Lindab” realizate la adresa din București, sector 5, ..
Prin sentința civilă nr. 3772/26.04.2012, Judecătoria Sectorului 5 București a admis cererea formulată de către reclamanta Poliția Locală Sectorului 5 București, în contradictoriu cu pârâta P. M., a desființat construcția având nivel de înălțime P+1E+M cu structură din beton armat, fără finisaje, acoperită cu tablă tip „Lindab”, situată în București ., sector 5; a stabilit termen limită de executare - 6 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 8,3 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 88/19.05.2009, Primăria Sectorului 5 București a aplicat pârâtei o amendă în cuantum de 1.000 de lei, precum și măsura complementară a intrării în legalitate prin obținerea autorizației de construire până la data de 15.10.2009, sub sancțiunea desființării construcțiilor edificate în lipsa obținerii autorizației. În cuprinsul actului constatator, s-a reținut că la momentul efectuării controlului s-a identificat în curs de realizare o construcție având nivel de înălțime P+1E+M cu structură din beton armat, fără finisaje, acoperită cu tablă tip „Lindab”, situată în București ., sector 5.
Procesul-verbal în discuție nu a fost contestat de către pârâtă, aceasta achitând amenda, astfel cum a arătat și în cuprinsul întâmpinării depuse la dosarul cauzei.
În lipsa anulării procesului-verbal de contravenție, prezumția de legalitate a acestuia a fost consolidată, actul constatator producându-și în integralitate efectele, inclusiv cele relative la obligația pârâtei de a obține autorizația de construire, cel târziu până la data de 15.10.2009. Cu toate acestea, pârâta nu a respectat obligația în discuție. Alegațiile pârâtei referitoare la motivele neobținerii autorizației de construire sunt nejustificate. Astfel, obținerea certificatului de urbanism nu conferă dreptul de a executa lucrări (art. 6 alin 5 din Legea nr. 50/1991). În ceea ce privește refuzul Primăriei Sectorului 5 București de a elibera autorizația de construire, în măsura în care îl considera nelegal, pârâta avea posibilitatea să îl supună controlului contenciosului administrativ.
Singurele condiții pe care trebuie să le verifice instanța se referă la aplicarea sancțiunii contravenționale, condiție îndeplinită având în vedere procesul-verbal nr. 88 din 19.05.2009, prin care s-a aplicat amenda de 1.000 de lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 26 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 51/1991, precum și punerea în vedere contravenientei cu privire la luarea măsurilor de intrare în legalitate prin obținerea autorizației de construire până la data de 15.10.2009, în caz contrar vor fi desființate.
Împrejurarea legată de prejudiciul pe care l-ar înregistra apelanta prin desființarea construcțiilor nu are relevanță sub aspectul legalității măsurii, de asemenea, nici impedimentele în obținerea autorizației, care țin exclusiv de culpa apelantei, cum ar fi: întârzierea intabulării construcției. Intabularea construcției era necesară înainte de obținerea autorizației și de începerea lucrărilor.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs recurenta P. M., criticând-o pe motive de nelegalitate, respectiv instanța a făcut o greșită aplicare a prevederilor art.28 alin.2 din Legea nr.50/1991 și a arătat că a obținut autorizația de construire nr.221-G/06.05.2014 pentru lucrările de construire de la adresa din . și a intrat în legalitate.
În dovedirea recursului, recurenta a depus autorizația de construire nr.221-G/06.05.2014, avizul nr.411/27.06.2013, expertiză tehnică de calitate, extrasul de carte funciară cu privire la cartea funciară nr._ și încheierea nr.6387/14.03.2013.
Verificând legalitatea deciziei recurate, Curtea a constatat că recursul este fondat și în baza art.312 alin.1 Cod de procedură civilă l-a admis, a modificat decizia recurată, a admis apelul, a schimbat în tot sentința apelată și a respins cererea de chemare în judecată ca rămasă fără obiect, pentru următoarele considerente:
Recurenta a invocat ca temei juridic al recursului declarat dispozițiile art.304 pct.9 Cod de procedură civilă, respectiv greșita aplicare a prevederilor art.28 din Legea nr.50/1991.
Prevederile art.28 alin.2 din Legea nr.50/1991 arată că „decizia menținerii sau a desființării construcțiilor realizate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către autoritatea administrației publice competente, pe baza planurilor urbanistice și a regulamentelor aferente, avizate și aprobate în condițiile legii, sau, după caz, de instanță”.
Recurenta omite faptul că prin concluziile scrise depuse la fila 38 din dosarul de fond recunoștea caracterul justificat al măsurii demolării construcției edificate fără respectarea dispoziției normei mai sus menționate, coroborată cu prevederile art.32 alin.2 raportat la art.32 alin.1 lit.b din Legea nr.50/1991.
Este adevărat că nu a fost anulat procesul – verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.88/2009, prin care Primăria Sectorului 5 București a aplicat pârâtei o amendă în cuantum de 1.000 lei și măsura complementară a intrării în legalitate prin obținerea autorizației de construire până la data de 15.10.2009, sub sancțiunea desființării construcțiilor edificate în lipsa obținerii autorizației. Cum procesul – verbal nu a fost anulat, reclamanta a promovat cerere la 19.05.2011, prin care a solicitat desființarea lucrărilor de construcție edificate în ., sector 5, fără autorizație de construire.
Dar, ulterior, după pronunțarea deciziei atacate, a fost emisă autorizația de construire nr.221-G/06.05.2014, astfel că cererea introductivă de instanță a rămas fără obiect, recurenta făcând dovada că a respectat prevederile art.28 alin.1 coroborat cu art.32 alin.1 lit.b din Legea nr.50/1991, astfel că recursul a fost admis, a fost modificată decizia recurată, a fost admis apelul, schimbată în tot sentința apelată și respinsă cererea de chemare în judecată ca rămasă fără obiect.
Curtea a respins cererea recurentei formulată astăzi în ședință publică, prin care a solicitat cheltuieli de judecată, constatând că nu sunt întrunite cerințele art.274 alin.1 Cod de procedură civilă, deoarece ulterior promovării cererii introductive de instanță – 19.05.2011, recurenta a respectat normele legale și a făcut dovada existenței autorizației de construire impusă de legiuitor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta-pârâtă P. M., împotriva deciziei civile nr.1043 A din 25.10.2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă POLIȚIA LOCALĂ SECTOR 5 BUCUREȘTI.
Modifică decizia recurată, admite apelul formulat de apelanta P. M., împotriva sentinței civile nr.3772/26.04.2012, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, schimbă în tot sentința apelată și respinge cererea de chemare în judecată ca rămasă fără obiect.
Respinge cererea recurentei – pârâte de obligare a intimatei – reclamante la plata cheltuielilor de judecată, ca nefondată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 30.01.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
D. A. F. P. C. M. T.
GREFIER
RĂDIȚA I.
Red.D.A.
Tehdact.R.L.
2 ex./11.02.2015
TB-S.4 – R.E.G.; D.N.T.
Jud.S.5 – M.A.T.
| ← Reintegrare spaţiu locativ. Decizia nr. 83/2015. Curtea de Apel... | Partide politice. Decizia nr. 9/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
