Partaj judiciar. Decizia nr. 835/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 835/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-09-2015 în dosarul nr. 4713/292/2011*
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 835R
Ședința publică de la 14 septembrie 2015
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - ION POPA
JUDECĂTOR - D. F. B.
JUDECĂTOR - C. M. S.
GREFIER - V. Ș.
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de recurs formulate de recurentele pârâte S. S. și S. F. D. împotriva deciziei civile nr. 842/10.12.2014 pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă C. M. D., având ca obiect: partaj judiciar.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 7.09.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea la data de 14.09.2015.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Prin cererea introdusă la Judecătoria Roșiori de Vede și înregistrată la nr.4713/292 din data de 16 noiembrie 2011, reclamanta C. M. - D. a chemat în judecată pe pârâtele S. S. și S. F. – D., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune asupra imobilului situat în Roșiorii de Vede, ., județul Teleorman, compus din aproximativ 700 mp teren și construcțiile de pe acesta, asupra cărora sunt coproprietare, reclamanta cu cota de 4/8, S. S. cu cota de 1/8 și S. F. D. cu cota de 3/8; cu cheltuieli de judecată.
Ulterior reclamanta și-a completat acțiunea cu pretenții cu suma de 7.500 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor suportate de aceasta cu înmormântarea și parastasele autorului pârâtelor, S. M. (fratele reclamantei). Reclamanta, în cursul judecății, a precizat că își restrânge acțiunea principală în sensul că imobilul supus împărțelii este compus din teren în suprafață de 584 mp și construcțiile reieșite din certificatele de moștenitor.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că imobilul în cauză a fost proprietatea părinților săi defuncți, S. N. și S. V.. În urma decesului tatălui său, conform certificatului de moștenitor nr.462/16.08.1979 emis de fostul notariatul de Stat Local Roșiorii de Vede a rămas ca moștenitoare legală mama sa, S. V. cu cota de 1/1 din masa succesorală compusă din ½ dintr-o casă de locuit din cărămidă, acoperită cu țiglă, situată în Roșiorii de Vede, ., județul Teleorman și ½ din terenul în suprafață de 584 mp pe care se afla casa, reclamanta și fratele său, S. M. renunțând la succesiune.
În urma decesului mamei sale, conform certificatului de moștenitor nr.414/31.07.1995 emis de același notariat, au rămas ca succesori legali, cu cote succesorale egale, de ½ fiecare, în calitate de fiică și fiu, reclamanta și fratele său S. M., decedat și el la data de 18.10.2009. În masa succesorală a acesteia a rămas întreg imobilul menționat și terenul pe care se află acesta, iar ulterior au obținut, în baza Legii 18/1991, titlu, pe numele său și al fratelui și pentru o suprafață de teren învecinat la apus cu imobilul din masă, suprafața mărindu-se la aproximativ 700 mp, titlu ce se află în posesia pârâtei S. S.. Casa se compune din 3 camere, 2 holuri, bucătărie, o magazie, o bucătărie de vară, iar pe teren se mai află o construcție aflată pe terenul dobândit în baza legii 18/1991 și care, prin accesiune, devine proprietatea lor.
A susținut reclamanta că fratele său, împreună cu familia sa, au locuit împreună cu mama sa în imobil, iar după decesul celor doi, în imobil a locuit soția sa. După decesul mamei lor, fratele său a dărâmat, fără acordul ei, sobele de teracotă din casă, magazia și bucătăria de vară și a încercat să ridice, în exterior, o construcție care să-i servească de atelier însă s-a îmbolnăvit și nu a terminat-o, fiind de altfel construită de nespecialist și fără autorizație.
A precizat că, a încercat soluționarea pe cale amiabilă a problemei, dând anunțuri prin TV, ziare locale și prezentându-se cumpărători, problema nu s-a rezolvat întrucât s-au solicitat prețuri mari în raport de interesele pârâtelor iar în prezent concilierea nu mai este posibilă, o administrare a imobilului de comun acord fiind imposibilă întrucât relațiile dintre ele sunt deteriorate de mai mult timp. A mai arătat reclamanta că deși pârâtele au folosit întreg imobilul, uneori având și chiriași, nu i s-a acordat nici un drept pentru lipsa de folosință iar de la data decesului mamei sale, nu au înțeles să întrețină imobilul în mod corespunzător, așa încât acesta s-a degradat, scăzându-i prețul.
În drept, au fost invocate disp. art.728 și următoarele Cod civil, ale art.673 ind.1 și 2 119 Cod procedură civilă iar în cazul în care pârâtele nu vor depune suma ce i se cuvine ca sultă, solicită vânzarea imobilului prin executor judecătoresc conform art.673 ind.11 Cod procedură civilă .
La data de 17 ianuarie 2012 pârâta S. S. a formulat întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu acțiunea formulată de reclamantă, astfel că solicită să nu fie obligată la plata cheltuielilor de judecată, deoarece intră sub incidența dispozițiilor art.275 Cod procedură civilă.
A susținut pârâta că, atâta timp cât reclamanta nu precizează modalitatea ieșirii din indiviziune și nici dacă solicită să-i fie atribuit întreg imobilul uneia din părți, apreciază că se impune ieșirea din indiviziune conform cotelor legale ce le revin, în natură. A arătat, în continuare că situația se prezintă astfel cum a descris-o reclamanta în acțiunea formulată și face precizarea că atât imobilul cât și terenul sunt comod partajabile în natură întrucât există 2 intrări la fiecare din acestea, situație față de care solicită rămânerea în indiviziune cu fiica sa, cealaltă pârâtă.
Cu privire la suprafața de teren de 700 mp menționată de reclamantă, pârâta arată că întreaga suprafață aferentă imobilului măsoară de fapt 585 mp, conform cărții funciare, care include și terenul în suprafață de 163 mp obținut de aceasta și soțul său conform sentinței civile nr.472/21.02.1995, teren pe care se află o construcție pe care au folosit-o ca magazie.
A susținut pârâta că, împreună cu soțul său, a făcut unele lucrări de refacere a tavanelor, de întreținere (zugrăvit cu vopsea lavabilă), îndreptat pereți interior, pus parchet melaminat în holuri și bucătărie, pus gresie pe un hol, schimbat ușile de acces și ferestrele, au amenajat complet baia, au efectuat racordul la canalizare, au refăcut instalația de apă, au racordat locuința la gaz și au montat centrală și calorifere, lucrări care au fost suportate de cei doi soți și pentru care au contractat un credit.
La data de 21.03.2012 pârâta S. S. a formulat o altă întâmpinare și cerere reconvențională, prin care a solicitat următoarele: să se constate că împreună cu soțul său, S. M., a efectuat la imobilul din litigiu unele îmbunătățiri, realizând un spor de valoare; partajarea în natură a imobilului și atribuirea unui lot în indiviziune cu pârâta S. F.-D.; acordarea unui drept de abitație conform art.4 din legea 359/1944.
În motivarea cererii reconvenționale a pretins că îmbunătățirile realizate se compun din: racord canal, canalizare și scurgere de la baie și bucătărie; branșare, racord instalație de gaze+ avizele necesare; realizare instalație de încălzire centralizată în toată casa (centrală, calorifere etc.); montat ușă metalică la . parchet melaminat hol; refacerea tavanului în bucătărie în totalitate, pus parchet, faianță, racord la rețeaua de apă; pe holul mic au pus gresie, au refăcut tavanul, schimbat ușa de acces și fereastra; au realizat baie cu toate dotările necesare și au refăcut alimentarea cu apă; lucrări de refacere a tavanelor, de îndreptare a pereților cu euroglet, zugrăveli cu vopsea lavabilă; au cumpărat construcția denumită depozit și au realizat o porțiune de 30 ml de gard.
Tot în motivare, pârâta-reclamantă arată că nu se poate dispune ieșirea din indiviziune cu privire la imobilul din Roșiorii de Vede fără a fi scăzute îmbunătățirile aduse imobilului întrucât ar duce la o îmbogățire fără justă cauză a reclamantei.
Pe calea întâmpinării a invocat excepția lipsei calității de moștenitor a reclamantei pentru clădirea depozit și pivniță, rămase în succesiunea defunctului S. M. (fratele reclamantei).
Reclamanta, la data de 22.03.2012 și-a completat acțiunea în sensul că a solicitat ca pârâtele să fie obligate a-i plăti suma de 7500 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor de înmormântare și parastasele suportate de aceasta pentru S. M. (soțul pârâtei S. S. și tatăl pârâtei S. F. – D.).
Ulterior, reclamanta și-a precizat cererea completatoare în sensul că a indicat componența pretențiilor astfel: 2500 lei – cheltuieli cu înmormântarea fratelui său, efectuate la București și anume procurat acte, spălat, îmbrăcat, îmbrăcăminte, încălțăminte, sicriu și transport la Roșiori; 2900 lei - cheltuieli cu înmormântarea fratelui său, efectuate la Roșiori, - preoți, gropari, masa pentru 80 persoane, 2 feluri de mâncare și 2100 lei - cheltuieli efectuate la parastasul de 40 zile (6 săptămâni).
În cauză s-au încuviințat probele cu interogatoriu, înscrisuri și expertiză, solicitate de reclamantă și probele cu interogatoriu, înscrisuri, martori și expertiză tehnică de specialitate solicitate de pârâta-reclamantă S. S..
Prin încheierea din_ , conform dispozițiilor art. 673/6 Cod procedură civilă s-a constatat că de pe urma defunctei S. V., decedată la data de 13.11.1991, cu ultimul domiciliu în Roșiorii de Vede, prin certificatul de moștenitor nr.414 din 31.07.1995 emis de fostul Notariatul de Stat Local Roșiorii de Vede, rectificat prin Încheierea de rectificare nr.5/29.02.2012 a Biroul Notarului Public T. M., au rămas ca moștenitori legali, în calitate de descendenți, C. M. - D., cu o cotă de ½ și S. M. (decedat la 18.10.2009) cu o cotă de ½, ce este culeasă de moștenitoarele S. S. (soție supraviețuitoare) împreună cu S. F.-D. (fiică).
Că bunul supus împărțeli este imobilul situat în Roșiorii de Vede, ., județul Teleorman, compus din teren în suprafață de 584 mp din acte, respectiv Decizia nr.404 din 11 oct.1991 (din măsurători 588 mp), având nr. cadastral 2751, conform extrasului CF; clădire cu destinația dec locuință, compusă din 3 camere, 2 holuri, o bucătărie cu suprafața de 97 mp, cu nr. cadastral 2751 – C1; o magazie în suprafață de 15 mp – C2 și o bucătărie de vară cu suprafața de 37 mp – C3.
În vederea formării loturilor s-a dispus efectuarea unei expertize în construcții și a fost numit expert S. N. cu un onorariu în sumă de 800 lei .
Prin sentința civilă nr. 3157 /13.12.2012, Judecătoria Roșiori de Vede, în baza dispozițiilor art. 673/9 Cod procedură civilă, a respins, excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de reclamanta-pârâtă,pentru capătul din cererea reconvențională, formulată de pârâta-reclamantă S. S., privind pretențiile legate de îmbunătățirile efectuate la imobilul situat în Roșiorii de Vede, ., județul Teleorman.
A admis, în parte, acțiunea principală, având ca obiect partaj judiciar – ieșire din indiviziune, privind pe reclamanta C. M. D., cu domiciliul ales la SCA E. E. și Asociații, cu sediul în București, . G., nr.19, ., în contradictoriu cu pârâtele S. S., domiciliată în Roșiorii de Vede, ., județul Teleorman și S. F. D., domiciliată în Călărași, așa cum a fost completată și precizată ulterior.
A admis, în parte, cererea reconvențională formulată de pârâta –reclamantă S. S., așa cum a fost precizată ulterior și constată că îmbunătățirile la imobilul situat în Roșiorii de Vede, ., județul Teleorman, au fost efectuate de pârâtă în timpul căsătoriei cu S. M..
A constatat că reclamanta – pârâtă C. M. –D., este coindivizară cu o cotă de ½, în calitate de fiică, cu S. M. (fiu-decedat la data de 18.10.2009), cu o cotă de ½, ce este culeasă de moștenitoarele, pârâta – reclamantă S. S. (soție supraviețuitoare), împreună cu S. F. –D. (fiică), asupra bunurilor rămase în succesiunea defunctei S. V., decedată la data de 13.11.1991 cu ultimul domiciliu în Roșiorii de Vede, ce a fost dezbătură prin certificatul de moștenitor nr.414/31.07.1995, rectificat prin Încheierea de rectificare nr.5/29.02.2012 a BNP T. M., cu sediul în Roșiorii de Vede.
A constatat că valoarea masei partajabile este în sumă de 219.026 lei compusă din: teren intravilan situat în Roșiorii de Vede, ., în suprafață de 588 m.p. = 53.848 lei; casă = 122.646 lei; bucătărie și hol = 29.488 lei; magazie = 4.909 lei; bucătărie de vară = 8.135 lei.
A constatat că dreptul valoric al reclamantei, corespunzător cotei de ½, este de 109,513 lei, iar al pârâtelor, corespunzător cotei de ½, este de 109.513 lei.
A constatat că valoarea îmbunătățirilor efectuate la imobilul din masa succesorală este în sumă de 37.956 lei, ce nu sunt incluse în masa partajabilă, fiind efectuate de pârâta S. S. în timpul căsătoriei cu S. M..
A confirmat raportul de expertiză efectuat la data de 25.10.2012 și suplimentul din data de 25.11.2012, precum și schițele anexă, întocmite de expert S. N..
A lichidat starea de indiviziune în care se află părțile și a atribuit loturile în varianta 2, după cum urmează:
Lotul nr.1, în valoare de 109.513 lei, se atribuie reclamantei – pârâte C. M. - D., care se compune din sulta de 109.513 lei, primită de la lotul nr.2.
Lotul nr.2, se atribuie, în indiviziune, pârâtei-reclamante S. S. și pârâtei S. F.-D., în valoare totală de 256.982 lei și se compune din: imobilul succesoral teren în suprafață de 588 m.p., casă, bucătărie și hol, magazie, bucătărie de vară (total 219.026 lei) și îmbunătățirile în valoare de 37.956 lei, imobil situat în Roșiorii de Vede, ., județul Teleorman. Lotul nr.2 are drepturi la bunuri în valoare de 147.469 lei și plătește sultă lotului nr.1, suma de 109.513 lei.
A admis capătul din acțiunea principală și a obligat pârâtele să plătească reclamantei pretențiile în sumă de 7.500 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor de înmormântare și parastasele efectuate pentru S. M. (soțul pârâtei-reclamante), în cotă de ¼ pentru S. S. și ¾ pentru pârâta S. F.-D..
A admis, în parte, cererea privind plata cheltuielilor de judecată, formulată de reclamanta C. M. D..
A obligat pârâtele S. S. în cotă de ¼ și S. F.-D., în cotă de 3/4, să plătească suma de 3.000 lei reclamantei, reprezentând taxă judiciară de timbru și 300 lei cheltuieli de transport.
A respins cererea privind plata cheltuielilor de judecată formulată de pârâta- reclamantă S. S..
Împotriva încheierii din_, încheierii din_ și sentinței civile nr.3157/_ a declarat apel apelanta-reclamantă C. M. D., solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a încheierilor și sentinței pronunțate în sensul admiterii excepțiilor formulate, admiterii în tot a acțiunii și în parte a cererii reconvenționale a pârâtei S. S..
Criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie a invocat următoarele motive:
1. Încheierea din 19.04.2012, este nelegală și nulă în ceea ce privește modul de soluționare al excepției inadmisibilității cererii reconvenționale privind îmbunătățirile realizate înainte de decesul mamei sale ; astfel, respingerea excepției nu este motivată nici în drept nici în fapt de către prima instanță, aceasta mulțumindu-se să afirme: "lipsa certificatului de moștenitor suplimentar nu constituie un motiv ca cererea să fie inadmisibilă".
2. Netemeinică și nelegală este și încheierea din 31.05.2012 în sensul că prima instanță nu motivează în drept modul în care a reținut realizarea îmbunătățirilor, nu coroborează declarațiile martorilor cu interogatoriile luate, cu susținerile pârtilor.
3.Sentința civ. nr.3157/13.12.2012, este nulă, deoarece nu este motivată în drept, în fapt, nu se analizează apărările, obiecțiunile la raportul de expertiză nici concluziile scrise.
De asemenea, sentința este dată cu aplicarea și interpretarea greșită a legii în sensul că dispozitivul ei nu cuprinde mențiunea că încheierea interlocutorie din 31.05.2012 face parte integrantă din aceasta, nu precizează imobilul ce face obiectul acțiunii; nu cuprinde obligația pârâtelor de a achita sultele (un lot, un lucru nu poate fi obligat la sulta către o ființă), ce ar crea probleme la executare.
Împotriva aceleiași sentințe civile nr. 3157/_ a declarat apel, apelanta pârâtă S. F. D. solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței atacate în sensul atribuirii loturilor în varianta a treia din suplimentul la raportul de expertiză.
Prin decizia civilă nr.64/14.06.2013 Tribunalul Teleorman a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-reclamantă, C. M. împotriva încheierii din 19.04.2012, încheierii din 31.05.2012 și sentinței civile nr. 3157/_, pronunțate de Judecătoria Roșiori de Vede, în contradictoriu cu apelantele-pârâte S. F.-D. și S. S. și, pe cale de consecință, a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-pârâtă S. F.-D. împotriva sentinței civile nr.3157/13.12.2012, pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede precum și apelul declarat de apelanta-pârâtă S. S. împotriva încheierii din 31.05.2012 și sentinței civile nr.3157/13.12.2012, pronunțate de Judecătoria Roșiorii de Vede în contradictoriu cu apelanta-reclamantă C. M. D..
Împotriva acestei decizii, la data de 18.07.2013, a declarat recurs pârâta S. S., la 22.07.2013 pârâta S. F.-D., iar la 24.07.2013 reclamanta C. M., recursuri care au fost înregistrate pe rolul Curții de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie la data de 16.12.2013.
Prin decizia civilă nr. 419 din 13 03 2014 Curtea de Apel București Secția a III a civilă a respins excepția lipsei de interes.
A admis recursurile formulate de recurenta reclamantă C. M. D., de recurenta pârâtă S. S. și de către recurenta pârâtă S. F. D., împotriva deciziei civile nr.64 din 14.06.2013, pronunțată de Tribunalul Teleorman – Secția Civilă.
A casat decizia recurată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de apel.
Pentru a dispune astfel Curtea a reținut deliberând cu prioritate, conform dispozițiilor art.137 alin. 1 Cod procedură civilă, asupra excepției lipsei de interes a cererii de recurs formulată de pârâta S. F. D., excepție procesuală ridicată prin întâmpinare de recurenta-reclamantă, că nu este întemeiată și a respins-o.
Curtea a reținut că tribunalul a analizat parțial unele critici formulate de apelanta-reclamantă, omițând însă să se pronunțe în vreun mod asupra celorlalte aspecte de procedură și de fond invocate de parte prin calea de atac, cum ar fi cele referitoare la soluționarea de către prima instanță a solicitărilor de precizare a temeiului juridic al cererii reconvenționale și a capetelor de cerere din cadrul acesteia, insuficienta timbrajului respectivei cereri în raport de valoarea contestată, stabilirea valorii unor construcții existente la momentul deschiderii succesiunii, apărările părții referitoare la îmbunătățirile pretinse în cauză, aspectul legat de nulitatea încheierii interlocutorii din 14.06.2012, soluționarea excepției prescripției, cuantumul cheltuielilor de judecată acordate .
Prin decizia civilă nr.842/10.12.2014 Tribunalul Teleorman – Secția Civilă a respins apelurile ca nefondate,
S-a reținut, în esență, că în ceea ce privește îmbunătățirile efectuate de către copărtași asupra bunurilor succesorale acestea nu fac obiectul împărțelii propriu-zise însă a fi desocotite între aceștia dacă bunul în cauză nu cade în lotul copărtașului care le-a efectuat. Din probele administrate, respectiv declarațiile martorilor audiați și facturile depuse reiese că aceste lucrări au fost efectuate după decesul lui S. V., nefiind datorii ale succesiunii, neexistând în patrimoniul defunctei la data deschiderii succesiunii.
În ceea ce privește buna-credință aceasta se prezumă, reclamanta permițând folosirea și utilizarea imobilului de pârâtă și defunctul soț .
Cât privește prescripția dreptului la acțiune conform art. 7 alin.1 din Decretul nr. 167/1958, prescriptia începe sa curga de la data când se naste dreptul la actiune, în speta acest drept s-a nascut în momentul în care reclamanta a solicitat iesirea din indiviziune asupra constructiilor ce fac obiectul partajului, în condițiile în care așa cum s-a arătat acestea nu sunt datorii ale moștenirii, ci datorii ce puteau face obiectul desocotiri și pe cale separată între moștenitori.
Încheierea din 19.04.2012 prin care a fost respinsă excepția inadmisibilității cererii reconvenționale nu este nulă întrucât nemenționarea unor elemente de activ sau pasiv în certificatul de moștenitor nu constituie o cauză de nevalabilitate a acestuia ci motiv pentru suplimentarea masei succesorale conform art. 86 alin. 2 din Lg 36/1995, în condițiile în care dezbaterea are loc în fața notarului sau prin indicarea acestora în cererea adresată instanței, ceea ce s-a întâmplat în cauză. Corelativ, practica judiciară a stabilit că, dacă cu ocazia unui partaj, ar rezulta că în afara bunurilor necuprinse în certificatul de moștenitor, ar fi existat și alte bunuri în patrimoniul defunctului, urmează ca masa succesorală să fie întregită cu acestea, fără a fi necesară anularea certificatului.
În ceea ce privește modul de ieșire din indiviziune, atâta timp cât o parte solicită atribuirea în natură instanța este ținută să respecte principiul atribuirii în natură a bunului instituit de art 673/5 alin 2 C pr civ. Modalitatea de stingere a coproprietății prin vănzarea bunului este posibilă conform art 673/11 alin 1 C pr civ numai dacă nici unul dintre coproprietari nu solicită atribuirea în natură.
Cât privește apelurile declarate de apelantele S. S. și S. F. D. acestea critică sentința numai pentru faptul că ieșirea din indiviziune nu s-a făcut conform variantei 3 din completarea raportului de expertiză.
Faptul că instanța s-a oprit asupra uneia dintre modalitățile de ieșire din indiviziune care nu este agreată de părți nu echivalează cu acordarea a mai mult decât s-a cerut sau a ceea ce nu s-a cerut, întrucât instanța a fost investită cu o cerere de partajare, iar modalitatea de soluționare a acesteia se circumscrie situației concrete a bunului, nefiind ținută de modalitatea de atribuire decât dacă este agreată de toate părțile și se oprește asupra unei modalități de atribuire mai ales atunci când părțile sunt în totală contradicție, cum este de față.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești au formulat recurs în termen legal pârâtele S. S. și S. F. D. criticând-o sub aspectul modalității de ieșire din indiviziune stabilită de instanțe și invocând în acest sens dispozițiile art.304 pct.6 Cod procedură civilă și art.304 pct.9 Cod procedură civilă .
Deși fiecare recurentă a formulat o cerere separată cuprinzând motivele de recurs, Curtea observând că în esență se invocă aceeași critici, va analiza recursurile ca fiind conexe.
Recurentele pârâte arată că decizia recurată este afectată de motivul de modificare prevăzut de dispozițiile art.304 pct.6 Cod procedură civilă în sensul că instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut.
În susținerea acestui motiv de nelegalitate, recurentele pârâte arată că instanța a încălcat dispozițiile art.6735 alin.2 Cod procedură civilă ce dispune ca împărțeala să se facă în natură.
Instanțele au omologat raportul de expertiză și suplimentul (care face parte integrantă din raportul de expertiză) atribuind imobilul într-o variantă nesolicitată de nici una din părți.
Imobilul este amplasat pe colț cu .. . pot sa două numere cadastrale, iar prin separarea imobilului în două loturi nu se stabilesc drepturi de servituți nici la casă și nici la teren.Aceste aspecte au fost invocate în fața instanțelor (fond și apel) și au rămas neanalizate.
Recurentele pârâte arată că sunt de acord cu atribuirea oricărui lot pentru a nu ajunge în situația de a fi evacuate, aceasta neavând posibilități financiare de a achita sulta stabilită.
Se mai susține că instanța de apel a reținut în mod eronat că este ținută de o modalitate de ieșire din indiviziune agreată de părți, însă nici una dintre părți nu a agreat atribuirea în tot a locuinței.
De asemenea, se arată că prin atribuirea variantei III întocmită de expert nu se produce o fărâmițare excesivă a imobilului întrucât acesta se împarte în două loturi și nu în trei, câte părți sunt în litigiu.
Intimata reclamantă C. M. D. a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Se arată că în cauză nu s-a acordat mai mult decât s-a cerut.
S-a solicitat ieșirea din indiviziune și s-a dispus ieșirea din indiviziune. Varianta 3 de ieșire din indiviziune solicitată de către recurente, nu ține de nelegalitate ci de netemeinicie, nu a făcut obiectul expertizei, ci așa după cum a precizat și expertul, raportul de expertiză, depus la termenul de 29.12.2012, s-a făcut la cererea pârâtei reclamante. Această variantă nu delimitează în concret întinderea terenului aferent loturilor. Expertul stabilește că în această variantă imobilul nu este comod partajabil de aceea la stabilirea modalității de ieșire din indiviziune nu se referă la această variantă, Indirect și recurentele recunosc această situație când prezintă, în opinia lor, multiplele modificări ce s-ar putea duce casei și modul de stabilire a valorilor loturilor, pentru a se realiza partajul în această variantă.
La fond pârâtele au fost de acord cu expertiza efectuată și nu au criticat-o.
Decizia nu este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii. În realitate, recurentele, nu precizează care este încălcarea și aplicarea greșită a legii și prezintă aceeași motivare ca și la primul motiv de recurs.
Analizând actele și lucrările de la dosarul cauzei în raport de criticile și apărările formulate cât și de dispozițiile legale incidente în materie, Curtea reține că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Hotărârea judecătorească atacată este afectată de motivul de modificare prevăzut de dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă în sensul că instanța de apel a făcut aplicarea greșită a dispozițiilor art.6735 alin.2 și art.6739 Cod procedură civilă.
Astfel, conform dispozițiilor art.6735 alin.2 Cod procedură civilă – instanța va face împărțeala în natură, procedând la formarea loturilor și atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale, ele se întregesc printr-o sumă în bani.
Dispozițiile art.6739 Cod procedură civilă arată că la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz și de acordul părților, mărimea cotei – părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor săi altele asemenea.
Din coroborarea acestor dispoziții legale Curtea reține că în cadrul unei cereri de ieșire din indiviziune trebuie să se dea prioritate principiului împărțelii în natură a bunurilor imobile ce fac parte din masa partajabilă, evitându-se pe cât posibil fărâmițarea excesivă.
În cauză imobilul supus împărțelii este o construcție - casă de locuit situată în Roșiorii de Vede, ., județ Teleorman și terenul aferent în suprafață de 584 mp și dependințe constând în magazie și o bucătărie de vară.
Construcția – casă de locuit este compusă din 3 camere, 2 holuri și o bucătărie iar curtea are ieșire la două străzi, respectiv la . .> Expertul care a efectuat lucrarea de specialitate în cauză a menționat că construcția – casă de locuit nu este comod partajabilă în natură, dar, cu cheltuieli reduse poate fi transformată în imobil comod partajabil în natură, acestea constând în mutarea ușii de la încăperea nr.3 și astuparea ușii dintre hol și încăperea nr.5.
Curtea reține că varianta nr.3 propusă de expert în urma încuviințării de către instanța de judecată a obiecțiunilor formulate de pârâte corespunde principiilor de împărțeală cuprinse în dispozițiile art.6735 alin.2 și art.6730 Cod procedură civilă în sensul că fiecare dintre părți primește o parte din imobil, respectiv încăperi și teren în curte, putând să-și construiască ieșiri separate.
În ceea ce privește observația expertului în sensul că se impune că pârâtele să demoleze și să recupereze instalația de încălzit din încăperile repartizate reclamantei, se reține că pârâtele au arătat că sunt de acord cu această variantă de lotizare a bunurilor ceea ce conduce la concluzia că sunt de acord să recupereze instalația de încălzit.
În ceea ce privește lipsa utilităților pentru lotul atribuit reclamantei, expertul nu a precizat că acestea nu pot fi realizate ulterior de către reclamantă în condițiile în care lotul pârâtelor a evidențiat și a inclus valoarea acestora.
Această variantă de lotizare a imobilului se impune și având în vedere poziția părților respectiv împrejurarea că pârâtele și mai ales pârâta S. S. au susținut constant că nu au posibilități financiare pentru achitarea sultei precum și poziția reclamantei care a solicitat ieșirea din indiviziune fără a preciza în mod expres modalitatea de partajare la instanța fond iar în apel solicitând vânzarea la licitație a imobilului. Or, această din urmă modalitate de ieșire din indiviziune poate fi agreată numai în condițiile în care nici unul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului conform dispozițiilor art.67311 alin.1 Cod procedură civilă, ceea ce nu este cazul în speță.
Față de aceste considerente, Curtea urmează ca în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă să admită recursul, să modifice decizia în parte în sensul admiterii apelului formulat de pârâta S. S., va fi schimbată în parte sentința civilă nr.3157/2013 a Judecătoriei Roșiorii de Vede în sensul că va lichida starea de indiviziune în care se află părțile și vor fi atribuite loturile conform variantei a III a din completarea la raportul de expertiză.
Vor fi menținute restul dispozițiilor deciziei și sentinței civile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta pârâtă S. S. împotriva deciziei civile nr.842/10.12.2014 pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă C. M. D..
Modifică decizia recurată în parte în sensul că admite apelul formulat de pârâta S. S., schimbă în parte sentința civilă nr. 3157/13.12.2013 a Jud. Roșiori de Vede.
Lichidează starea de indiviziune în care se află părțile și atribuie loturile în varianta a III-a din Completarea la raportul de expertiză din 25.11.2012, după cum urmează: Lotul nr. 1, în valoare de_ euro, format pt. C. M. D. cuprinde încăperile nr. 2,3,4 și 5 din casă (42,37 mp);_ euro/74,23 mpm 42,37 mp; curte S-366 mp-20 euro/mp; bucătăria și holul, magazie în sup. de 15 mp poz. C2, bucătărie de vară (poz.C3): Total (a) din masa succesorală; din îmbunătățiri; placat cu parchet laminat bucătărie 0,50mp la bucătărie refăcut tavanul în totalitate, montat faianță în bucătărie 5,7mp, holul mic placat cu gresie, refăcut tavanul la holul mic, montat ușă de acces, schimbat fereastră, lucrări de refacere a tavanelor, îndreptarea pereților cu euroglet și zugrăvit cu vopsea lavabilă - 29,95 euro/mp-42,37 mp - b) total îmbunătățiri: euro total (a+b), Valoarea totală a bunurilor din lot -_ euro. Are dreptul la bunuri în valoare de -_ euro; Va plăti sulta lotului 2 în valoare de_ euro. Lotul nr.2 în valoare de_ euro format pt. S. S. și S. F. D. cuprinde încăperile nr. 1,6,7,8 și 9 din casa 31,86 mp,_ euro/74,23 mp - 31,86 mp, curte S-222 mp- 20 euro/mp; a) Total din moștenire, din îmbunătățiri; racord canalizare la rețeaua stradală - țeavă pvc di 160, canalizare în incintă 2,077 euro/ml- 17,95 ml, din instalația de gaz metan în valoare de_ euro, montat ușă metalică, placat cu parchet laminat hol interior 5,77 mp - 31,86 lei/mp/4,5789, montat faianță în baie 11,98 mp, montat gresie în baie, realizat baie cu toate dotările (echiparea completă a unei camere de baie, refacere a tavanelor, îndreptarea pereților cu euroglet și zugrăvit cu vopsea lavabilă 29,95 euro/mp - 31,86 mp, b) total îmbunătățiri: total (a+b) - valoarea totală a bunurilor din lot -_ euro: Are drept la bunuri în valoare de -_ euro; Va primi sulta de la lotul 1 în valoare de_ euro.
Menține restul dispozițiilor deciziei și sentinței civile.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 septembrie 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
I. P. D. F. B. C. M. S.
GREFIER
V. Ș.
RED.CMS
Tehnored.MȘ/ 2 ex.
16.09.2015
| ← Conflict de competenţă. Sentința nr. 182/2015. Curtea de Apel... | Actiune in raspundere contractuala. Decizia nr. 848/2015. Curtea... → |
|---|
