Legea 10/2001. Decizia nr. 904/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 904/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-09-2015 în dosarul nr. 904/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.904R
Ședința publică de la 25 septembrie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - P. F.
JUDECĂTOR - A. V.
JUDECĂTOR - R. P.
GREFIER - G.-M. V.
**************
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-reclamantă A. S. I. împotriva sentinței civile nr.423/04.04.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți A. Națională pentru Restituirea Proprietăților și M. București prin Primarul General, cauza având ca obiect „Legea nr.10/2001 – daune interese Legea nr.247/2005”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul-pârât M. București reprezentat de avocat cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind recurenta-reclamantă A. S. I. și intimata-pârâtă A. Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care;
Apărătorul intimatului-pârât M. București solicită calificarea căii de atac ca fiind recursul, având în vedere că reclamanta a declarat apel împotriva hotărârii atacate.
Curtea califică calea de atac exercitată împotriva hotărârii atacate ca fiind recursul.
Apărătorul intimatului-pârât M. București invocă nulitatea recursului pentru nemotivare și solicită a se constata nulitatea acestuia. Fără cheltuieli de judecată.
Curtea rămâne în pronunțare pe excepția nulității recursului.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.423 din 04.04.2014 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului București Secția a V a Civilă s-a respins ca neîntemeiată cererea reclamantei A. S. I. de obligare,în solidar al pârâților M. București prin Primarul General și Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților la plata de daune interese de 8.194 euro reprezentând dobânda legală de la 30.10.2009 la data emiterii dispoziției, calculată în raport cu suma de 47.500 euro reprezentând valoarea provizorie a imobilului situat în ., ., sector 6.
Pentru a dispune în acest sens s-au reținut următoarele:
Prin notificarea nr.1519/2001,comunicată Primăriei Municipiului București prin intermediul B. T. G., numita D. A. a solicitat restituirea imobilului situat în București, .,., în temeiul dispozițiilor Legii nr.10/2001.
Prin sentința civilă nr.1742/21.11.2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a IV a Civilă în dosarul nr._/3/2008, rămasă definitivă și irevocabilă, a fost admisă în parte acțiunea formulată de numita D. A. și s-a dispus obligarea Municipiului București prin Primarul General să emită dispoziție motivată de soluționare a notificării nr.1519/2001 și să trimită spre soluționare dosarul nr.8496/2001 la A. Națională pentru Restituirea Proprietăților.
La data de 30.10.2009, a fost emisă Dispoziția nr._ de Primarul General al Municipiului București, prin care s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru . utilă de 48,96 mp situat în București, ., ., sector 6, vândut în baza Legii nr.112/1995, conform contractului de vânzare-cumpărare nr.155/1996, împreună cu cota indiviză de 1,4% din părțile și dependințele comune, imposibil de restituit persoanei îndreptățite D. A..
Primăria Municipiului București a înaintat Dispoziția nr._/30.10.2009, împreună cu toate actele din dosarul administrativ nr.8496/2001 către Instituția Prefectului Municipiului București, în vederea exercitării controlului de legalitate de către Prefect.
Prin adresa nr. CB/9044/P/07.09.2011, Instituția Prefectului Municipiului București a restituit dosarul administrativ nr.8496/2001 Primăriei Municipiului București. În cuprinsul adresei s-a arătat că în preambulul actului administrativ a fost menționată în mod eronat modalitatea de preluare a imobilului notificat. Totodată, s-a constatat nerespectarea punctului 5.1 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001, aprobate prin H.G nr.250/2007, cu modificările și completările ulterioare ( lipsește declarația specială dată de notificatoare, pe propria răspundere, în forma prevăzută de Norme, fiind un proprietar ce a emigrat anterior datei de 22.12.1989) și ale art.16 alin.2² Titlul VII al Legii nr.247/2005, cu modificările aduse prin O.U.G nr.81/2007 coroborat cu art.1 alin.5 din Legea nr.10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare (înscrisul atașat la dosar, care atestă imposibilitatea atribuirii de bunuri sau servicii în compensare nu este corespunzător lunilor emiterii dispoziției verificate-octombrie 2009). De asemenea, s-a solicitat completarea dosarului administrativ cu următoarele: documente din care să rezulte modul de soluționare al celorlalte tipuri de litigii în care Primăria Municipiului București este parte, privind imobilul notificat (cu excepția dosarului în care Tribunalul București a pronunțat sentința civilă nr.1742/21.11.2008, definitivă și irevocabilă); modalitatea de soluționare a cererii depuse în baza Legii nr.112/1995 de către notificatoare; documente din care să rezulte care era situația creditului acordat de către Banca de investiții pentru achiziționarea apartamentului notificat, la data preluării sale de către stat-13.05.1986.
Prin adresa nr._/12.098.2001, Primăria Municipiului București a solicitat numitei D. A. completarea dosarului administrativ nr.8496/2001 cu copii legalizate ale următoarelor acte: hotărârile judecătorești, definitive și irevocabile, privind imobilul notificat; documente din care să rezulte situația creditului acordat de Banca de Investiții pentru achiziționarea apartamentului notificat, la data preluării sale de către stat-13.05.1986; modalitatea de soluționare a cererii depuse în baza Legii nr.112/1995; declarație pe proprie răspundere, conform punctului 5.1 din Legea nr.10/2001.
Numita D. A. a decedat la data de 16.04.2012, de pe urma sa rămânând ca moștenitoare reclamanta A. S. I., astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor emis la data de 31.07.2012 de notarul E.Vulto din Haga, Olanda.
Prin cererea de chemare în judecată cu care a învestit instanța, astfel cum a fost modificată, reclamanta A. S. I. a solicitat obligarea pârâtului M. București prin Primarul General la trimiterea către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a Dispoziției nr._/30.10.2009 emise de Primarul General, împreună cu dosarul aferent, în vederea soluționării acesteia; obligarea în solidar a pârâților M. București și A. Națională pentru Restituirea Proprietăților la plata de daune interese, constând în dobânda legală de la data emiterii dispoziției și până la data formulării cererii, reprezentând prejudiciul cauzat de nerespectarea obligației de a preda dispoziția emisă în vederea soluționării acesteia.
În ceea ce privește capătul unu de cerere, având ca obiect obligarea pârâtului M. București prin Primarul General la trimiterea către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a Dispoziției nr._/30.10.2009 emise de Primarul General, împreună cu dosarul aferent, se constată că este neîntemeiat.
Potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 1-3 din Legea nr. 165/2013 „ (1) În vederea acordării de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, entitățile învestite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naționale deciziile care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, întreaga documentație care a stat la baza emiterii acestora și documentele care atestă situația juridică a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice înscrisuri cu privire la construcții demolate.
(2) Deciziile entităților învestite de lege vor fi însoțite de înscrisuri care atestă imposibilitatea atribuirii în compensare totală sau parțială a unor alte imobile, bunuri, servicii disponibile deținute de entitatea învestită de lege.
(3) Dispozițiile autorităților administrației publice locale emise potrivit Legii nr.10/2001, republicată cu modificările și completările ulterioare, se transmit Secretariatului Comisiei Naționale după exercitarea controlului de legalitate de către prefect. Dispozițiile art. 11 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, rămân aplicabile.”
În cauză se reține că, după emiterea Dispoziției nr._/30.10.2009, Primăria Municipiului București a înaintat această dispoziție, împreună cu dosarul administrativ nr. 8496/2001 Instituției Prefectului Municipiului București, în conformitate cu dispozițiile art.16 alin.2¹ din Titlul VII al Legii nr.247/2005 (în vigoare la acea dată), în vederea exercitării controlului de legalitate de către Prefect.
Ca urmare a exercitării acestui control de legalitate de către Prefect, s-a constatat că în cuprinsul Dispoziției nr._/30.10.2009 nu a fost menționată în mod corect modalitatea de preluare a imobilului de către stat și că nu au fost respectate dispozițiile punctului 5.1 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001, aprobate prin H.G nr.250/2007 și cele ale art.16 alin.2² Titlul VII al Legii nr.247/2005. Totodată, s-a apreciat necesară completarea dosarului administrativ cu anumite înscrisuri, respectiv documente din care să rezulte modul de soluționare al celorlalte litigii privind imobilul notificat; modalitatea de soluționare a cererii depuse în baza Legii nr.112/1995 de către notificatoare; documente din care să rezulte care era situația creditului acordat de către Banca de investiții pentru achiziționarea apartamentului notificat, la data preluării sale de către stat-13.05.1986. În consecință, dosarul administrativ a fost restituit Primăriei Municipiului București, la data de 07.09.2011, cu adresa nr. CB/9044/P/07.09.2011.
La rândul său, Primăria Municipiului București a solicitat autoarei reclamantei,D. A.,prin adresa nr._/12.09.2011, completarea dosarului nr.8496/2001 cu înscrisurile solicitate de Instituția Prefectului Municipiului București, nefăcându-se dovada că aceasta ar fi depus la dosarul administrativ înscrisurile respective.
Prin urmare, în prezent, pârâtul M. București prin Primarul General nu este în măsură să transmită Secretariatului Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor dispoziția conținând propunerea de acordare de măsuri reparatorii prin echivalent, împreună cu întreaga documentație care a stat la baza emiterii acesteia, câtă vreme dosarul administrativ nu a fost completat de reclamantă cu înscrisurile solicitate.
De abia după completarea dosarului administrativ cu înscrisurile solicitate, acesta poate fi înaintat, din nou, Instituției Prefectului Municipiului București, în vederea emiterii avizului de legalitate, urmând ca apoi să fie transmis Secretariatului Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, conform dispozițiilor art.21 alin. 1-3 din Legea nr. 165/2013.
Cât privește capătul doi de cerere, având ca obiect obligarea în solidar a pârâților M. București și A. Națională pentru Restituirea Proprietăților la plata de daune interese, constând în dobânda legală de la data emiterii dispoziției și până la data formulării cererii, reprezentând prejudiciul cauzat de nerespectarea obligației de a preda dispoziția emisă în vederea soluționării acesteia, se constată că nici acesta nu este întemeiat.
Reclamanta a invocat drept temei legal al acestui capăt de cerere, în principal, dispozițiile referitoare la răspunderea civilă delictuală.
Potrivit art.998-999 C.civ, pentru angajarea răspunderii civile delictuale a unei persoane este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unei fapte ilicite; existența unui prejudiciu; existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.
În ceea ce privește fapta ilicită, se reține că aceasta reprezintă acțiunea sau inacțiunea care are ca rezultat încălcarea drepturilor subiective sau intereselor legitime ale unei persoane.
În speță, reclamanta a susținut că neîndeplinirea obligației Municipiului București de a preda dispoziția emisă către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, respectiv neîndeplinirea obligației A.N.R.P de a lua măsurile necesare pentru ca aceasta să obțină măsurile reparatorii într-un termen rezonabil constituie fapte ilicite.
Potrivit art. 16 alin.1-2² din Titlul VII al Legii nr.247/2005 (dispoziții în vigoare la data emiterii Dispoziției nr._/2009) „ (1) Deciziile/dispozițiile emise de entitățile investite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administrației publice centrale investite cu soluționarea notificărilor și în care s-au consemnat sume care urmează a se acorda ca despăgubire, însoțite, după caz, de situația juridică actuală a imobilului obiect al restituirii și întreaga documentație aferentă acestora, inclusiv orice înscrisuri care descriu imobilele construcții demolate depuse de persoana îndreptățită și/sau regăsite în arhivele proprii, se predau pe baza de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, pe județe, conform eșalonării stabilite de aceasta, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Notificările formulate potrivit prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările si completările ulterioare care nu au fost soluționate în sensul arătat la alin. (1) până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se predau pe baza de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, însoțite de deciziile/dispozițiile emise de entitățile investite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinelor conducătorilor administrației publice centrale conținând propunerile motivate de acordare a despăgubirilor, după caz, de situația juridică actuală a imobilului obiect al restituirii și de întreaga documentație aferentă acestora, inclusiv orice acte juridice care descriu imobilele construcții demolate depuse de persoana îndreptățită și/sau regăsite în arhivele proprii, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziilor, dispozițiilor sau după caz, a ordinelor.
(21) Dispozițiile autorităților administrației publice locale vor fi centralizate pe județe la nivelul prefecturilor, urmând a fi înaintate de prefect către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, însoțite de referatul conținând avizul de legalitate al instituției prefectului, ulterior exercitării controlului de legalitate de către acesta.
(22) Deciziile/dispozițiile sau, după caz, ordinele prevăzute la alin. (2) vor fi însoțite de înscrisuri care atestă imposibilitatea atribuirii, în compensare, total sau parțial, a unor alte bunuri sau servicii disponibile, deținute de entitatea investită cu soluționarea notificării”.
Se constată că pârâtul M. București și-a îndeplinit obligația prevăzută de lege în sarcina sa de a înainta dispoziția emisă, împreună cu întreaga documentație din dosarul administrativ către Instituția Prefectului Municipiului București, în vederea exercitării de către Prefect a controlului de legalitate, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar (filele 52-55).
Ca urmare a exercitării controlului de legalitate de către Prefect, s-a constatat necesitatea completării dosarului administrativ, motiv pentru care acesta a fost restituit Primăriei Municipiului București. La rândul său, Primăria Municipiului București a solicitat autoarei reclamantei completarea dosarului administrativ cu înscrisurile solicitate de Instituția Prefectului Municipiului București, nefăcându-se dovada depunerii acestor înscrisuri.
Prin urmare,în sarcina pârâtului M. București nu poate fi reținută săvârșirea vreunei fapte ilicite, acesta îndeplinindu-și obligațiile prevăzute de lege, împrejurarea că dosarul administrativ nu a ajuns încă la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (ale cărei atribuții au fost preluate, odată cu . Legii nr.165/2013 de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor) datorându-se inacțiunii autoarei reclamantei și respectiv a reclamantei (după decesul primei), care nu au înțeles să depună înscrisurile solicitate în mod expres, prin adresa nr._/12.09.2011.
În ceea ce o privește pe pârâta A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, nici în sarcina acesteia nu se poate reține săvârșirea vreunei fapte ilicite, netransmiterea dosarului administrativ către C.C.S.D ( ori C.N.C.I) fiind urmarea inacțiunii autoarei reclamantei și respectiv a reclamantei, care nu au completat dosarul cu înscrisurile solicitate, astfel cum s-a reținut anterior.
Nefiind îndeplinită una din condițiile necesare pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâților, tribunalul nu va mai analiza întrunirea celorlalte condiții prevăzute de art.998-999 C.civ.
Referitor la dispozițiile art.1530 din Noul Cod Civil, invocate în subsidiar de reclamantă, (în realitate fiind aplicabile dispozițiile Vechiul Cod Civil, respectiv art.1073 și 1082, față de data la care s-a născut obligația Municipiului București de a înainta dosarul administrativ către Instituția Prefectului),se reține că acestea sunt aplicabile numai în materie contractuală, nefiind incidente în cauza de față.
Împotriva sentinței a formulat apel, calificat recurs, fără însă să se motiveze recursul.
La termenul de astăzi, M. București prin reprezentant a invocat nulitatea recursului pentru nemotivare.
Pe excepția de nulitate a recursului pentru nemotivare, Curtea constată că, potrivit art.306(1) din codul de procedură civilă de la 1864 că este nul recursul dacă nu a fost motivat în termenul legal, respectiv în termenul de 15 zile care a început să curgă, potrivit art.301 Cod procedură civilă de la comunicarea hotărârii, comunicare care s-a realizat la 24 aprilie 2015.
În consecință recursul nefiind motivat în temeiul art.306 Cod procedură civilă, instanța va constata nulitatea acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S. I. împotriva sentinței civile nr.423/04.04.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți A. Națională pentru Restituirea Proprietăților și M. București prin Primarul General.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 septembrie 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
P. F. A. V. R. P.
GREFIER
G. – M. V.
RED.PF
Tehnored.MȘ/ 2 ex.
1.10.2015
| ← Strămutare. Decizia nr. 200/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Legea 10/2001. Decizia nr. 465/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
