Contestaţie la executare. Decizia nr. 863/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 863/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-05-2012 în dosarul nr. 863/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IV A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 863 R
Ședința publică de la 02.05.2012
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE:- P. F.
JUDECĂTOR:- M. S. C.
JUDECĂTOR:- M. G.
GREFIER:- F. J.
----------------
Pe rol pronunțarea asupra cererii de recurs formulată de recurenții P. T. și P. I. împotriva Deciziei civile nr.644 A/26.08.2011 pronunțată în dosar nr._ de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimații C. G. AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI și N. A. M. V., având ca obiect, contestație la executare.
Dezbaterile orale și concluziile pe fond, au avut loc în ședința publică din data de 25.04.2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da părților posibilitatea de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 02.05.2012, când a hotărât următoarele:
CURTEA
Prin decizia civilă nr.644 A din 26.08.2011 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului București Secția a IV a Civilă s-a admis excepția tardivității contestației la titlu privind lămurirea dispozitivului deciziei civile nr.59/13.01.1998 pronunțată de Tribunalul București și în consecință s-a respins ca tardiv formulată contestația formulată de contestatorii P. T. și P. I. împotriva deciziei civile nr.59/13.01.1998 în contradictoriu cu C. G. al Municipiului București și N. A. M. V.. Au fost obligați contestatorii la 1500 lei cheltuieli de judecată către intimată.
Pentru a dispune în acest sens s-a reținut următoarea situație de fapt și de drept.
Prin decizia civilă nr.59/13.01.1998 al Tribunalului București Secția a IV a Civilă s-a admis apelul declarat de apelanta N. A. M. V. în contradictoriu cu C. G. al Municipiului București în sensul că s-a schimbat în tot sentința civilă nr.3239/1997 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București și pe fond s-a admis acțiunea în revendicare și a fost obligat pârâtul să lase reclamantei imobilul în deplină proprietate.
Contestatorii P. T. și P. I. au formulat contestație la titlu, solicitând lămurirea dispozitivului, deoarece ar cuprinde și alte clădiri ce nu s-au aflat în proprietatea intimatei.
Instanța a arătat că potrivit art.401 alin.11 Cod procedură civilă, contestația la titlu privind lămurirea înțelesului, întinderea și aplicării titlului executoriu se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită și cum hotărârea ce se cere a fi lămurită a fost dată în apel ea este definitivă și executorie de la data pronunțării sale.
În aceste condiții de la data pronunțării a început să curgă prescripția dreptului de a cere executarea silită, termenul prevăzut de art.405 alin.1 teza a II a Cod procedură civilă, de 10 ani care s-a împlinit la 13.01.2008.
Instanța a reținut că art.405 alin.1 teza a II a Cod procedură civilă a fost modificat prin OUG nr.138/2000, intrat în vigoare la 1.02.2011, dar acest text, având o natură procedurală, este de imediată aplicare prescripțiilor în curs.
În ce privește pe contestatori, evacuarea acestora din imobil nu a avut loc în temeiul hotărârii a cărei lămurire se cere, ci în temeiul deciziei civile nr.3741 din 31.03.2011 a Curții de Apel București Secția a III a Civilă.
Având în vedere art.103 alin.1 și art.401 alin.11 Cod procedură civilă s-a admis excepția tardivității iar în temeiul art.274 Cod procedură civilă au fost obligați contestatorii la 1500 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva deciziei au formulat recurs contestatorii P. T. și P. I..
În motivarea cererii de recurs contestatorii au susținut că prin decizia civilă nr.374/31.03.2011 al Curții de Apel București s-a dispus evacuarea lor din imobilul situat în București, ..36, ..
Recurentul arată că este importantă menționarea spațiului din care au fost evacuați deoarece dispozitivul deciziei civile nr.59/1998 se referă doar la parter și etaj și că etajul nr.2 nu exista în anul 1938.
S-a mai arătat că cererea de evacuare are la bază decizia civilă nr.59/1998 al cărui dispozitiv s-a cerut a fi lămurit, cât și decizia civilă nr.3219/2001.
Contestatorii arată că au cerut lămurirea dispozitivului deciziei civile nr.59/1998 și a deciziei civile nr.3219/2001 și că au arătat că sunt terțe persoane vătămate prin executare – evacuare, cererea nu poate fi tardivă, deoarece, chiar dacă în prezent au trecut 10 ani de la data investirii procesul de evacuare a început în anul 2007, actuala cerere nu este prematură așa cum a fost considerată cererea formulată în dosarul nr._/3/2009 al Tribunalului București în care s-a pronunțat decizia civilă nr.414 A/30.03.2010, deoarece s-a început executarea silită.
Este necesară lămurirea dispozitivului pentru că altfel ar însemna că erorilor judiciare să rămână în ființă.
Procesul – verbal de predare silită a bunurilor imobile din 5.12.2008, orele 9 dosar de executare nr.102/2008 este întocmit tot după 10 ani și este folosit de reclamantă pentru evacuarea în cauză din decizia civilă nr.374/2011. Se arată că în procesul - verbal de predare lipsesc date de identificare a părților din imobil și ca C. G. al Municipiului București nu s-a prezentat la încheierea procesului verbal de executare.
În final recurenții arată că cererea nu este prematură sau tardivă și că ar fi formulat următoarele cereri.
A. cerere principală – clarificarea înțelesului și întinderii dispozitivului deciziei civile nr.59/1998 prin menționarea titlului autorului dreptului, respectiv „act de partaj_ din 1938 și a textului integral al acestuia referitor la bunurile moștenite.
B. cerere principală – În baza art.394 – (2.1) 3 Cod procedură civilă să se anuleze încheierea prin care s-a dispus investirea cu formulă executorie a deciziei civile nr.59/1998, întrucât, așa cum se prevede în Rezoluția Parchetului Judecătoriei Sectorului 2 București nr.6115P/2001 aceasta a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale.
C. cerere principală – În temeiul art.399(2) Cod procedură civilă să se anuleze procesul – verbal de executare silită din 5.12.2008, dosar nr.102/2008 întrucât încalcă grav principalele dispoziții legale privitoare la executarea silită însăși și la efectuarea actelor de dispoziție – prevăzute sub sancțiunea anulării.
La filele 60 – 62 din dosarul nr._ al Curții de Apel București Secția a IV a Civilă, contestatorii P. T. și P. I. au depus un înscris numit „Precizări și Completări la cererea de recurs”.
Se constată că acest înscris a fost depus după scurgerea termenului de 15 zile prevăzut de art.301 Cod procedură civilă, motiv pentru care va fi înlăturat de către instanță, deoarece nu a fost legal investită cu aceste precizări și completări ale cererii de recurs.
În faza recursului s-a atașat copie dosar de executare nr.102/2008.
De asemenea au fost atașate dosarul nr._/3/2006 al Curții de Apel București Secția a IX a Civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, dosarul nr._/3/2006 al Tribunalului București Secția a IV a Civilă, dosarul nr.3628/1997 al Judecătoriei Sectorului 2 București, dosarul nr.4568/1997 al Tribunalului București; dosarul nr._ al Curții de Apel București Secția a IV a Civilă; dosarul nr._/3/2009 al Curții de Apel București Secția a IV a Civilă; dosarul nr._/3/2009 al Tribunalului București.
În opinie majoritară recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Examinând lucrările cauzei se constată că inițial s-a cerut de către contestatori (fila 2 dosar nr._ al Tribunalului București) să se lămurească dispozitivul deciziei civile nr.59/13.01.1998 a Tribunalului București Secția a IV a Civilă, în sensul menționării în cuprinsul acesteia a întregului act de partaj care a stat la baza retrocedării, respectiv „imobilul din București, ..36, compus din teren circa 530 mp cu un corp de casă, la față, format din parter și etaj, iar în fund trei garaje noi, alăturate de vechiul garaj cu etaj”.
La 12.07.2011 contestatorii depun o cerere precizatoare în care se arată în sinteză că la adresa din ..36, sector 2, există trei blocuri, unul cu 2 etaje, la etajul 2 existând apartamentul lor care a fost trecut și el în baza deciziei civile nr.59/1998 la executare silită deși în actul intimatei este menționată o singură construcție „corp de casă la . și etaj”.
Se susține de către contestatori că noile construcții realizate de stat au o suprafață locativă desfășurată de 700 mp în timp ce corpul de casă de la stradă numai 260 mp. Se mai arată de contestatori că la imobilul inițial s-au făcut extinderi și adăugiri, supraetajări.
De asemenea s-a arătat că prin rezoluția nr.6215/P/2001 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București s-ar fi stabilit: 1.că cererea în revendicare din dosarul nr.5628/1997 nu a fost semnată de N. A. M. V. lipsind deci consimțământul acesteia;2.cererea de legalizare și investire cu formula executorie a deciziei civile nr.59/1998 nu este semnată de N. A. M. V., fapt ce determina nulitatea dispoziției primarului nr.1523/19.06.1998, privind retrocedarea; 3.N. A. M. V. a avut discernământul abolit în perioada 1994 – 1998; 4.cererea denumită „motive de apel” nu este semnată de N. A. M. V..
În raport de petitul cererii formulate la fond capetele de cerere de recurs notate cu literele B și C, astfel cum au fost întocmite vor fi respinse, motivat de faptul că în calea de atac, conform art.316 raportat la art.294 Cod procedură civilă nu se pot formula cereri noi.
Strict la motivele de recurs cu care instanța a fost legal sesizată se constată următoarele:
La 13.01.1998 se pronunța decizia civilă nr.59/1998 în dosarul nr.4568/1997 prin care s-a admis apelul împotriva sentinței civile nr.3239/27.03.1997 a Judecătoriei Sectorului 2 București și s-a schimbat în tot sentința apelată în sensul că a fost obligată pârâta C. G. al Municipiului București să lase reclamantei în deplină proprietate imobilul situat în București, ..36, sector 2, decizie rămasă irevocabilă, lipsind vreo mențiune cu privire la exercitarea căii de atac a apelului.
La 19.06.1998 se emite dispoziția nr.1523 al Primarului general în baza deciziei civile nr.59/1998, act voluntar care conform art.4052 Cod procedură civilă în vigoare la data emiterii actului a întrerupt prescripția ce începu-se să curgă la 13.01.1998 și a început să curgă un nou termen de prescripție de 10 ani.La 16.06.2008 se depune o cerere de executare silită înregistrată la B. Casagranda – S. A., însoțită de decizia civilă nr.59 din 13.01.1998 decizia nr.32 din 8.11.2001 pronunțată în dosarul nr.3416/2001 al Tribunalului București prin care s-a lămurit dispozitivul deciziei civile nr.59/13.01.1998 în sensul menționării în cuprinsul acesteia că suprafața de teren aferentă construcției situată în București, ..36, sector 2 este de 530 și dispoziția nr.1523/19.06.1998 a primarului general al Municipiului București .
Potrivit art.405^2 alin.1 lit.b Cod procedură civilă în vigoare la data depunerii cererii, pe data depunerii cererii de executare, însoțită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent, prescripția s-a întrerup din nou. Conținutul acestui text de lege se regăsește și în art.4052 (1) lit.b din Codul de procedură civilă, cum este acum în vigoare.
Potrivit art.4052 (2) Cod procedură civilă după întreruperea prescripției, începe să curgă un nou termen de prescripție.
La05.12.2008 orele 900 se emite de către executor procesul verbal de executare.
Rezultă că începând cu data de 16.06.2008 a început să curgă un nou termen de 10 ani, termen înăuntrul căruia se putea cerere executarea silită.
Potrivit art.401 alin.11 - Contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită.
Potrivit rezoluției de pe cererea de chemare în judecată, contestația a fost primită la 27.04.2011.
Cum termenul de 10 ani nu se epuizase încă, după cele două întreruperi, chiar dacă s-a făcut executarea, contestația a fost depusă înăuntrul termenului de a se cere executarea, decizia civilă fiind deci nelegală, fiind incidente art.312 pct.5 Cod procedură civilă se va admite recursul și se va casa decizia recurată cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În majoritate:
Admite recursul declarat de recurenții P. T. și P. I. împotriva Deciziei civile nr.644 A/26.08.2011 pronunțată în dosar nr._ de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimații C. G. AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI și N. A. M. V..
Casează decizia civilă recurată și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 2 mai 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
P. F. M. S. C.
GREFIER
F. J.
RED.PF
Tehnored.MȘ/ 2 ex.
14.05.2012
Cu opinia separată a domnului judecător
G. D. M., în sensul respingerii recursului
ca nefondat.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 440/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Conflict de competenţă. Sentința nr. 54/2012. Curtea de Apel... → |
|---|
