Rectificare carte funciară. Decizia nr. 1038/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 1038/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 09-10-2015 în dosarul nr. 1038/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
(_ )
DECIZIA CIVILĂ NR. 1038
Ședința publică de la 09.10.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - A. M. G.
JUDECĂTOR - D. A.
JUDECĂTOR - F. P.
GREFIER - I. A. G.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul - reclamant R. V. împotriva deciziei civile nr. 1539 A din 10.10.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a civilă, în dosarul nr._ **, în contradictoriu cu intimați – pârâți D. A. L., P. G., P. P., I. V. și I. R., INSTITUȚIA P. M. BUCUREȘTI reprezentată prin PREFECTUL M. BUCUREȘTI, P. M. BUCUREȘTI și S. LOCALĂ DE FOND FUNCIAR A SECTORULUI 5 reprezentată legal prin PRIMARUL SECTORULUI 5.
P. are ca obiect – rectificare carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul – reclamant R. V., personal și intimatul – pârât P. P., personal, lipsind intimați – pârâți D. A. L., P. G., I. V. și R., Instituția P. M. București reprezentată prin Prefectul M. București, P. M. București și S. Locală de Fond Funciar a Sectorului 5 reprezentată legal prin Primarul Sectorului 5.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, la data de 01.10.2015, intimații – pârâți D. A. L., P. G. și P. P. au depus întâmpinare, care a fost comunicată către recurentul – reclamant.
Recurentul – reclamant solicită încuviințarea depunerii la dosar a unui set de acte în susținerea recursului.
Curtea încuviințează administrarea probei cu înscrisuri după care acordă părților cuvântul asupra cererii de suspendare a judecății prezentului recurs, formulată de recurentul – reclamant.
Recurentul – reclamant solicită admiterea cererii de suspendare a cauzei, deoarece nu mai subzistă motivele pentru care prezenta instanță a apreciat, în judecarea recursului declarat împotriva încheierii de suspendare a judecății pronunțată de tribunal, că s-ar impune ca procesul să continue deoarece, în cazul în care dăinuie suspendarea, s-ar ajunge la o încălcare a prevederilor legislației europene, respectiv art. 6 pct. 1 CEDO, conducând către o condamnare a statului român pentru judecarea unui proces inechitabil.
Precizează că, la rândul său, s-a adresat către CEDO încă din anul 2012, acțiunea sa fiind soluționată și arată că a avut câștig de cauză în litigiul aflat pe rolul instanțelor din Cluj, motiv pentru care intimații P. au formulat o nouă acțiune, ce a fost respinsă.
Susține că în cazul în care s-ar continua judecata în prezentul dosar, prin respingerea cererii de suspendare, se poate ajunge la radierea notării din Cartea Funciară, iar intimații P., debitori pentru suma de 22.000 dolari, pot valida contractul de vânzare cumpărare nelegal încheiat cu pârâții I., cu consecința eludării prevederilor art. 4 Titlul X al Legii nr. 247/2005.
La interpelarea instanței, arată că principalul motiv pentru care solicită suspendarea judecății prezentului recurs este faptul că în mai puțin de un an va intra în posesia hotărârii irevocabile prin care Tribunalul Cluj anulează vânzarea a terenului de către pârâții P. către pârâții I..
Solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.
Intimatul – pârât P. P. solicită respingerea cererii de suspendare, ca neîntemeiată, deoarece prezentul dosar a fost suspendat după o zi de la introducerea acțiunii, judecarea fondului începând după ce sentința nr. 1311 a devenit irevocabilă în anul 2011, când a fost repus pe rol. Arată că după ce dosarul a ajuns la Tribunalul București, recurentul s-a folosit din nou cauza aflată la Tribunalul Cluj și a solicitat suspendarea cauzei, iar instanța de apel nefiind atentă a admis cererea de suspendare. În prezent recurentul vine cu aceeași cerere, de suspendare a prezentului recurs datorită cauzei aflate pe rolul Tribunalului Cluj.
Arată că solicită respingerea cererii de suspendare deoarece judecata prezentei cauze nu poate fi influențată de soluția ce se va da în dosarul de la Cluj deoarece, pentru a obține rectificarea cărții funciare, era necesar ca la momentul introducerii prezentului dosar să existe o hotărâre definitivă și irevocabilă din care să rezulte că situația juridică reală a imobilului nu mai corespunde cu cuprinsul cărții funciare.
Curtea, după deliberare, respinge cererea de suspendare întemeiată de recurent pe dispozițiile art. 244 alin.1 pct.1 din codul de procedură civilă având în vedere că legalitatea deciziei Tribunalului urmează a fi apreciată în raport de situația de fapt și de drept existente la momentul pronunțării sale, după care invocă din oficiu excepția nulității recursului pentru nemotivare și acordă cuvântul asupra excepției.
Recurentul – reclamant personal arată că nu înțelege de ce motivarea recursului nu se află la dosar, deși a depus-o.
Arată că motivul de recurs vizează faptul că instanța în mod greșit a apreciat că sentința nr. 2264 a Judecătoriei sect. 5 nu a fost infirmată până în prezent, fiind încălcate dispozițiile art. 129 alin. 4 și 5 din Codul de procedură civilă.
Solicită respingerea excepției nulității recursului.
Intimatul – pârât P., solicită constatarea nulității recursului pentru nemotivare.
Având cuvântul și pe fondul recursului, recurentul – reclamant arată că, în conformitate cu prevederile textului de lege indicat, judecătorul trebuie să ia toate măsurile legale astfel încât hotărârea să fie legală și temeinică. Or", instanța de apel a apreciat că până în acest moment nu a fost infirmată sentința nr. 2264 a Judecătoriei sect. 5, ce reprezintă titlul de proprietate al intimatului D. A. L., aspect care nu este adevărat deoarece respectiva sentință a fost infirmată și are autoritate de lucru judecat provizorie, astfel că se impune admiterea recursului.
Intimatul – pârât P., personal solicită respingerea recursului ca netemeinic.
La interpelarea instanței, ambele părți declară că nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA,
deliberând, constată:
În data de 19.06.2007 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția Civilă, sub nr._, acțiunea formulată de reclamanții R. V. și R. V., continuată, după decesul reclamantului R. V., de reclamantul R. V. și precizată la data de 15.02.2012 și, din nou, la data de 28.03.2012, în contradictoriu cu pârâții D. A. L., P. G., P. P., I. V. Și I. R., Instituția P. M. București reprezentată prin Prefectul M. București, P. M. București și S. Locală de Fond Funciar A Sectorului 5 reprezentată legal prin Primarul Sectorului 5, prin care s-a solicitat:
- rectificarea cărții funciare a imobilului din București, ..29, sector 5, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtului D. A. asupra unei cote de ¼ din imobil;
- nulitatea absolută parțială, pentru cota indiviză de ¼, a titlului de proprietate aparținând pârâților P. asupra terenului aferent imobilului din ..29, sector 5, în suprafață totală de 249,9 mp;
- rectificarea cărții funciare cărții funciare a imobilului din București, ..29, sector 5, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâților P. asupra cotei indivize de ¼ din terenul în suprafață de 249,9 mp.
În motivarea cererii s-a arătat că, prin sentința pronunțata de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti în dosarul nr. 6367/2004, reclamantul R. V. a devenit proprietarul unei cote indivize de ¼ din imobilul, situat in Bucuresti, ..29, sector 5, avand parter, etaj si subsol, camera, bucatarie, wc, sas, vestibul, camera, baie si wc, cu o suprafata utila de 57,60 m.p. si pivnita cu o suprafata de 77,22 m.p., impreuna cu cota indiviza corespunzatoare de ¼ din suprafata de folosinta . din terenul aferent, in suprafata de 44,88 m.p, potrivit antecontractului de vanzare – cumparare, autentificat sub nr. 3823/08.10.2001 de BNP „M. D.”.
Prin contractul de cesiune drepturi litigioase, autentificat sub nr. 510/22.03.2006, reclamantul R. V. a dobandit drepturile litigioase apartinand reclamantului R. V. cu privire la cota de 5% din drepturile materiale si de creanta ce constituie obiectul material al dispozitivului sentintei civile nr. 1311/08.03.2005, pronuntata de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti in dosarul nr. 6367/2004.
Actionand cu rea- credinta si urmarind fraudarea drepturilor stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva, paratii P. impreuna cu paratul D. au fabricat un inscris sub semnatura privata, mincinos, intitulat „contract de vanzare- cumparare”, pe care l-au antedatat 24.12.2000 si pe care l-au facut public la data de 10.08.2005, sesizand Judecatoria Sectorului 5 cu o acțiune prin care solicitau să se constate dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului situat în București, .. 29, sector 5, compus din construcție formată din două camere și dependințe și terenul de sub casă, în suprafață de 44,88 m.p., precum si dreptul de folosință a curții aferente imobilului, în suprafață de 249,9 m.p., prin pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare-cumparare.
Actionand cu rea-credinta și în acelasi scop, paratii P., prin fals in declaratii, inducand in eroare P. Mun. Bucuresti si Primaria Mun. Bucuresti, au obtinut titlul de proprietate asupra terenului – curte aferent construcției iar apoi au intabulat pe numele lor, în cartea funciara nr._, nr. cadastral 5893/1, dreptul de proprietate și asupra cotei indivize de ¼ ce aparține reclamantului.
Mai arată că, la data de 06.06.2007, pârâții au solicitat BNP „R. C.”, in regim de urgenta, un extras de carte funciara cu privire la imobilul sus-menționat și, concomitent, au făcut o ofertă reală urmată de consemnarea creanței pentru care creditorul R. V. declanșase executarea silită, chemându-i la executor pentru a le preda banii exact în ziua în care s-ar fi obținut extrasul de carte funciara – 08.06.2007, fiind pregătiți să obțină și certificatul fiscal.
În motivarea cererii de chemare în judecată a pârâților I., reclamantul a arătat că, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3215/02.08.2007 la BNPA „Etica”, aceștia au devenit proprietarii întregului imobil din ..29, sector 5, inclusiv a cotei de ¼ ce îi aparține, precizând că a înțeles să îi cheme în judecată pentru opozabilitate, nefiind formulate pretenții împotriva lor.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 26 alin.2 teza ultimă, art.33 și următoarele din Legea 7/1996, art.36 alin.2 din Legea nr.18/1991, republicată și art. 111 Cod civil.
Prin sentința civilă nr. 4885/30.05.2012, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București – Secția Civilă, s-au respins ca neîntemeiate excepțiile tardivității formulării cererilor precizatoare și lipsei calității procesuale active față de primul petit al acțiunii (rectificarea CF în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtului D.) și au fost admise excepția lipsei calității procesuale active față de petitele 2 și 3 ale acțiunii și excepția inadmisibilității primului petit al acțiunii.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
- în ceea ce privește exceptia tardivității cererilor precizatoare, că acestea au fost formulate cu respectarea prevederilor art. 132 al. 1 și art.134 din Codul de procedură civilă;
- în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active, că reclamantul nu justifică legitimare procesuală activă pentru petitele 2 și 3 ale acțiunii, având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale, pentru cota de ¼, a titlului de proprietate eliberat pârâților P. de P. Mun. Bucuresti pentru terenul în suprafață de 249,39 mp. situat in Bucuresti, . nr. 29, sector 5 și rectificarea coalei CF în ceea ce privește acest teren, întrucât dreptul de proprietate al reclamantului vizează cota de ¼ din construcția edificată în București, .. 29, sector 5, asupra cotei de ¼ din terenul aferent, în suprafața 44,88 mp. având doar un drept de folosință atribuit pe toata durata construcției.
Totodată, având în vedere sentința civila nr. 1311/08.03.2005, pronunțată în dosarul nr. 6367/2004 al Judecătoriei sector 5, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active pe capătul de cerere având ca obiect rectificarea cărții funciare în sensul radierii dreptului de proprietate al paratului D. asupra cotei indivize de ¼ din imobilul in litigiu, însă a fost admisă excepția inadmisibilității acestui petit în raport de prevederile art.33 din Legea nr.7/1996.
Se arată că textul de lege reglementează o procedură specială pe care reclamantul nu a dovedit că a urmat-o, în timp ce paratul D. A. L. și-a notat dreptul de proprietate in cartea funciara, in baza unui titlu de proprietate format din sentința civila nr. 2264/03.04.2006 a Judecătoriei sector 5 si titlul de proprietate nr. 4963/5/26.06.1997 emis de P. Mun. București. Astfel, fiind in prezenta a doua titluri de proprietate asupra aceluiași imobil, chiar daca reclamantul deține doar cota de ¼ din acesta, se reclama cu întâietate rezolvarea situației de fond referitoare la anularea titlului înregistrat in CF sau eventual, prin promovarea unei acțiuni în revendicare, problema înregistrării în cartea funciară urmând a fi lămurită după clarificarea situației juridice a imobilului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul R. V., în dezvoltarea motivelor de ape arătând că prima instanță a procedat greșit analizând capetele de cerere în altă ordine decât aceea în care au fost formulate, prin nesocotirea voinței sale de a fi soluționate în ordinea pe care a stabilit-o fiind încălcat principiul disponibilității.
Totodată, s-a arătat că în mod greșit prima instanță a considerat că este necesar a se rezolva mai întâi situația de fond referitoare la anularea titlului de proprietate înregistrat în cartea funciară deoarece, în cazul concret dedus judecății, acțiunea în constatarea nulității absolute este inadmisibilă, inadmisibilă sau lipsită de interes fiind și o acțiune în revendicare.
A considerat apelantul reclamant că hotărârea criticată a fost dată cu încălcarea prevederilor art. 33 și 34 pct. 1 teza a 1-a și pct. 4 din Lg. 7/1996 republicată, acțiunea fiind pe deplin admisibilă și în absenta unei acțiuni separate de genul celor doua sugerate de instanța de fond (nulitate titlu sau revendicare) întrucât prin sentința civilă nr. 1311/2005 a obținut dreptul de proprietate asupra unei cote de ¼ din imobil, drept opozabil erga omnes în baza art. 26 al. 2 coroborat cu al. 1 din Lg nr. 7/1996.
Pârâtul D. a dobândit întregul la mai bine de un an, astfel că, fiindu-i opozabil dreptul de proprietate deținut de reclamant asupra cotei de 1/4, nu se poate prevala de prevederile art. 31 din Lg. 7/1996 și, fiind de rea credință, cuprinsul cărții funciare nu se consideră exact în folosul lui (în interpretarea per a contrario). Cu alte cuvinte intabularea dreptului său de proprietate pe întreg nu este exactă ca si mențiune (situație) carte funciară și, obținând dreptul de proprietate pe cota de 1/4 de la neproprietarii P., pârâtul D. nu poate opune apelantului reclamant titlul său iar intabularea sa în cartea funciară nu a fost una valabilă prin prisma art. 20 alin. 3) si 22 pct. a) din Lg 7/96.
Prin decizia civilă nr.1539 A/10.10.2014, Tribunalul București – Secția a IV-a civilă a respins apelul ca nefondat.
Răspunzând punctual criticilor formulate de apelantul reclamant, Tribunalul a reținut că situația de fapt, astfel cum ea rezultă din probele administrate a fost în mod corect stabilită de prima instanță și a subliniat faptul că soluționarea capetelor de cerere deduse judecății se realizează cu respectarea unui raționament logico-juridic format cu prilejul deliberării, iar nu în ordinea în care partea își expune pretențiile, acest fapt neechivalând cu încălcarea principiului disponibilității.
Potrivit acestui principiu, revine reclamantului aptitudinea de a stabili cadrul procesual atât sub aspect obiectiv (obiectul cererii și cauza acesteia), cât și subiectiv (al părților), însă instanța este suverană să soluționeze cauza prin aplicarea instituțiilor de drept substanțial și procedural care se impun litigiului dat și să statueze asupra fiecărei pretenții deduse judecății, așadar în limitele învestirii sale și în raport și cu apărările părții adverse.
Reține Tribunalul că prima instanță a soluționat cauza cu respectarea prevederilor art. 137 din Codul de procedură civilă, punând în discuția părților excepțiile invocate prin întâmpinările depuse la dosar și prin notele scrise subsecvente, iar apelantul și-a exprimat punctul de vedere în raport de fiecare dintre acestea, soluționarea excepțiilor invocate fiind premergătoare oricărei dezbateri pe fondul cauzei.
Cu privire la modalitatea de soluționare a excepțiilor, Tribunalul a reținut că în mod corect a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active, cu consecința respingerii petitelor doi și trei ale cererii de chemare în judecată,având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a Titlului de Proprietate nr. 8359/5 din 28.03.2005 cu privire la cota de ¼ din terenul de 249,39 mp reprezentând curtea imobilului și rectificarea în mod corespunzător a cărții funciare, întrucât apelantul-reclamant nu are un drept actual asupra acestei suprafețe de teren.
Sentința civilă nr. 1311/08.03.2005 consacră în patrimoniul său o cotă de ¼ din dreptul de proprietate asupra construcției și asupra terenului de 44,88 mp aferent acesteia, însă eventuala declarare a nulității absolute a titlului de proprietate 8359/5 din 28.03.2005 nu ar produce niciun efect în patrimoniul apelantului-reclamant, care nu justifică niciun interes cu privire la cei 249,39 mp.; dată fiind accesorialitatea celui de al treilea capăt de cerere în raport cu cel de al doilea capăt de cerere, se impune aceeași soluție, așa cum a apreciat și prima instanță.
Referitor la petitul având ca obiect rectificarea cărții funciare nr._ în sensul radierii dreptului de proprietate al intimatului D. A. L. asupra cotei indivize de ¼ din imobilul situat în București, .. 49, sector 5 compus din construcție și teren de 44,88 mp, Tribunalul a avut în vedere prevederile art. 33 din Legea nr. 7/1996 – în forma în vigoare la momentul întabulării – potrivit cu care rectificarea se poate cere în situația în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală a imobilului, precum și pe cele ale art. 34 din același act normativ, care dispune că orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că: înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; dreptul înscris a fost greșit calificat; nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
În situația de față, întabularea dreptului de proprietate în favoarea intimatului-pârât D. A. L. s-a realizat în baza sentinței civile nr. 2264/03.04.2006 a Judecătoriei Sectorului 5, care nu a fost infirmată judecătorește până la acest moment și nici nu și-a încetat efectele.
Prin urmare, cum atât apelantul-reclamant cât și intimatul pârât întabulat în cartea funciară justifică un drept de proprietate asupra cotei indivize de ¼ din dreptul de proprietate asupra imobilului construcție și teren de 44,88 mp, în mod judicios a apreciat prima instanță că, premergător solicitării rectificării cărții funciare se impune stabilirea preferabilității vreunuia dintre titlurile exhibate de părți, în cadrul unei acțiuni în revendicare sau invalidare a titlului intimatului pe calea acțiunii în nulitate. Instituirea parcurgerii unei proceduri contencioase cu această finalitate nu echivalează cu încălcarea dreptului de proprietate afirmat de apelantul-reclamant, cât timp legea prevede în mod expres care sunt condițiile în care poate fi dispusă rectificarea unei cărți funciare și care este procedura de urmat, astfel că în mod corect a apreciat prima instanță că acțiunea promovată de apelantul-reclamant este inadmisibilă.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamantul, solicitând suspendarea judecății până la soluționarea dosarelor nr._/302/2014 și/sau_/211/2013.
Singura critică adusă hotărârii recurate constă în aceea că „Greșit a considerat instanța că sent.civ. nr.2264/03.04.2006 a Judec. Sector 5 nu a fost infirmată până în acest moment, încălcând prev. art.129 al.4 și 5 C.pr.civ.”.
Arată recurentul că hotărârea judecătorească menționată a fost infirmată parțial, prin sentința civilă nr.2674/14.03.2014, pronunțată de Judecătoria Cluj N. în dosar nr._/211/2013, în sensul că s-a constatat nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare-cumpărare datat 24.10.2000, consfințit prin sentința civilă nr.2264/2006, cu privire la cota parte de ¼ din dreptul de proprietate, respectiv dreptul de folosință, pentru care s-a pronunțat sentința civilă 1311/08.03.2005 și a precizat că dosarul se află în apel, judecata fiind suspendată până la soluționarea dosarului nr._/302/2014, „care în mod evident se va soluționa prin respingerea acțiunii promovate la disperare de reclamanții P. și intervenientul D..”
Intimații pârâți D. A. L., P. P. și P. G. au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat.
Ceilalți intimați pârâți nu au formulat întâmpinare.
În recurs s-a administrat proba cu înscrisuri, recurentul depunând la dosar extrase de pe portalul Tribunalului Cluj - privind dosarul_/211/2013, Judecătoriei sector 5 București – privind dosarul nr._/302/2014 și Curții Europene a Drepturilor Omului – privind cererea_/12 în timp ce pârâții au redepus, anexat întâmpinării, certificatul de atestare a dreptului de proprietate nr.4963/5/26.06.1997 și titlul de proprietate nr.8359/5/28.03.2005.
Constatând că susținerile recurentului nu pot fi circumscrise niciunuia dintre motivele de casare limitativ enumerate la punctele de la 1 la 9 ale art.304 din Codul de procedură civilă, criticile vizând încălcarea prevederilor art.129 alin.4 și 5 din Codul de procedură civilă prin aceea că tribunalul ar fi considerat în mod greșit că sentința civilă nr.2264/03.04.2006 a Judecătoriei sectorului 5 București nu a fost infirmată până în acest moment necorespunzând exigențelor căii de atac a recursului, mijloc procesual menit să asigure un control de legalitatea asupra hotărârilor instanței de apel, Curtea apreciază că în cauză sunt incidente prevederile art.306 alin.1 din Codul de procedură civilă astfel că, în baza art.312 alin.1 din Codul de procedură civilă, va declara nul recursul formulat de recurentul reclamant R. V. împotriva deciziei civile nr.1539 A/10.10.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă în dosar nr._ **.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul declarat de recurentul reclamant R. V. împotriva deciziei civile nr.1539 A/10.10.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă în dosar nr._ **, în contradictoriu cu intimații pârâți D. A. L., P. G., P. P., I. V. și I. R., Instituția P. M. București reprezentată prin Prefectul M. București, P. M. București și S. Locală de Fond Funciar a Sectorului 5 reprezentată Legal prin Primarul Sectorului 5.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 09.10.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
A. M. G. D. A. F. P.
GREFIER,
I. A. G.
Red. /th.red.A.M.G./2ex. – 26.10.2015
Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă
Jud. A. C., S. E. P.
← Expropriere. Decizia nr. 890/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... → |
---|