Legea 10/2001. Decizia nr. 309/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 309/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 26-09-2012 în dosarul nr. 309/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IV-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 309 A
Ședința publică de la 26.09.2012
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE:- P. F.
JUDECĂTOR:- D. Z.
GREFIER:- F. J.
----------------
Pe rol pronunțarea asupra cererii de apel formulată de apelanții-reclamanți P. A. domiciliat în București, ., ., . și P. F. domiciliat în București, ., sector 2 împotriva Sentinței civile nr. 1052 din data de 02.10.2009 pronunțată în dosar nr._/3/2007 de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul-pârât M. BUCUREȘTI prin PRIMARUL GENERAL cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 291-293, sector 6 și intimata-intervenientă . S.A. cu sediul în București, .. 109, sector 2, având ca obiect, Legea 10/2001.
Dezbaterile orale și concluziile pe fond, au avut loc în ședința publică din data de 19.09.2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da părților posibilitatea de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 26.09.2012, când a hotărât următoarele:
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1052 din 02.10.2009, pronunțată în dosar nr._/2007 al Tribunalului București – Secția a III-a Civilă, s-a respins ca neîntemeiată contestația formulată de reclamanții P. A. și P. F. împotriva Dispoziției nr. 8994/05.11.2007 emisă de Primarul General al Municipiului București, în contradictoriu cu M. București prin Primarul General și intervenientul accesoriu . SA. S-a admis cererea de intervenție accesorie formulată de . SA, în interesul Municipiului București.
În acest sens, s-a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Prin Dispoziția nr. 8994/05.11.2007emisă de Primarul General al Municipiului București a fost respinsă cererea reclamanților P. A. și P. F. de restituire în natură a terenului situat în București, ., sector 2 și s-a propus acordarea de despăgubiri pentru terenul în suprafață de 970 mp, identificat, conform înscrisurilor aflate la dosar, ca fiind situat în .. 109, sector 2, față de imposibilitatea restituirii în natură.
S-a reținut în motivarea dispoziției referatul Comisiei interne pentru analiza notificărilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001, prin care s-a constatat imposibilitatea restituirii în natură, deoarece terenul ce face obiectul notificării este afectat de elemente de sistematizare; construcție tip A (P+4), tip B (corp nou), tip M (punct transformare), în incinta împrejmuită, teren pe suprafața căruia sunt capace de rețele edilitare subterane.
În dosarul administrativ în care s-a pronunțat dispoziția contestată, s-a efectuat o expertiză topografică extrajudiciară privind situația actuală a imobilului de către expert S. C., expertiză în care s-a concluzionat că pe terenul identificat, din .. 109, sector 2, sunt edificate patru corpuri de construcții C1 parter și etaj, C2, C3 și C4 anexe, parter, totalizând o suprafață de 136,88 mp.
În dosarul administrativ s-a întocmit nota de reconstituire nr._/02.10.2007 de Direcția Evidență Imobiliară și Cadastrală, Serviciu Cadastru, prin care s-a reținut că documentația tehnică nu urmărește perfect conturul fostului imobil, nu face referire la situația juridică a imobilului și nici la situația capacelor rețelelor edilitare ce pozează la sol, notă în raport de care comisia a apreciat imposibilitatea restituirii în natură.
În fața instanței s-a efectuat o expertiză topografică de către expert Ș. E., terenul fiind identificat între punctele 1 – 13 conform Anexei 4 a raportului de expertiză și în care s-a constatat că este împrejmuit în partea nordică și estică cu un gard din beton, cu acces direct și din . nr. 5 și 8, iar la Sud se află poarta de acces în incinta PRO TV SA.
În ce privește elementele de sistematizare care afectează terenul ce face obiectul prezentului dosar, expertul a arătat că, construcția tip A (P+4) nu se află pe terenul care face obiectul cauzei, corpul B (corp nou) este o construcție provizorie metalică, edificată la 05.05.2006, fără autorizație de construire emisă de Primăria Municipiului București conform Anexei 64, punctul de transformare aparține Electrica Muntenia Sud SA, construit și pus în funcțiune în anul 2006 și alimentează exclusiv studiourile Pro TV, – conform Anexei 63, transformatorul este amplasat provizoriu fără a respecta normele de securitate, se poate muta înspre stradă, afectează habitatul vecinilor și este folosit fără a respecta normele legale în vigoare Anexa 7 A, B, C,D.
Capacele rețelelor edilitare figurative în Anexa 4, expertiza susține că așa cum sunt folosite de PRO TV pot fi folosite și de proprietarii de drept, deoarece terenul în litigiu nu trebuie neapărat folosit pentru construire, ci așa cum au afirmat reclamanții, urmează a fi folosit ca parcare, cum este folosit și în prezent, existând două ieșiri.
În anexa 8, expertul a identificat o suprafață de teren liberă de elemente de sistematizare de 671,17 mp notată S II între punctele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 18, 17, 16, 15, 10, 11, 12, 13, iar diferența de teren notată S I – 287,89 mp să se poată folosi cu aceeași destinație – parcare, rețelele existente urmând să-și devieze traseul.
Reclamanții au achiesat la aceste concluzii ale raportului de expertiză și au solicitat restituirea în natură a întregii suprafețe de teren indicată în notificare și identificată de expert.
Tribunalul, în raport și de celelalte probe administrate a apreciat că nu se pot reține concluziile raportului de expertiză care prezintă o opinie subiectivă și personală a expertului cu privire la posibilitatea de restituire în natură a terenului, neargumentată legal și nesusținută chiar de anexele raportului de expertiză.
Instanța a arătat că, potrivit art. 10.3. din Normele Metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, aprobate prin HG nr. 250/2007, entitatea investită cu soluționarea notificării are obligația înainte de a dispune orice măsură, să identifice cu exactitate terenul și vecinătățile, destinația actuală, inclusiv subfața acestuia pentru a nu afecta căile de acces, existența pe teren a unor parcări amenajate, existența și utilizarea unor amenajări subterane: conducte de alimentare cu apă, gaze, petrol, electricitate, restituirea în natură limitându-se numai la suprafața de teren care nu afectează accesul și utilizarea normală a amenajărilor subterane.
Referitor la terenul notat cu S II pe care se afla o construcție P+2, despre care în raportul de expertiză s-a concluzionat că este provizorie și demontabilă și nu deține autorizație de construire emisă de Primăria Municipiului București dar, din extrasul de carte funciară, aflat în Anexa 6 A a raportului de expertiză, rezultă că s-au efectuat mențiuni cu privire la un teren în proprietatea . în suprafață de 920,3 mp, .. 109, sector 2, București, pentru care s-a notat autorizația în vederea edificării unei construcții metalice demontabile în baza autorizației de construire nr. 374/59 P/05.05.2006 emisă de Primăria Sectorului 2.
Ulterior, în baza contractului nr. 7503/2006 s-a intabulat dreptul de proprietate în favoarea . asupra P I / 1 cu titlu de cumpărare.
Tribunalul a constatat că, corpul de construcție P + 2 aparține ., că este edificată în mod legal și sunt efectuate mențiunile necesare în Cartea Funciară pentru opozabilitate față de terți și deci nu a putut reține concluzia expertului potrivit cu care terenul ar fi liber de detalii de sistematizare.
În ceea ce privește punctul de transformare ce aparține Electrica Muntenia Sud SA s-a arătat că aprecierile expertului, potrivit cu care punctul de transformare ar fi fost amplasat provizoriu, fără respectarea normelor de securitate și că poate fi mutat înspre stradă, nu fac obiectul cauzei, verificarea legalității și respectarea normelor de securitate este atributul instituției căreia îi aparține punctul de alimentare cu energie electrică și nu poate constitui un argument pentru a se reține că terenul este liber și poate fi restituit în natură.
Tribunalul a arătat că a avut în vedere adresa nr. 3967/7.07.2008 emisă de Electrica Muntenia Sud din care rezultă că postul de transformare, situat în .. 109, sector 2 – PT 3902, aparține acestei societăți și alimentează studiourile PRO TV, fiind pus în funcțiune în anul 2006.
Referindu-se la declarațiile unor vecini cu PRO TV, anexate de expert, prin care se aduc acuze instalării postului de transformare – energie electrică, tribunalul a arătat că aceste aspecte nu pot fi examinate pe calea unei contestații împotriva unei decizii emise în temeiul Legii nr. 10/2001, instanța fiind ținută să decidă posibilitatea restituirii terenului dacă este liber și nu să examineze legalitatea instalării postului de transformare energie.
Instanța a arătat că Normele Metodologice prevăd obligativitatea restituirii în natură doar pentru terenurile pe care sunt edificate construcții în mod ilegal sau sunt construcții ușoare și demontabile, categorie în care nu se încadrează postul de transformare de energie.
În ce privește capacele rețelelor edilitare, despre care expertul a susținut că sunt folosite de . și pot fi folosite și de reclamanți, s-a arătat că o asemenea concluzie a expertului este eronată, câtă vreme terenul afectat de amenajări subterane, respectiv rețele edilitare nu se poate restitui în natură, conform art. 10.3 din Norme.
Referitor la argumentul invocat de expert potrivit cu care reclamanții intenționează să folosească terenul tot ca parcare, instanța a arătat că este neconcludent, întrucât nici terenurile pe care se află parcări amenajate nu se pot restitui în natură, iar pe de altă parte, argumentul nu are relevanță deoarece legea nu prevede o asemenea condiționare pentru această măsură.
În final, instanța a constatat că expertul și-a depășit atribuțiunile prevăzute de lege și a propus măsuri pe care doar instanța de judecată le poate dispune, afirmațiile expertului fiind subiective și neîntemeiate, fiind combătute de probe, terenul neputând fi restituit în natură deoarece nu este liber. Față de soluția din cererea principală, a admis cererea de intervenție în interes propriu.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamanții P. A. și P. F..
Prin decizia civilă nr. 238 A din 29.03.2010 pronunțată în dosarul nr._/2/2009 al Curții de Apel București – Secția a IV-a Civilă, apelul a fost respins ca nefondat.
Împotriva deciziei au formulat recurs reclamanții P. A. și P. F..
Prin decizia civilă nr. 1092 din 10.02.2011 pronunțată în dosarul nr._/2/2009 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală s-a admis recursul, s-a casat decizia nr. 238 A din 29.03.2011 și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a dispune în acest sens, în sinteză, s-a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Din conținutul dispozițiilor art. 312 alin. 1, 2 și 3 Cod procedură civilă, coroborat cu art. 313 și art. 314 Cod procedură civilă, rezultă clar ideea conform căreia stabilirea situației de fapt este atributul suveran al instanțelor fondului. Obligația instanței de recurs este aceea de a verifica și de a se asigura că hotărârea judecătorească cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
În ce privește cauza de față, s-a arătat că hotărârea instanței de apel nu cuprinde în mod complet clar, pertinent, premisele de fapt și de drept care au condus instanța la soluționarea litigiului, nu s-a realizat o analiză pertinentă a tuturor susținerilor părților, a tuturor probelor administrate, nu s-a preocupat să înlăture justificat apărările formulate de fiecare din părțile cu interese contrare, inclusiv susținerile intervenientei.
S-a arătat de Curte că o astfel de analiză detaliată și strict aplicată chestiunilor de esență ale raportului juridic civil dedus judecății, în principal clarificarea situației de fapt și de drept a imobilului în litigiu la data preluării efective de stat dar și la data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, respectiv data formulării cererii de restituire era cerută de complexitatea cauzei, de importanța deosebită a litigiului pentru fiecare din părțile din proces, de modalitatea concretă în care legiuitorul a înțeles să restabilească situația anterioară a imobilelor preluate abuziv.
În cazul de față, insuficiența motivării în privința unor aspecte relevante în cauză – amplasamentul precis al terenului în litigiu, cu limitele și vecinătățile, . descrisă prin totalitatea elementelor topografice, amplasarea tuturor construcțiilor edificate pe teren, denumirea și destinația fiecărui corp de construcție, existența sau nu a rețelelor de utilități urbane în zona amplasamentului (trasee, dimensiuni etc.), configurarea pe planul de situație a aleilor, a eventualelor spații verzi etc. și care ar putea avea relevanță în privința pretenției de restituire în natură, cu toate consecințele ce derivă din acestea sub aspectul identificării persoanelor îndreptățite la restituire dar și a unității deținătoare în sensul legii speciale, stabilirea dreptului pretins, respectiv a eventualelor forme de reparație civilă pentru restabilirea situației anterioare – a fost privită în doctrină și jurisprudența instanțelor naționale ca fiind echivalența necercetării fondului, situație care atrage sancțiunea casării hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Înalta Curte arată că soluția de casare s-a impus din necesitatea respectării dublului grad de jurisdicție din perspectiva legalității a normelor de drept aplicabile, dar și a temeiniciei, aprecierii probelor administrate atât în fața primei instanțe, cât și în fața instanței de apel pentru a se asigura dreptul concret la instanța de judecată și dreptul la un proces echitabil.
În prezenta cauză, arată Înalta Curte, s-au invocat dispozițiile art. 10 dar și art. 29 din Legea nr. 10/2001, respectiv art. 21 din același act normativ.
De asemenea, s-a arătat că se impune completarea probatoriului, inclusiv printr-o expertiză tehnică de specialitate sub aspectul identificării precise a imobilului din litigiu și prin aprecierea probelor pe baza intimei convingeri a judecătorilor și în condițiile prevăzute de lege,
Totodată, s-a arătat că o probațiune adecvată raporturilor juridice litigioase este în măsură să aprecieze asupra chestiunilor de procedură – admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție în interesul unei alte persoane precum și a tuturor celorlalte aspecte de investire legală – dar și a chestiunilor de substanță a raporturilor juridice dedus judecății – posibilitatea acordării reparației civile în modalitatea solicitată de reclamanți, toate în raport de clarificările ce se impun a fi făcute în rejudecare. S-a mai arătat că la rejudecare se va ține cont și de celelalte critici formulate din recurs, sub formă de apărare.
În motivarea cererii de apel, în sinteză, reclamanții au susținut următoarele critici:
Printr-un prim motiv s-a susținut că la apelul nominal din 02.10.2009 instanța de fond nu a precizat nimic cu privire la prezența sau lipsa intervenientei . intervenientă care a contestat calitatea de proprietari a reclamanților și a încercat prin toate mijloacele suspendarea și tergiversarea procesului, nu s-a mai prezentat la termenul la care s-a dezbătut cauza pe fond, iar această lipsă nu a fost constatată de instanță.
Printr-un al doilea motiv s-a susținut că datorită unei suspendări de 1 an de zile instanța a uitat ce probe au fost administrate, respectiv contractul de închiriere nr. 204/2005 cu privire la care instanța nu s-a pronunțat.
S-a mai arătat că, înainte de suspendare, instanța a obligat ca intervenienta să prezinte certificatul de atestare a dreptului de proprietate în original, obligație nerealizată pe motiv că nu-l deține, aspect care nu a fost avut în vedere de instanța de fond.
Instanța, deși a dispus prezentarea actelor de proprietate ale reclamanților, după repunerea cauzei pe rol, nu a mai revenit.
Apelanții arată că pentru o justă soluționare a cauzei, instanța putea dispune numirea unui alt expert și nu să-l considere pe acesta subiectiv și să înlăture fără motiv raportul de expertiză efectuat în cauză.
Se mai arată de apelanți că, proba cu care instanța a înțeles să suspende cauza și apoi să o judece este de natură a determina credința că instanța s-a supărat pentru că a fost atacată încheierea de suspendare.
Printr-un al treilea motiv s-a arătat că cererea de intervenție nu trebuia admisă în principiu față de obiectul cauzei (dacă terenul este liber de detalii de sistematizare și poate fi restituit în natură) motiv pentru care apelanții solicită respingerea cererii ca inadmisibilă pentru că nu există nici o legătură de conexitate între contestația formulată împotriva Dispoziției Primarului General și cea a terțului intervenient.
Apelanții arată că cele două cereri trebuiau să aibă același obiect, condiție specifică de admisibilitate a participării terțului în procesul civil, cererea intervenientului nu se referă însă la același obiect la care se referă cererea principală.
Se mai arată de apelanți că li se recunoscuse dreptul de proprietate, iar contestația avea ca obiect restituirea în natură a terenului pe considerentul că este liber de detalii de sistematizare.
De asemenea, s-a susținut că terțul intervenient în numele altei persoane trebuia să invoce un drept al persoanei în interesul căreia a intervenit, și nu un drept al său.
Printr-un al patrulea motiv, referitor la expertiza întocmită în cauză, s-a susținut că, mai întâi a fost completat prin dispoziția instanței, pentru ca ulterior, să fie anulat pentru că pârâta nu a fost citată în cauză, iar în final, să fie considerată neîntemeiată „datorită opiniei subiective și personale a expertului”.
Apelanții arată că prin acest raport a fost identificat terenul, au fost stabilite obiectivele ce ocupau acest teren, au fost efectuate măsurători și a fost stabilită suprafața liberă și suprafața ocupată de obiective, astfel că nu poate fi învinuit expertul de subiectivism, fiind vorba de părerea unui specialist la care părțile puteau face obiecțiuni, iar susținerile instanței nu fac decât să contrazică raportul de expertiză.
Apelanții arată că din actele depuse la dosarul cauzei coroborate cu raportul de expertiză, rezultă că dispoziția atacată este neîntemeiată și nelegală, deoarece construcția tip A (p+4) deși se află la aceeași adresă – Pache P. nr. 109, sector 2 – nu se află pe terenul în litigiu, terenul situat în . are doar 920 mp, cât revine reclamanților, ci are 1673 mp conform adresei aflată la fila 379 dosar și măsurătorile întocmite în baza HG nr. 834/1991 realizate de IPG SA.
Dacă intervenienta deține în proprietate 4172 mp, rezultă că suprafața pretinsă se află în această suprafață.
Se mai arată de apelanți că Direcția Evidență Imobiliară și Cadastrală – Serviciul de Evidență al Proprietății la 22.01.2007 din adresa nr._ (fila 135 dosar) reiese că . SA ar deține pentru amplasamentul situat în . – 201, actual Pache P. nr. 109, conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate . 10 nr. 0125, 4172 mp, lucru care nu se mai identifică în prezent.
Apelanții arată că în decursul timpului s-a făcut o schimbare a numerotației stradale și că terenul lor a avut o altă numerotație decât cea a intervenienților.
De asemenea, au susținut că intervenienții trebuiau să facă dovada afirmațiilor sale potrivit cu care terenul este proprietatea lor, instanța pronunțând o soluție nelegală și netemeinică atunci când a considerat actele intervenientei ca fiind justificative pentru ocuparea terenului și că, construcția provizorie p+2, reprezintă element de sistematizare ca și canalele și parcarea, astfel că greșit s-a apreciat că intervenienta ar avea un drept de proprietate și care face ca lucrul să fie nerestituibil.
Printr-un al cincilea motiv s-a susținut că instanța nu s-a pronunțat asupra probelor administrate, respectiv a contractului de închiriere nr. 204/2005 și care dovedește că și în prezent intervenienta are închiriată o suprafață de 500 mp teren, care nu poate fi proprietatea intervenientei.
Printr-un al șaselea motiv s-a susținut că intervenienta nu a prezentat originalul certificatului de proprietate solicitat și nici schițele proprietatea sa și nu a înțeles să dovedească faptul că terenul în litigiu se suprapune cu terenul acesteia, lucru ce nu a împiedicat instanța de fond să constate că intervenienta ar avea un drept de proprietate pe teren.
Printr-un al șaptelea motiv s-a susținut că acțiunea intervenientei a fost făcută cu scop de tergiversare, dovada fiind suspendarea dosarului pentru existența altei cauze la Judecătoria Sectorului 5, modificarea valorii obiectului cauzei în vederea declinării la Tribunalul București, ca apoi să renunțe la dosar.
Printr-un al optulea motiv, s-a susținut că instanța a acceptat această tergiversare prin suspendarea cauzei, fiind o încălcare gravă a dreptului apelanților-reclamanți la un proces echitabil, și a lipsei de proprietate, astfel cum se prevede în art. 6 din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și art. 1 din Primul Protocol.
La fila 9 din cererea de apel se arată că pentru aceste considerente (critici de fapt) se solicită să se constate că raportul de expertiză a fost legal investit, terenul de 671,17 mp este liber de elemente de sistematizare și poate fi restituit; terenul de 287,89 mp pe care se află capacele de canale, transformatorul și construcția provizorie poate fi de asemenea restituit; construcția tip B (p+2) a fost înregistrată cu Cartea Funciară ca fiind provizorie și construită în anul 2006 după depunerea notificării pe Legea nr. 10/2001 și nu există autorizație definitivă care trebuie eliberată de Primăria Municipiului București.
Nici pârâta, nici intervenienta nu au dovedit că sub terenul pe care se află capacele, se află rețele subterane; nu există o parcare amenajată cum a reținut instanța de fond, ci doar terenul este folosit ca parcare și nu poate fi considerat un element de sistematizare; punctul de transformare funcționează, de asemenea, din anul 2006 și nu reprezintă un element de sistematizare, în înțelesul legii, putând fi mutat în stradă.
Intervenienta nu a demonstrat că terenul de 970 mp face parte din suprafața de 4172 mp cât deține în proprietate, certificatul de proprietate . 10, nr. 0125 nu face dovada că terenul de 4172 mp este terenul care a aparținut autoarei P. A. și că ar cuprinde și terenul de 970 mp Tribunalul a reținut greșit că pe proprietatea intervenientei se afla construcția provizorie p+2, despre construcția p+4 nu precizează nimic deși constată că această clădire a fost trecută ca element de sistematizare. Cu privire la punctul de transformare a apreciat neîntemeiat că nu este în măsură a face constatarea și că nu face obiectul acțiunii; despre canele reține neîntemeiat că acestea ar trebui să aibă rețele subterane și că terenul nu poate fi restituit.
Examinând și motivele de recurs, conform dispoziției Înaltei Curți, în sinteză, se reține că s-a criticat decizia care a și fost casată pe temeiurile art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă.
În temeiul art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, s-a susținut că instanța de apel nu a motivat hotărârea pronunțată asupra existenței sau nu a elementelor de sistematizare, asupra unor înscrisuri importante cum este contractul de închiriere nr. 165/16.11.2007, că s-a admis nelegal în principiu cererea de intervenție, fără să existe o conexitate între contestația reclamanților și pretinderea unui drept de către intervenientă; cele două cereri – cererea principală și cea de intervenție trebuiau să aibă același obiect, condiție specifică admisibilității participării terțului în procesul civil; terțul intervenient în numele altei persoane nu trebuia să invoce un drept al său, ci interesul persoanei pentru care a intervenit.
În temeiul art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, s-a susținut că netemeinic instanța de apel a preluat motivarea primei instanțe cu privire la raportul de expertiză efectuat în cauză, considerând că probele contrazic concluziile raportului de expertiză; construcția p+2 nu se află pe toată suprafața ternului de 671,17 mp și este o construcție provizorie; prin raportul de expertiză s-a identificat terenul, au fost stabilite obiectivele ce ocupau acest teren, a fost stabilită suprafața liberă și cea ocupată de obiective și deci, expertul nu putea fi învinovățit de subiectivism. Instanțele de fond și de apel au înlăturat expertiza fără a dovedi contrariul prin argumente tehnice și juridice.
Expertiza se coroborează cu celelalte probe administrate pe teren, aflându-se doar corpul B care este o construcție provizorie, iar terenul de 671 mp are ieșire în .>
Cât privește capacele aflate pe suprafața de 237 mp nu înseamnă neapărat că terenul este afectat de rețele edilitare.
Instanța de apel nu face nici o precizare cu privire la existența sau neexistemța elementelor de sistematizare ci numai critică raportul de expertiză, deși putea să dispună din oficiu efectuarea unei noi expertize.
Terenul din . are numai 920 mp, ci 1673 mp iar dacă intervenienții dețin 4172 mp rezultă că terenul de 970 mp este inclus în suprafața acesteia. În realitate, terenurile sunt alăturate, iar intervenienta încearcă să inducă în eroare instanța de judecată pentru a ocupa în continuare terenul pe care își parchează mașinile.
În decursul timpului, numerotația terenului a fost diferită, intervenienții au deținut terenul de la nr. 107 – 121 în anul 1940, iar terenul reclamanților a purtat numărul 123 pe .>
Din certificatul de atestare a dreptului de proprietate . 10, rezultă că intervenienta deține teren în .. 109, iar reclamanții au fost trecuți în dispoziția contestată în .. 109, astfel că terenul și clădirea PRO TV nu se află pe terenul în litigiu. Instanțele au reținut fără nici un suport legal că terenul pretins este afectat de detalii de sistematizare, cum ar fi construcția provizorie, iar capacele se află numai pe o porțiune mică a terenului. În ce privește transformatoarele, instanțele nu s-au mai pronunțat considerând că aparțin .> Primăria Municipiului București a procedat la restituirea în natură a unui teren de 920 mp la nr. 109 B, învecinat cu 109 A și care în prezent aparține PRO TV conform actului de vânzare-cumpărare anexat. Reclamanții arată că terenul lor se află în realitate la nr. 109 A și nu la nr. 109 și că se putea restitui în natură.
Pentru aceste considerente (critici) s-a solicitat admiterea recursului.
Comparând motivele de recurs cu cele de apel, rezultă că, în principiu sunt aceleași, astfel că instanța de apel, în rejudecare, își vor circumscrie analizei criticilor formulate dispozițiilor art. 295 și art. 315 alin. 1 și 3 Cod procedură civilă, prin aceleași considerente.
Conformându-se dispozițiilor art. 315 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța de apel, în rejudecare, a admis apelanților-reclamanți la 23.11.2011 proba cu înscrisuri și expertiză și a prorogat discutarea cererii privind cercetarea la fața locului după efectuarea raportului de expertiză. Apelanții-reclamanți au solicitat consilier – parte în persoana doamnei expert Ș. E., iar intervenienta a cerut consilier parte în persoana expertului C. I., instanța încuviințând experți parte. Expertul desemnat de instanță a fost în persoana doamnei A. M..
La dosar expert A. M., cât și avocatul apelanților-reclamanți au depus înscrisuri prin care au amintit instanței despre faptul că avocatul intervenientei, doamna avocat T. C. s-a opus intrării în incinta imobilului din .. 109 precum și efectuării de măsurători. La rândul său, doamna avocat T. C. și expert C. I. au depus un înscris prin care au expus o modalitate în care s-a dorit a se face expertiza și care ar fi contrară obiectivelor stabilite.
La termenul din 15.02.2012 instanța a atenționat-o pe doamna avocat T. C. și partea pe care aceasta o reprezintă în sensul de a permite accesul expertului pentru efectuarea expertizei dispuse în cauză.
La dosar s-au administrat (fila 265 volum 2) o adresă a Direcției Venituri Buget Local sector 2, din 01.02.2012, privind istoricul de rol pentru imobilele situate în .. 109 (fost 121 în anul 1940) și .. 109, 109 A (fost 123 în anul 1940).
Din această adresă rezultă că în .. 109 sector 2 figurează declarate în evidențe . SRL cu clădire și teren în suprafață de 378 mp, . clădire și teren în suprafață de 7,40 mp; ., cu clădire și teren în suprafață de 920,30 mp și . SA cu clădire și teren în suprafață de 1248 mp conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 615/09.02.2006, fost . SRL).
S-a menționat că nu se dețin informații cu privire la imobilele situate în .. 109 și 109 A la nivelul anului 1940. Au fost anexate declarațiile de impunere pentru teren și clădire și contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 615/9.02.2008 și completat prin încheierea nr. 3269/13.03.2006 încheiat între . și . SRL având ca obiect construcție și teren din care 1004,49 mp în proprietate exclusivă și 243,51 mp parte indiviză din terenul de 343,51 mp identificat cu vecinătățile la N – . și Școala Generală nr. 58, la E – proprietar particular, la S – . V – . proprietari particulari.
Din acest contract rezultă că terenul a fost dobândit de vânzător în anul 2000 de la ., care la rândul ei, l-a dobândit ca aport în natură făcut de . București SA, care la rândul său l-a dobândit în baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate .. 10 nr. 0125.
La fila 283 în dosarul nr._, volumul 2, adresa nr._/1270/2.02.2012 emisă de Primăria Municipiului București – Direcția Patrimoniu Serviciu cadastru privind istoricul numărului poștal privind imobilul situat în București, .. 109, sector 2 și care face obiectul procesului-verbal nr._/1940, emis de Comisia pentru Înființarea Cărților Funciare (fila 108 dosar nr.,_/3/2007 al Tribunalului București Secția a III-a Civilă) din care rezultă că s-a înscris dreptul de proprietate pentru 970 mp, în .. 1243, – proprietari P. M. C. A. – în temeiul contractului autentificat de Tribunalul I. sub nr._/1932.
La fila 290 dosarul nr._ volumul 1 s-a depus o cerere a apelantului-reclamant către Primarul General al Municipiului București, iar la filele 293 – 306, s-a depus răspunsul Municipiului București însoțit de acte anexe.
Din aceste acte anexe (fila 298) rezultă că o parte din teren respectiv 382 mp era folosită de serviciul Spații verzi, pentru mărirea parcului Tolbuchin cu spațiu verde, iar din înscrisul de la filele 202 – 306 rezultă că 578 mp au fost expropriați în baza Decretului de expropriere nr. 439/05.12.1960 prin decizia SPC nr. 81/16.01.1961, terenul de 382 mp fiind ocupat de SCP cu mai mult de 2 ani înaintea apariției Decretului nr. 218/1960, care, potrivit art. III, prescrie dreptul de proprietate la orice acțiune. La filele 322 – 326 dosar nr._, vol. 2, s-a depus Decretul de expropriere nr. 439/1960 și anexele prin care se confirmă exproprierea lui P. A. pentru 578 mp în ., fost .>
La 18.04.2012, se depune raportul de expertiză întocmit de expert A. M., cu anexe.
Au făcut obiecțiuni, atât apelantele-reclamate cât și intervenienta cu anexe privind rețele utilitare, plan topografie, actualizat în anul 1968, planșe foto, autorizația de construire nr. 574/57 P/05.05.2008, un plan amplasament, adresa ENEL Distribuție nr._/31.08.2010, și adresa nr._/9.07.2008 a ..
La data de 25.04.2012, instanța a admis obiecțiunile părților și a dispus refacerea raportului de expertiză în raport și de obiecțiunile părților, urmând ca fiecare expert consilier să întocmească câte un coraport.
La 25.05.2012 se depune raportul de expertiză refăcut, filele 419 – 523 dosar nr._ Vol I, certificat de moștenitor de pe urma defunctei P. A. având ca moștenitori pe P. A., P. F. și Lisescu B. M. emis în dosarul nr. 1281/1987 al notariatului de Stat Sector 3, copie carte imobil, ., declarația de impunere pe numele P. A., contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 7503/27.12.2008 la BNP Nemesis încheiat între numiții A. C.-A., A. D. și N. D. în calitate de vânzători și . în calitate de cumpărător, având ca obiect un imobil teren în suprafață de 9203 mp situat în .. 109 B (fost nr. 121), sector 2; dispoziția nr. 6575/11.10.2000 a Primăriei Municipiului București de resttuire în natură a terenului de 920,30 mp; acte care au stat la baza emiterii dispoziției nr. 6576/11.10.2006, adresa nr._/20.08.2012 a Direcției de Venituri Buget Local Sector 3; contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1099 din 31.03.1998 între . calitate de vânzător și . SRL în calitate de cumpărător, N6 160 din 17.03.1995 privind trasmiterea unor părți din imobilul situat în .. 109 aflat în patrimoniul . București SRL în patrimoniul altor persoane juridice nominalizate în hotărâre, printre care și .; contract de vânzare autentificat sub nr. 1939/07.12.2011 la BNP Semper, încheiat între . și ., adresa nr._ din 18.07.2012 emisă de către Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice cu privire la terenul din .. 109 B, sector 3, din care rezultă că pe acest teren se află traseul rețelei de termoficare primară și că nu sunt permise construcții pe de o parte și de alta a rețelei de câte 2 m, anexa planșă rețea termoficare primară și rețea secundară, un plan de situație, (fila 610 dosar), plan topografic privind imobilul situat în .. 199-201, actualizat în anul 1960, planșe foto, carte de imobil, ., contract de închiriere nr. 558/30.12.2011 între Direcția Generală pentru Administrarea Patrimoniului Imobiliar și . ca obiect un teren în suprafață 574 mp, situat în .. 109, sector 2; adresa nr. 84.655/11.11.2008 a Enel Distribuție din care rezultă că anterior anului 1999, . SA a fost alimentată cu energie electrică dintr-un post de transformare situat în subsol – post de abonat, în 1999 acest post a fost desființat și s-a amplasat un post metalic în curte, iar în anul 2006 postul metalic a fost înlocuit cu un alt post metalic de putere mai mare. De asemenea, mai rezultă că la limita de proprietate dintre imobilul .. 111 se află profiluri de cabluri de medie tensiune care alimentează postul de transformare cu suprafața de 1.00 x 40,00. Relocarea postului fiind posibilă prin punerea la dispoziție de către beneficar a unui spațiu (fila 626 vol III).
Adresa nr. 203/04/07.101/_ din 24.10.2008 a . care rezultă că pe terenul din .. 109 există o canalizare telefonică subterană, care racordează imobilul la rețeaua de telecomunicații a . 628 vol III) cu planșă anexă, planșe cu diferite tipuri de containere și interioare ale acestora, proces-verbal de recepție a lucrărilor executate în baza autorizației nr. 374/59P din 05.05.206, certificat de urbanism nr. 4304/380”P” din 30.12.2005, contract de închiriere nr. 165/16.11.2007, între Direcția Generală pentru Administrarea Patrimoniului Imobiliar și . privind un teren în suprafață de 574 mp situat în .. 109, sector 2, contract de închiriere nr. 558/30.12.2011 cu anexă între aceleași părți și același obiect, contract de închiriere nr. 204 din 27.10.2005 dintre aceleași părți dar cu referire la un teren în suprafață de 1158 mp situat în .. 109, cu anexă, proces-verbal de licitație din 19.10.2005 privind închirierea terenului de 1158.04 mp din .. 109, sector 2, act adițional la contractul nr. 204/2005, contract de închiriere nr. 225 din 25.11.1999, între aceleași părți, având ca obiect un teren de 237,74 mp situat în .. 109, sector 2, un înscris denumit „Înștiințare” emis de Primăria Sectorului 2, prin care . este informată că pentru terenul din .. 109 A s-a depus notificare în baza Legii nr. 10/2001, documentația constând în diverse avize pentru realizarea construcției metalice demolabilă și contract de execuție.
La data de 17.09.2012 s-a procedat la efectuarea unei cercetări locale.
S-au depus concluzii scrise atât de apelanții-reclamanți cât și de intervenienta accesorie.
Apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin dispoziția nr. 8994 din 05.11.2007 a Primarului General al Municipiului București s-a respins cererea de restituire în natură a terenului situat în .. 9, sector 2, identificat ca fost .. 109, seczor 2, cu motivarea că terenul este „afectat de elemente de sistematizare”.
S-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru terenul în suprafață de 970, din care 578 mp, preluat în baza Decretului de expropriere nr. 439/1960 și 392,00 preluate fără titlu imposibil de restituit persoanelor îndreptățite P. A. și P. F..
Față de conținutul dispoziției rezultă că s-a recunoscut calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii a contestatorilor P. A. și P. F..
Pentru a da eficiență dispozițiilor ar. 315 Cod procedură civilă, instanța de apel, în rejudecare, reține că prin procesul-verbal nr._ din 20.09.1940 s-a înscris dreptul de proprietate al recurentei P. M. Constantia A. asupra unei suprafețe de teren de 970 mp, situată în .. 123, teren dobândit în baza contractului autentificat sub nr._/1932 de Tribunalul I. (fila 108 dosar nr._/3/2007 al Tribunalului București.
Contestatorii sunt moștenitorii lui P. A. conform certificatului de moștenitor nr. 1238/01.10.1987 emis în dosarul nr. 1281/1997 al Notariatul de Stat al Sectorului 2 București.
Potrivit adresei nr._/1276 din 02.02.2012 a Primăriei Municipiului București (filele 283-284 dosar nr._ vol.II) imobilul ce a făcut obiectul procesului-verbal nr._/1990 emis de Comisia pentru înființarea Cărților Funciare în București, a figurat cu următoarele adrese: nr. 109 pe . la nivelul anului 1933, nr. 123 pe I.C. Tolbuchin până la nivelul anului 1904, nr. 201 pe . nivelul anului 1964.
Urmare a sistematizării zonei, imobilul este compus dintr-o secțiune care a fost consemnată în evidențele cadastrale întocmite la nivelul anului 1986, cu numărul 199-201 pe . fost renumerotat la nivelul anului 1991 cu nr. 109 pe . nivelul anului 1995 cu nr. 109 pe . 2.
O a doua secțiune a fost consemnată în evidențele cadastrale întocmite la nivelul anului 1986 cu nr. 209 pe . la nivelul anului 1991 cu nr. 115A pe . nivelul anului 1995 cu nr. 115A pe . 2.
Se mai arată că o parte din terenul ce a fost numerotat la nivelul anului 1986 cu nr. 209 pe . înscris în CF – București, sector 2, pe adresa .. 109 A, sector 2.
Verificând modalitatea de preluare de către stat a imobilelor se constată că o suprafață de teren de 578,00 mp a fost expropriată prin Decretul de expropriere nr. 439/05.12.1960, iar 392 mp (diferența până la 970 mp) a fost preluată în fapt de stat, fără titlu pentru mărirea parcului Tolbuchin, ca spațiu verde, preluare care s-a făcut anterior anului 1960, pentru care se afirmă că s-a făcut alicarea art. III din Decretul nr. 218/1960, respectiv s-ar fi prescris dreptul la acțiune de a pretinde restituirea terenului (filele 322 – 326 și filele 293 – 306 dosar nr._ vol II).
Din raportul de expertiză refăcut întocmit de expert A. M. care s-a studiat de instanță coroborat cu adresa nr._/1278/02.02.2012 și anexa 1 rezultă că suprafața de 392 mp, pretins preluată prin aplicarea Decretului nr. 218/1960 este delimitată pe schița Anexa 1 între punctele B – C – F – G – B, iar cea expropriată de 578 mp în baza Decretului nr. 439/1960 este delimitată pe schița Anexa 1 între punctele G – F – A – 60 – G. Din această shiță Anexa 1 rezultă că terenul de 970 mp are următoarele vecinătăți: la SE – . NV – Școala Generală nr. 56, la V – nr. 109 și nr. 109B – ., . SRL, . și alee acces fără nume, la E – proprietate privată.
Din expertiză, Anexa 1, dar și din cercetarea la fața locului, rezultă că accesul la imobil se face prin . se poate ieși pe . nume cu sens unic, terenul fiind împrejmuit la E și la NV, iar la V vecini fiind cele trei societăți comerciale. În expertiza filele 13 – 14 sunt redate vecinătățile și denumirea lor.
Din conținutul raportului de expertiză (fila 470 dosar vol. II) rezultă că o suprafață de 15 mp din secțiunea de 392 mp, identificată în schița Anexa 1 prin pct. 5 – B – C – D – 6 – 5 este afectată de trotuar pietonal.
Această suprafață de teren de 392 mp la nivelul anului 1986 a făcut parte din nr. 199 – 201 pe . concret nr. 201, la nivelul anilor 1991 și 1995 poartă nr. 109 pe actualul .>
Cealaltă porțiune de teren de 582 mp a făcut parte la nivelul anului 1986 din imobilul notat cu nr. 209.
Din aceasta s-au desprins, conform expertizei, imobilul notat cu nr. 109 B – restituit numiților A. care l-au vândut către . și nr. 109 A care a fost deținut inițial de Școala generală nr. 56, dar ulterior. a fost închiriat către . de către Direcția Generală pentru Administrarea Patrimoniului Imobiliar și pentru care nu există încă cadastru întocmit.
Din examinarea tuturor probelor administrate sub aspectul deținătorului terenurilor rezultă că cele două suprafețe de teren de 392 – 15 = 377 mp și 582 mp sunt în continuare deținute de stat, primul preluat fără titlu, al doilea în baza Decretului nr. 439/1960.
Astfel, atât la data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, cât și la data depunerii notificării, dar și în prezent, imobilul a fost și este deținut de M. București, astfel că nu sunt incidente dispozițiile art. 29 (fost 27) din Legea nr. 10/2001.
Referitor la afectarea terenului de elemente de sistematizare și de rețele de utilități edilitare sau alte rețele;
La fila 10 din expertiză d-na expert reține că apelantul P. A. a pus la dispoziție plan topografic Anexa 1, care conține rețeaua publică de aplimentare cu apă potabilă și rețeaua publică de canalizare, dar care se referă la canalizarea și rețeaua de apă a fostului bazin de înnot care nu mai există.
Din conținutul filei 16 din expertiză și Anexa 2 la raportul de expertiză, rezultă existența pe teren a canalelor și rigolelor de colectarea apelor pentru uzul ., rețea subterană de termoficare – circuit secundar, rețea subterană publică de apă potabilă, traseu cablu subteran – telefonic, rețea de joasă tensiune și rețea de medie tensiune, aspecte care deja au mai fost reținute din celelalte probe administrate.
Examinând și coraportul d-nei expert Ș. E., coroborat și cu celelalte probe, rezultă că terenul de 582 mp este, de fapt, închiriat de . și este utilizat astfel: 419 mp pentru parcare auto, 48 mp și care a făcut parte din terenul ce a făcut obiectul cetificatului de atestare a dreptului de proprietate . 10 Nr. 0305 în favoarea . . SRL și 69 mp ocupat de generatoare de curent electric.
Terenul de 382 mp este ocupat cu: cabină poartă 40 mp pentru care nu există autorizație, 6 mp post trafo.
Referitor la canalele pluviale notate 8033 și 8035 care apar în planurile vechi din anii 1956 – 1960 au fost construite în anul 1951 și au deservit utilitățile fostei proprietare și deci, nu reprezintă elemente noi; rigolele au fost executate după anul 2006, rețeaua de joasă tensiune a fost efectuată după anul 2006 pentru uzul PRO TV, rețeaua de termoficare traversează terenul reclamantei la limitele de nord și vest, pe sub construcția ilegal edificată pe suprafața de 42 mp, căminul de fibră optică a fost construit în anul 2006.
Din cercetarea efectuată la fața locului a rezultat că pe terenul solicitat a fi restituit se află un „cămin” în care există cabluri de medie tensiune și fibră optică care vin din stradă și intră în transformatorul existent pe teren, un canal de colectare de dimensiunile 8 m/4 cm, 3 guri de canalizare la un singur cămin de cablu de telefonie, cămin cu țevi de termoficare.
De asemenea, s-a constatat existența pe teren a două transformatoare de curect electric.
Din toate probele administrate rezultă deci, că terenul solictat a fi restituit în natură este afectat de utilități.
Potrivit art. 10.3 din HG nr. 250/2007 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, în cazul în care se constată, cu privire la terenul solicitat, existența pe acesta de străzi, trotruare, parcări amenajate, alte asemenea, existența și utilizarea unor amenajări subterane, conducte de alimentare cu apă, gaze, petrol, electricitate și alte asemenea subterane.
În speță, terenul solicitat de apelanții-reclamanți afectează deopotrivă căile de acces din expertiză rezultând că acest teren este utilizat în mai multe moduri pentru accesul auto către ., .-dul Pache P., este betonat și este utilizat și ca parcare de către cele trei socieltăți cu care terenul se învecinează, în plus, în subfața terenului există amenajări de utilități publice care afectează întreg terenul, reținute atât în expertizele depuse la dosar cât și cu ocazia efectuării cercetării locale și care s-au dovedit a fi funcționale, sens în care devin aplicabile și dispozițiile art. 11 alin. 4 din Legea nr. 10/2001 pentru terenul expropriat.
Referitor la motivele de apel și a celor din recurs:
În ce privește primul motiv de apel, faptul că instanța de fond nu a precizat nimic despre lipsa intervenientei la termenul la care s-a dispus judecarea în fond, nu reprezintă o critică a considerentelor sentinței și nici nu există un interes al apelanților-reclamanți, situație în care, se va înlătura această critică, instanța fiind ținută să judece în condiții de legală citare a părților, chiar dacă ele nu se prezintă în instanță.
Referitor la cel de-al doilea motiv de apel, astfel cum a fost dezvoltat, respectiv pronunțarea în raport și de contractul de închiriere nr. 204/2005;
Și această critică nu poate fi primită, deoarece instanța era ținută să verifice dacă terenul era liber spre a fi restituit în condițiile Legii nr. 10/2001 și a HG nr. 250/2007 privind adoptarea Normelor de aplicare a Legii nr. 10/2001.
Faptul că o parte din terenul solicitat a fost închiriat nu este un motiv de netemeinicie sau nelegalitate a sentinței. Și în prezent, parte din terenul solicitat este închiriat, dar acest aspect nu este de natură a înlătura existența amenajărilor subterane care sunt de utilitate publică, precum și faptul că terenul permite accesul din . ., împrejurare care, potrivit art. 10.3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, determină imposibilitatea de restituire în natură a terenului.
Referitor la cel de-al treilea motiv de apel, astfel cum a fost dezvoltat, critica nu poate fi primită, deoarece o cerere de intervenție în interesul pârâtei nu poate avea ca obiect decât cel al cererii făcute de pârâtă prin întâmpinare, obiect care este identic, în sensul respingerii contestației.
Toate criticile referitoare la reținerea caracterului subiectiv al expertului vor fi înlăturate ca rămase fără obiect, motivat de faptul că în apel s-a dispus efectuarea unei noi expertize și s-a depus și un coraport al consilierilor părților.
Cu privire la cel de-al cincilea motiv, în sensul că instanța nu s-a pronunțat asupra contractului de închiriere nr. 204/2005, critica este lipsită de relevanță. Și în prezent . deține cu chirie 574 mp din terenul solicitat, dar acest aspect nu este de natură a duce la admiterea apelului, opunându-se dispozițiile art. 10.3 din HG nr. 270/2007.
Referitor la cel de-al șaselea motiv de apel privind nedepunerea certificatului de atestare a proprietății și la reținerea de către instanța de fond a faptului că intervenienta ar avea vreun drept de proprietate pe teren; critica în parte este nerelevantă și în parte nefondată. Nicăieri în sentința apelată nu s-a menționat că intervenienta ar deține un drept de proprietate pentru terenul solicitat. Faptul că intervenienta a susținut în cerere că are un drept de proprietate asupra terenului de la nr. 109 din . din faptul că două parcele de teren diferite au fost identificate cu acest nr. 109.
În realitate, conform Anexei 1 la expertiza reținută de expert A. M., intervenienta deține imobilul teren cu nr. 109, fost nr. 199, iar terenul pretins la restituire este identificat tot cu nr. 109, dar anterior a purtat nr. 201, terenurile asupra cărora sunt purtate drepturile fiind deci, diferite.
Referitor la cel de-al șaptelea motiv de apel, privind tergiversarea soluționării cauzei, va fi respins, deoarece nu constituie un motiv de netemeinicie sau nelegalitate a sentinței. La fel și motivul al optulea, este nefondat, deoarece nu rezultă că s-au încălcat dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și art. 1 din Primul Protocol la Convenție, apelanții-reclamanți au avut parte de un proces echitabil, dar nu au un drept actual.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, apelul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelanții-reclamanți P. A. domiciliat în București, ., ., . și P. F., domiciliat în București, ., sector 2, împotriva sentinței civile nr. 1052 din 02.10.2009 pronunțată în dosarul nr._/3/2007 de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul-pârât M. București prin Primarul General, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 291-293, sector 6, și intimata-intervenientă . SA, cu sediul în București, .. 109, sector 2.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.10.2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
P. F. D. Z.
GREFIER,
F. J.
Red. PF
Tehnored. TI/PS 6 ex.
25.10.2012
| ← Anulare act. Decizia nr. 14/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Legea 10/2001. Decizia nr. 344/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
