Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 631/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 631/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-12-2015 în dosarul nr. 631/2015
ROMÂNIA
Dosar nr._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.631 A
Ședința publică din data de 17.12.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: A. C. B.
JUDECĂTOR: G. S.
GREFIER: D. M.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de apelantul reclamant P. R. P., cu domiciliul procesual ales la SCA P. & B., din București, ., sector 1, împotriva sentinței civile nr.579/14.05.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimatele pârâte I. F. S. C. și P. M., cu domiciliul procesual ales la SCP M. SCA, din București, ., ., sector 4, cauza având, ca obiect, „acțiune în răspundere delictuală”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă apelantul reclamant P. R. P. prin avocat cu împuternicire avocațială la fila 17 și intimatele pârâte I. F. S. C., P. M. prin avocat cu împuternicire avocațială la fila 47.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul apelantului reclamant P. R. P. depune la dosar un extras de pe portalul instanțelor de judecată privind modalitatea de soluționare a cererii de revizuire, precizând că nu reprezintă o cerere de probatorii, ci evidențierea unei practici judiciare.
La interpelarea instanței pe aspectul relevanței înscrisului depus, apărătorul apelantului reclamant P. R. P. arată că prin cererea de chemare în judecată a solicitat angajarea răspunderii pârâtelor pentru anumite fapte, printre care și aceea că ar fi ucis în acte o persoană, or din extrasul depus rezultă că s-a soluționat irevocabil un dosar în care apelantul nu a fost găsit vinovat cu privire la vreun act pe care ar fi putut să-l falsifice, astfel cum au susținut intimatele. Mai arată că hotărârea irevocabilă nu este însă redactată, însă a motivat în cadrul concluziilor scrise relevanța acestei soluții.
Apărătorul intimatelor pârâte F. S. C. și P. M. nu se opune depunerii la dosar a acestui înscris.
Curtea primește la dosar înscrisul depuse de apelantul reclamant, urmând să aprecieze asupra relevanței acestuia la momentul soluționării apelului și nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe apel.
Apărătorul apelantului reclamant P. R. P. arată că prin cererea de chemare în judecată a solicitat angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtelor pentru o . afirmații făcute în cadrul unor emisiuni TV, într-o largă campanie de denigrare a apelantului, afirmații potrivit cărora acesta ar fi un mafiot, ar face parte dintr-o grupare infracțională, ar fi omorât în acte anumite persoane, ar fi falsificat anumite acte, consecința directă a acestor afirmații fiind denigrarea și vătămarea gravă a imaginii apelantului. Mai arată că prin sentința de fond, instanța a respins acțiunea, considerând că toate aceste afirmații se circumscriu și sunt în limitele impuse de art.10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și pentru motivul că reclamantul nu și-a precizat în mod expres prejudiciul suferit și nu l-a cuantificat.
În susținerea motivelor de apel, apărătorul apelantului reclamant arată că art.10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu conferă o libertate de exprimare absolută, ci stabilește și anumite limitări ale acestui drept de exprimare, or potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, inexistența unei baze factuale suficiente conferă în mod direct și automat un caracter ilicit al acestor afirmații. Sub acest aspect, în ceea ce privește afirmația că apelantul ar fi omorât în acte anumite persoane, arată că existat un proces în care Comisia pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate s-a autosesizat, în baza acestei campanii de denigrare, formulând o cerere de revizuire a hotărârii prin care au fost retrocedate terenurile, cauză în care a fost administrat un probatoriu complex în urma căruia s-a stabilit în mod irevocabil că nu a fost săvârșită nicio faptă ilicită, că nu poate fi vorba despre niciun act din care să rezulte că s-ar fi falsificat înscrisuri sau că s-ar fi indus în eroare instanțele de judecată.
Apărătorul apelantului reclamant mai arată că în practica judecătorească s-a creat un precedent constând în admiterea cauzei d-nei procuror L. Coduța Kovesi împotriva postului de televiziune Antena 3, într-o cauză similară, angajându-se răspunderea civilă delictuală a mai multor angajați din cadrul acestei televiziuni pentru săvârșirea unor fapte asemănătoare cu cele invocate în speță. Solicită să se dea eficiență juridică acestui precedent judiciar în prezenta cauză.
Cu privire la cel de-al doilea motiv pentru care a fost respinsă cererea de chemare în judecată, apărătorul apelantului reclamant solicită să se constate că reclamantul a solicitat angajarea răspunderii civile delictuale și repararea unui prejudiciu moral, astfel încât, prin raportare la prevederile art.1357 și art.1391 Cod civil, apreciază că în mod greșit instanța de fond a respins cererea pe motiv că nu a cuantificat și nu a precizat în ce constă acest prejudiciu. În acest sens, arată că aceasta este o probă directă pe care reclamantul este în imposibilitate de a o efectua, ea rezultând din însuși caracterul ilicit al faptelor reclamante. Prin urmare, simpla constatare a acestui caracter este suficient pentru a da naștere dreptului de a fi reparat acest prejudiciu moral.
Concluzionând, apărătorul apelantului reclamant apreciază că o astfel de modalitate de denigrare a imaginii unor persoane este periculoasă, întrucât faptele reclamante prin cererea de chemare în judecată nu au la bază niciun document, nicio anchetă jurnalistică, ci doar preluări din presă.
Pentru aceste considerente, apărătorul apelantului reclamant solicită admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței de fond, admiterea cererii de chemare în judecată și obligarea pârâtelor la plata sumei de 100.000 euro pentru prejudiciul creat reclamantului, cu cheltuieli de judecată pe cale separată. Depune la dosar note scrise.
Apărătorul intimatelor pârâte F. S. C. și P. M. depune la dosar concluzii scrise și arată că nu a fost vorba despre o campanie denigratoare la adresa apelantului, ci despre două emisiuni, fiecare având aproximativ 12 minute în care s-a discutat despre cazul reclamantului și despre faptul că acesta este implicat într-un dosar anchetat de Direcția Națională Anticorupție.
În ceea ce privește afirmațiile reclamate, solicită să se constate că nu toate au fost emise de către cele două pârâte, o parte fiind emise de către invitații emisiunilor respective, care și-au exprimat propriul punct de vedere și și-au exercitat propriul drept la liberă exprimare, astfel încât atragerea răspunderii pentru acele afirmații nu poate cădea asupra pârâtelor. Mai arată că au existat câteva afirmații referitoare la un caz a cărui analizare manifestă un real interes public, problema retrocedărilor imobiliare fiind una analizată pe larg de către întreaga presă și fiind în atenția Ministerului Public, Direcția Națională Anticorupție având mai multe dosare în care cercetează astfel de retrocedări. Mai arată că unul dintre aceste dosare îl vizează pe apelantul reclamant, acesta având calitatea de suspect și fiind de două ori audiat de către procurori până la momentul difuzării celor două emisiuni.
Apărătorul intimatelor pârâte mai arată faptul că în cadrul emisiunilor respective nu s-a vorbit despre reputația apelantului reclamant, ci s-a pornit de la conferința de presă a Președintelui A.N.R.P. care a afirmat că se fac presiuni asupra sa și a instituției, din partea apelantului și a persoanelor care-l reprezintă, pentru plata acestor despăgubiri despre care s-a stabilit că au fost stabilite într-un mod imoral și posibil ilegal.
În ceea ce privește libertatea de exprimare, apărătorul intimatelor pârâte solicită să fie avută în vedere practica judiciară invocată, în special cea referitoare la dreptul jurnalistului de a recurge la o doză de exagerare sau chiar provocare în cadrul emisiunilor pe care le moderează, precum și cea referitoare la faptul că pedepsirea unui jurnalist pentru că a diseminat anumite declarații cu privire la chestiuni de interes public, nu poate fi admisă, acestea fiind principii stabilite deja de jurisprudența CEDO.
În concluzie, apărătorul intimatelor pârâte arată că presa nu are dreptul de a comunica idei și informații de interes public, ci are obligația de a face acest lucru. Solicită respingerea apelului, ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 24.11._, pe rolul Tribunalului București - Secția a V-a Civilă, sub nr._, reclamantul R. P. P., a chemat in judecata paratele I. S. și M. C., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să constate că afirmațiile pârâtei I. S., făcute la Emisiunea «Previziunile Zilei», respectiv:
„1. Ginerele lui T. B. - atenție - face presiuni la Guvern să primească banii pe retrocedările ilegale ale Brătienilor;
2. R. P. a fost audiat de 2 ori la P. ca INCULPA T în acest dosar acurat pentru uz de fals și
3. știți foarte bine că este urmărit penal după ce a omorât-o în acte pe E. Bmtianu pentru a pune mâna pe această despăgubire uriașă de 10 mil. de euro ;
4. vorbim despre acest gest pe care îl fac cei care, vorba aceea, au omorât în acte pe cineva;
5. să facă imediat o expertiză pe fals. De ce nu o fac? că de aia li s-a dat specialist, să o facă repede într-o săptămână - două, că actul nu este real, ca semnăturile sunt cum sunt ..false, să dea drumul la dosar odată;
6. există riscul ca cu 2 mil. de euro, oriunde în lume să te ascunzi și să trăiești niște ani buni, liniștit” cât și afirmațiile pârâtei și M. C., făcute la Emisiunea « Se întâmplă în România », adică:
1. Oamenii ginerelui lui T. B. fac presiuni la Guvern pentru ca acesta să primească banii din retrocedările ilegale ale Brătienilor;
2. toată gruparea implicată în retrocedarea moșiei printre care și omul de afaceri V. V., face presiuni la A.N.R.P;
3. R. P. a fost audiat de 2 ori la P. ca INCULPAT în dosar fiind acurat de uz de fals și înșelăciune;
4. nu vi se pare că sunt niște chestiuni care ....nu au ce căuta în formatul de a fi o persoană respectabilă sau care să îți impune un anumit ștaif, un anumit respect sau punct de vedere ;
5. mafioții așa fac, mafioții cumpăra oameni: judecători, procurori, polițiști si așa mai departe, când apelează la ei aia să percuteze, și de frică percutează pentru că altfel mafiotul dacă vorbește, cad toți, toată filiera;
6. el nu numai că omite că e într-o anchetă penală, tot ceea ce a făcut el, impresionează, că le da peste nas, ca poate chiar îi presează cumva, amenințându-i, sau făcând un fel de exercițiu de ăsta, de mare obrăznicie..»
reprezintă fapte ilicite prin care au fost afectate onoarea, reputația, imaginea și demnitatea reclamantului.
- obligarea pârâtelor la plata, în solidar, a despăgubirilor în valoare de 100.000 Euro, pentru prejudiciul cauzat prin încălcarea drepturilor nepatrimoniale ale reclamantului constând în imagine, onoare, demnitate, reputație, prin campania mincinoasă, denigratoare și defăimătoare desfășurată în cadrul emisiunilor realizate de pârâte în contextul de ansamblu generat de politica editorială axată pe atacul persoanei reclamantului și a familiei reclamantului, specifică postului de televiziune Antena 3.
- obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în data de 30 octombrie 2014, în cadrul emisiunilor „Previziunile zilei” și „Se întâmpla în România”, ambele difuzate de postul Antena 3, alături de alți invitați, pârâtele losub S. și M. C., au susținut ca reclamantul, în calitate de avocat, singur și/sau împreună cu terțe persoane (inclusiv reprezentanți ai instituțiilor statului) ar fi făcut o . presiuni împotriva unor reprezentanți ai Guvernului și ai Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, în vederea obținerii despăgubirilor în cuantum de 10 milioane de euro pentru „retrocedările ilegale ale Brătienilor”, în condițiile în care „are calitatea de inculpat” într-un dosar penal având ca obiect săvârșirea infracțiunilor de fals, uz de fals și înșelăciune.
Reclamantul a mai arătat că pârâtele au afirmat, printre altele:
- că reclamantul, în calitate de „inculpat” (calitate pe care nu a dobândit-o vreodată în cadrul vreunei cauze penale) într-un dosar aflat pe rolul Parchetului General, are îndrăzneala de a cere A.N.R.P. să pună în aplicare dispozițiile imperative ale unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile;
- că ar fi făcut presiuni/a amenințat reprezentanții instituțiilor publice abilitate, în scopul obținerii pentru sine despăgubiri ilegale; că ar fi folosit mai multe falsuri în cadrul mai multor litigii, manipulând inclusiv sistemul judiciar și corupând reprezentanții instituțiilor publice abilitate în scopul fraudării bugetului de stat;
- că reclamantul, împreună cu alte persoane - clienți -, ar fi falsificat documente, prin diferite tertipuri, în vederea stabilirii unei situații de fapt și de drept nereale, cu prejudicierea drepturilor legitime ale altei persoane, căreia le-ar fi furat „moșia Brătienilor”; că reclamantul, împreună cu clienții săi și cu persoane nenumite, din cadrul sistemului judiciar (judecători, procurori, polițiști, așa mai departe) ar face parte dintr-o grupare infracțională („filiera”) al cărui scop este fraudarea - neclară în emisiunile amintite – fie bugetului de stat, fie a patrimoniului unei persoane private.
În vederea lămuririi instanței de judecată, a anexat atât transcriptul emisiunii „Previziunile Zilei” din data de 30 octombrie 2014 (anexa 2), însoțit de stenograma pe suport electronic - CD audio-video (anexa 3), cât și transcriptul emisiunii „Se întâmplă în România” din data de 30 octombrie 2014 (anexa 4), însoțit de stenograma pe suport electronic - CD audio-video (anexa 5).
Reclamantul a considerat că prin declarațiile neadevărate făcute în cadrul unor emisiuni cu o audiență foarte mare și cu impact semnificativ asupra opiniei publice, zile de-a rândul (nu doar pe 30 octombrie 2014), exista săvârșita o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii de către pârâte, fiind îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile delictuale pentru săvârșirea de fapte ilicite prin care s-a încălcat dreptul reclamantului la demnitate, prestigiu și onoare.
Demersul reclamantului a fost justificat pe principiul reparării în natură a prejudiciilor, sub forma despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin încălcarea drepturilor nepatrimoniale constând în onoare, demnitate, reputație și imagine, prin campania mincinoasă, denigratoare și defăimătoare desfășurată în cadrul emisiunilor realizare de pârâte în cadrul postului de televiziune Antena 3.
Potrivit dispozițiilor Codului civil, atingerea adusă demnitarii, reputației și onoarei poate fi reparată prin orice modalitate socotită necesară pentru restabilirea dreptului vătămat, una dintre modalitățile prevăzute în mod expres fiind chiar aceea a reparației patrimoniale pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat - art. 253 alin. l lit. c și alin. 4 C.civil.
Se arată că faptă ilicită este reprezentată de afirmațiile speculative, neadevărate și denigratoare despre acțiunile reclamantului făcute cu ocazia realizării emisiunilor din data de 30 octombrie 2014, și nu numai, alături de alte persoane invitate, emisiuni din care a selectat doar o parte dintre afirmațiile ce pot fi lesne calificate drept fapte ilicite, indicate în petitul acțiunii.
În ceea ce privește prejudiciul suferit de către reclamant, se precizează că acesta este reprezentat de deteriorarea reputației, a demnității, onoarei, imaginii și prestigiului, inclusiv profesional, al reclamantului Reclamant, ca urmare a afirmațiilor și declarațiilor făcute de pârâte în cadrul emisiunii menționate, declarații și acuzării preluate apoi în cadrul altor emisiuni TV, articole în presa scrisă sau în mediile virtuale.
În vederea lămuririi cadrului procesual, dar și în vederea precizării anumitor interpretări juridice a normelor de drept (intern și internațional) la care reclamantul fac trimitere în prezenta, preîntâmpinând eventuale susțineri ale pârâtelor, precizează următoarele: aceștia trebuie să își exercite profesia cu bună credință, să ofere informații exacte și demne de a fi considerate credibile, respectând întru totul deontologia profesională. Ea a stabilit că jurnaliștii nu pot fi scutiți, în numele rolului esențial ce le revine pentru funcționarea unei societăți cu adevărat democratice, de respectarea legilor de drept comun, inclusiv a celor din materie penală.
În drept, cererea se întemeiază pe dispozițiile art. 58 alin. 1, art. 70, art. 72, art. 73, art. 252, art. 253, art. 1349, art. 1357 și următoarele, art. 1381 C.civ., art. 30, art. 31, art. 57 din Constituția României, revizuită, art. 8, art. 10 din CEDO.
In susținerea acțiunii, reclamantul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și interogatoriul pârâtelor.
În susținerea cererii s-au depus la dosar înscrisuri: extras RECOM privind sediu social Antena 3 SA; transcriptul emisiunii „Previziunile Zilei” din 30.10.2014; stenograma în forma electronic (CD audio-video); transcriptul emisiunii „Se întâmpla în România” din 30.10.2014; stenograma în forma electronic (CD audio-video); rezumat decizie de inadmisibilitate CEDO C. c. României (varianta în lb. Franceză și decizia de inadmisibilitate a CEDO din 15.01.2013 ref. plângerea nr._/05).
Prin întâmpinarea depusa la data de 10.03.2015, paratele învederează că numele dobândit după căsătorie este P. M., respectiv I. F. S. C..
Pe fondul cauzei, paratele susțin că afirmațiile exprimate în cadrul emisiunilor menționate în cererea de chemare in judecata s-au făcut în urma unui exercițiu licit al profesiei de jurnalist, mesajul si opiniile critice la adresa reclamantului fiind un punct de vedere care a rezultat din circumstanțe factuale ce nu pot fi tăgăduite, reclamantul denaturând afirmațiile făcute în cadrul emisiunilor.
Mai susțin paratele că o parte din afirmațiile la care se face referire nu le aparțin, nu sunt rezultatul unei fapte proprii, ca faptele la care se face referire au fost preluate din alte surse sau reies din documente, fapte ce au fost comentate alături de invitați.
Comentariul si exprimarea opiniei pe probleme de interes public reprezintă o forma fundamentala de exercitare a libertății de exprimare ..
Prin sentința civilă nr. 579/14.05.2015 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul P. R. P., în contradictoriu cu pârâtele Iosup-F. S. C. și P. M..
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că la data de 30.10.2014 au fost difuzate pe postul de televiziune „Antena 3” emisiunile cu titlul ”Previziunile zilei” și „Se întâmpla în Romania” în care au avut calitatea de moderator paratele, acesta supunând dezbaterii împreuna cu invitații emisiunii, împrejurări legate de acordarea de masuri reparatorii de către Autoritatea Naționala pentru Restituirea Proprietăților pentru bunurile ce au aparținut familiei B., in județul Argeș.
Expresiile la care face referire reclamantul cu susținerea ca acestea sunt de natură a-i afecta dreptul la onoare, reputație, imagine si demnitate, au fost folosite in cadrul emisiunilor, astfel cum rezulta din conținutul acestor emisiuni fără ca acest aspect sa fie contestat de către parate.
Cu privire la caracterul delictual al acestor expresii, caracter generator de prejudicii in accepțiunea reclamantului, tribunalul a constatat că afirmațiile potrivit cu care reclamantul „face presiuni la Guvern sa primească banii pe retrocedările brătienilor”, are calitatea de „inculpat’ fiind urmărit penal si audiat pentru acuzația de uz de fals si înșelăciune, ca amenința, presează autoritățile în scopuri personale,, a „omorât-o” pe E. B. în acte pentru a pune mana pe o despăgubire uriașa de 10 mil. euro, sunt afirmații ce au fost făcute în multe articole de presa in publicații precum „cațavencii” din data de 08.05.2014 si 23.06.2014, „Actualitate” din 23.06.2014, articolul fiind preluat de la postul de televiziune România TV, alte publicații si posturi TV, subiectul făcând obiectul unor ample dezbateri.
În speță, tribunalul a apreciat că reclamantul nu a făcut dovada suportării unui prejudiciu prin fapta culpabila a paratelor și că afirmațiile imputate pârâtelor au fost făcute în mod public de mai multe publicații de presă și posturi de televiziune, anterior emisiunilor din data de 30.10.2014, astfel încât, acuzele la adresa reclamantului se poate presupune că erau cunoscute de opinia publica față de multitudinea articolelor si emisiunilor tv., care au prezentat faptele în același mod.
S-a reținut că și dacă faptele paratelor s-ar circumscrie unui scop denigrator la adresa imaginii, onoarei, reputației si demnității reclamantului aceasta nu a făcut dovada faptului că a suferit un prejudiciu moral urmare a săvârșirii acestor fapte.
Tribunalul a arătat că prezumția că ar fi suferit un prejudiciu moral, nu poate sa duca prin ea însăși în speță la dovedirea acestui prejudiciu căta vreme așa cum s-a arătat, afirmațiile făcute în cadrul emisiunilor în care paratele au intermediat opiniile invitaților nu aveau un element de surpriza, un impact emoțional nou pentru opinia publica, aceste afirmații fiind făcute în mod sistematic prin alte mijloace mass media pe o perioada de câteva luni, anterior datei de 30.10.2014.
Împotriva sentinței tribunalului a declarat apel reclamantul P. R. P..
În motivarea apelului s-a arătat că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Apelantul reclamant precizează că pârâtele au încălcat cu bună știință dispozițiile art. 10 din Curtea Europeană a Drepturilor Omului și că dispozițiile acestui articol apără libertatea de exprimare a opiniilor și ideilor, precum și cea de informare, fără nicio constrângere, dar acest drept garantat nu este unul absolut. Se mai arată că paragraful 2 permite restrângerea exercitării acestuia în ipoteza în care folosirea libertății de exprimare este îndreptată împotriva unor valori pe care statul le poate, în mod legitim, apăra. Astfel, Curtea a afirmat în nenumărate rânduri (cauza C. și M. c. României. P. c. României. I. c. României) că limitarea acestui drept este contară Convenției dacă nu îndeplinește cele trei condiții cumulative enumerate în paragraful nr. 2: să fie prevăzută de lege: să urmărească cel puțin unul dintre scopurile legitime prevăzute de textul Convenției; să fie necesară, într-o societate democratică, pentru atingerea acelui scop (cauza S. și Pîtcălab c. României).
Se precizează că pârâtele nu au dovedit în niciun fel existența faptelor afirmate, limitându-se doar la indicarea unor surse din mass-media care, anterior emisiunilor moderate de intimatele-pârâte, ar fi folosit aceste afirmații denigratoare, fără a cita însă sursa folosită și că instanța de fond ar fi trebuit să analizeze în ce măsură articolele de presă indicate prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei ca reprezentând temeiul preluării informațiilor, constituie sau nu o bază factuală verosimilă solidă pentru afirmațiile pârâtelor.
În ceea ce privește art. 305 și art. 309 Cod procedură penală se arată că în speță s-a făcut o apreciere greșită a legii și că instanța de fond ar fi trebuit analizeze posibilitatea pârâtelor de a efectua verificările necesare cu privire la veridicitatea informațiilor relatate și, în măsura în care acestea se dovedeau a fi lipsite de temei, la posibilitatea de a le reda într-o manieră care să imprime publicului dubiul cu privire la caracterul real al acestora.
Se precizează că din niciun înscris depus de către pârâte în fața instanței de fond nu s-a dovedit calitatea apelantului – reclamant de "inculpat într-un dosar aflat pe toiul Parchetului General" și că în lipsa oricăror dovezi în susținerea afirmațiilor denigratoare la adresa apelantului – reclamant și pe fondul depășirii interesului unei simple informări a publicului cu privire la anumite subiecte de interes care îl priveau pe apelantul – reclamant, instanța de fond ar fi trebuit să rețină că în ca cauză se infirmă teza bunei-credințe a pârâtelor în demersul lor, înscrisurile indicate ca bază factuală constituind doar o încercare de justificare a afirmațiilor efectuate.
Se arată că pârâtele nu au dovedit în niciun fel realitatea faptelor afirmate și, implicit, a unei baze factuale reale care să justifice afirmațiile denigratoare la adresa acestuia, acestea rămânând simple afirmații defăimătoare și că până și judecata de valoare se poate dovedi excesiva daca este totalmente lipsita de baza factuală.
Se mai arată că afirmațiile pârâtelor nu pot reprezenta judecăți de valoare, întrucât lipsește legătura între acestea si faptele ce stau la baza lor, iar Curtea s-a pronunțat în nenumărate rânduri că ziariștii care redactează articole asupra procedurilor în curs trebuie să fie atenți să nu depășească limitele fixate în scopul unei bune administrări a justiției, si să respecte dreptul persoanei cercetată penal de a fi prezumată nevinovată (Worm c. Austriei; Du Roy si Malaurie c. Franței).
S-a mai arătat că, în fapt, Curtea a afirmat în repetate rânduri că afirmații referitoare la fapte determinate, susceptibile de a fi probate, făcute în absența oricăror dovezi care să le susțină nu se bucură de protecția articolului 10 și că instanța de fond a interpretat greșit prevederile art. 1357 din Noul Cod Civil, din care reiese că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului urmând a răspunde chiar și pentru cea mai ușoară culpă.
Se precizează că, astfel cum s-a pronunțat și Judecătoria Râmnicu V., în dosarul nr._, proba faptei ilicite este suficientă, urmând ca prejudiciul și raportul de cauzalitate sa fie prezumate și că în Cauza Tolstoy Miloslovsky c. Regatul Unit, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă.
Analizând apelul de față, prin prisma criticilor invocate, Curtea de Apel reține următoarele considerente:
Răspunderea civilă a pârâtelor intimate, nu ar putea fi supusă analizei decât în funcție de afirmațiile pe care acestea le-au făcut în cadrul emisiunilor. Conform transcriptelor emisiunilor, transcripte aflate la dosarul cauzei, pârâta intimată I. S. a emis doar primele trei afirmații din cererea de chemare în judecată, și anume, că reclamantele, ginerele lui T. B. a făcut presiuni la Guvern pentru a primi banii pentru retrocedări, că reclamantul a fost audiat la P., ca inculpat pentru uz de fals și înșelăciune, că acesta este urmărit penal după ce a omorât-o în acte, ultima afirmație fiind reluată.
În ceea ce o privește pe pârâta intimată M. C., aceasta a emis primele trei informații din cele enumerate de către reclamant, și anume, că s-au făcut presiuni la Guvern pentru primirea banilor din retrocedările ilegale și presiuni la ANRP și că reclamantul a fost audiat la P., ca inculpat, fiind acuzat de uz de fals și înșelăciune.
Așadar aceste afirmații urmează a fi analizate, ținând cont de faptul că răspunderea pârâtelor nu poate fi atrasă decât pentru fapta proprie, conform art. 1357 Noul Cod civil.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului este instanța europeană care a creat o adevărată jurisprudență referitoare la libertatea de exprimare a jurnaliștilor și care a subliniat că exercițiul libertății de exprimare presupune „îndatoriri și responsabilități”.
În plus, poate fi supus unor formalități, condiții și restricții, ceea ce semnifică recunoașterea posibilității pentru stat de a exercita anumite ingerințe în exercițiul acestei libertăți fundamentale. Aceste ingerințe trebuie să îndeplinească anumite condiții, respectiv să fie prevăzute de lege, să fie previzibile și accesibile, să urmărească un scop legitim, să fie necesare într-o societate democratică și să îndeplinească cerința proporționalității între interesul general și protejarea dreptului individual.
Recunoscând, fără nici o rezervă, rolul esențial ce revine presei, într-o societate democratică, jurisdicția europeană a reamintit că paragraful 2 al art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului prevede limitele exercițiului libertății de exprimare, urmând a se determina dacă, în circumstanțele particulare ale cauzei, interesul informării publicului poate prima „îndatoririlor și responsabilităților” de care sunt ținuți ziariștii în exercitarea activității lor.
Datorită îndatoririlor ce le incumbă, protecția oferită de convenție ziariștilor, în momentul în care comunică informații ce privesc chestiuni de ordin public este subordonată condiției ca aceștia să acționeze cu bună credință, pe baza unor fapte exacte și să furnizeze informații abile și precise, cu respectarea deontologiei profesionale.
Apreciem că nu s-ar putea acorda același grad de protecție unui jurnalist ca unui simplu cetățean, limitele criticii admisibile fiind mai largi față de un ziarist.
Elementele esențiale care trebuie luate în considerare în aprecierea respectării limitelor libertății de exprimare sunt: calitatea și funcția persoanei criticate, contextul mesajului critic, interesul public pentru tema dezbătută, buna credință a jurnalistului, conceptele de judecată, de valoare și situațiile faptice, precum și doza de exagerare a limbajului folosit.
În speță, persoana criticată, reclamantul apelant, are calitatea de avocat, astfel că, față de un simplu cetățean, trebuie să manifeste o indulgență mai mare în ceea ce privește limitele criticii admisibile, ei înșiși beneficiind atunci când își protejează clienții, de garanțiile libertății de exprimare.
Deosebit de relevant este aspectul că mesajul critic transmis prin afirmațiile pârâtelor în cadrul respectivelor emisiuni, a fost realizat în contextul în care, anterior, prin mai multe articole din presă fusese expuse deja situațiile de fapt, reluate prin intermediul celor două emisiuni, subiectul fiind considerat unul de interes public.
Afirmațiile pârâtelor au privit retrocedarea terenurilor care au aparținut familiei B., subiect de interes public, acest aspect reieșind, de altfel, din faptul că a fost tratat pe larg în întreaga mass-media. Premisele analizei demersului jurnalistic sunt acelea că subiectul tratat a fost de interes public, așa cum acesta este definit de art. 31 din decizia nr. 220/2011 privind codul de reglementare a conținutului audio-vizual, adoptată de Consiliul Național al Audiovizualului publicată în M. Of. nr. 174/2011. Sunt considerate a fi de interes public justificat, orice probleme, fapte sau evenimente care influențează societatea sau o comunitate cu privire la prevenirea sau probarea săvârșirii unei fapte cu incidență penală.
Curtea Europeană a subliniat că, dacă în virtutea rolului său, presa are datoria de a alerta publicul atunci când are informații de interes public, faptul de a pune în cauză, în mod direct persoane determinare, implică obligația de a furniza o bază factuală suficientă.
În ceea ce privește această bază factuală care denotă buna credință a jurnalistului, care a reluat informațiile dezbătute anterior în presă, aceasta reiese în mod indubitabil din multitudinea articolelor din presă, articole care sunt atașate spre dovadă la dosar.
Astfel, articolele de presă prin care s-a dovedit baza factuală a faptelor expuse în cele două emisiuni sunt următoarele:
1. Articolul "Familia B. se va încuscri cu avocatul diavolului” publicat la data de 08.05.2014
(http://www.catavencii.ro/familia-basescu-se-va-incuscri-cu-avocatul-diavolului/)
2. Articolul "Ginerele lui T. B., avocatul R. P., este urmărit penal” publicat la data de 23.06.2014
(http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Justitie/Ginerele+lui+T. +B.+avocatul+R.+P.+este+urmărit+penal)
3. Articolul "R. P., ginerele președintelui T. B., urmărit penal pentru fals și înșelăciune" publicat la data de 23.06.2014
(http://www.ev2.ro/radu-pricop-ginerele-presedintelui-traian-basescu-urmarit-penal-pentru-fals-si-inselaciune.html)
4. Articolul "Ginerele lui T. B., R. P., URMĂRIT PENAL pentru fals și înșelăciune" publicat la data de 23.06.2014
(http://www.romaniatv.net/ginerele-lui-traian-basescu-radu-pricop-urmarit-penal_153885.html)
5."INFORMAȚII DE PRESĂ cu privire la cererea de revizuire a CJFF Argeș privind cazul B. E." publicate la data de 24.06.2014
(http://www.prefecttiraarges.ro/_/informatii-de-presa-cu-privire-la-cererea-de-revizuire-a-cjff-arges-privind-cazul-bratianu-eleonora/)
6. Articolul "DIICOT anchetează afacerile ginerelui lui T. B." publicat la data de 04.09.2014
(http://www.stiripesurse.ro/diicot-ancheteaza-afacerile-ginerelui-lui-traian-basescu-surse_930191.html)
7. Articolul "Ginerele lui T. B., R. P., în atenția DIICOT pentru Afacerea M. Brătienilor” publicat la data de 04.09.2014
(http://www.sursazilei.ro/ginerele-lui-traian-basescu-radu-pricop-atentia-diicot-pentru-afacerea-mosia-bratienilor/)
8. Ginerele lui B., presiuni la ANRP pentru milioane de euro publicat la data de 30.10.2014
(http://www.stiripesurse.ro/ginerele-lui-basescu-presiuni-la anrp_937479.html).
Așadar, întreaga problematică discutată în emisiuni a reprezentat o reluare a unor idei, care deja fuseseră aduse la cunoștința publicului și amplu dezbătute în presă.
Așa cum s-a reținut în Cauzele Jersild v. Danemarca din 1994 și B. v. M. din 2004, pedepsirea unui jurnalist pentru că a ajutat la diseminarea declarațiilor făcute de o altă persoană ar afecta contribuția presei la discutarea chestiunilor de interes public și nu ar trebui să fie admisă.
Jurisprudența C.E.D.O a reținut în mod constant, de asemenea, dreptul jurnaliștilor de a recurge la o anumită doză de exagerare, subiectele prezentate având posibilitatea de a fi și de natură șocantă, astfel încât interesul persoanelor particulare să ocupe un plan secundar față de interesul public.
În Cauza Tammer c. Estoniei s-a reținut că exigența protecției reputației persoanelor trebuie pusă în balanță cu interesul pe care îl are ziaristul de a transmite informații și idei asupra chestiunilor de interes public.
Jurnaliștilor le revine obligația profesională de a difuza informații care să aibă o aparență de veridicitate și care să provină de la o sursă credibilă. Așadar, comentariul critic trebuie să aibă o bază factuală care să justifice afirmațiile făcute.
Din informațiile de presă aflate spre dovadă la dosar, reiese că anterior emisiunilor în care au avut loc criticile făcute de pârâtele din prezenta cauză, s-a expus publicului situația că la Judecătoria Pitești a fost introdusă o cerere de retrocedare a unui teren de către cumpărătorii de drepturi litigioase, reprezentați de Societatea de Avocați a reclamantului, iar în sentința nr. 9148/23.12.2009 s-a reținut că autoarea E. B. era decedată și că ulterior s-a dovedit că aceasta a decedat la data de 14.05.2011. Or, pârâtele au reluat aceste informații în cadrul emisiunilor expuse.
De asemenea, pârâtele au reluat afirmațiile făcute de către președintele ANRP care a învederat că persoanele cercetate insistă la plata primei tranșe a despăgubirilor stabilite.
Totodată, așa cum reiese din numeroasele articole expuse s-a arătat publicului faptul că, potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 11 aprilie a fost începută urmărirea penală într-un dosar privind restituirea unor proprietăți, iar în 26 mai a fost dispusă urmărirea penală în cazul lui R. P. pentru fals și înșelăciune. Este adevărat că expresia „inculpat” folosită de către pârâte nu este una veridică, nefiind folosită în sensul strict al codului de procedură penală, pârâții nefiind de profesie juriști, ci într-un sens colocvial, dorind să arate faptul că apelantul reclamant este cercetat în cadrul unui dosar penal și făcând sub acest aspect o critică ce e drept, exagerată.
Trebuie reținut însă faptul că jurnalistului i se permite chiar și o exagerare a limbajului folosit, cât timp dovedește că nu se îndepărtează cu mult față de baza factuală dovedită, exagerarea făcând corp comun cu natura meseriei exercitate.
Este greu pentru un jurnalist care dezbate probleme de interes public să fie foarte strict și elegant în exprimare, mai ales atunci când informațiile pe care trebuie să le transmită, ofensează, deranjează sau chiar șochează.
În cauză, au existat așadar elemente factuale serioase și suficiente care au condus la afirmațiile făcute de către pârâte în cadrul emisiunilor.
Conchizând, Curtea constată că toate criticile învederate de către apelantul reclamant sunt nefondate, hotărârea pronunțată de către tribunal fiind legală și temeinică, astfel încât apelul va fi respins ca nefondat, conform art. 479 alin. 1 și art. 480 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-reclamant P. R. P. cu domiciliul procesual ales la SCA P. & B., din București, ., sector 1 împotriva sentinței civile nr. 579/14.05.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimatele-pârâte I. F. S. C. și P. M., cu domiciliul procesual ales la SCP M. SCA, din București, ., ., ., sector 4.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.12.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. C. B. G. S.
GREFIER
D. M.
Red. G.S.
Tehnored. C.G. 5 ex.
26.01.2016
Jud. fond F. L.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 207/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Evacuare. Decizia nr. 1253/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
