Legea 10/2001. Decizia nr. 1909/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 1909/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 31-10-2012 în dosarul nr. 1909/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IV A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1909 R
Ședința publică de la 31.10.2012
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE:- P. F.
JUDECĂTOR:- M. A.
JUDECĂTOR:- D. Y.
GREFIER:- F. J.
----------------
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul-pârât P. M. BUCUREȘTI prin PRIMARUL GENERAL împotriva Sentinței civile nr. 1096/05.06.2012 pronunțată în dosar nr._ de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A. R. G. A., având ca obiect, Legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimatul-reclamant A. R. G. A. prin apărător, avocat E. S., cu împuternicire avocațială nr._ – fila 9 dosar, lipsă fiind recurenta-pârâtă P. M. București prin Primarul General.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apărătorul intimatului-reclamant A. R. G. A. declară că nu mai are cereri noi de formulat și nici probe de administrat, motiv pentru care Curtea, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Intimatul-reclamant A. R. G. A. prin apărător, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
În ceea ce privește lipsa culpei pârâtei în nesoluționarea notificării depusă de reclamant, apreciază că în raport de dispozițiile art. 25 din Legea 10/2001, în termen de 6 luni trebuia soluționată notificarea, urmând ca apoi să urmeze calea justiției dar, nici la acest moment notificarea nu a fost soluționată.
Precizează că în dosar au fost administrate probe ample, în raport de care imobilul a fost restituit în natură.
Depune concluzii scrise.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1096 din 05.06.2012 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului București Secția a III a Civilă s-a admis acțiunea reclamantului A. R. G. A. în contradictoriu cu pârâta P. M. București și în consecință a fost obligată pârâta să emită dispoziție motivată pentru restituirea în natură a imobilului situat în București, sector 3,. colț cu . din teren în suprafață de 124,67 mp și construcție cu excepția apartamentului nr.1 parter, în suprafață de 18,30 mp magazie – 3,62 mp,cota indiviză de 10,58% din părțile de folosință comună și 9,14 mp teren situat sub construcție și restituirea în natură al imobilului situat în București, sector 3, . colț cu . din teren în suprafață de 68,82 mp și construcție, precum și propunerea de acordare de măsuri reparatorii în echivalent pentru apartamentul nr.1, imposibil de restituit în natură.
A fost obligată pârâta la plata sumei de 1600 lei către reclamant cu titlu de cheltuieli de judecată .
Pentru a dispune în acest sens, în sinteză s-a reținut următoarea situație de fapt și de drept.
Reclamantul A. R. G. A. a formulat notificarea pe Legea nr.10/2001 la 4.04.2001 primită de pârâtă la 25.04.2001 și înregistrată sub nr.2792/2001 referitor la restituirea în natură a imobilului situat în București, . – 8 sector 3, constituindu-se două dosare conexate nr.876 și 4848.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că reclamantul este moștenitorul lui I. Gh. M. și a lui M. Evantia, soția lui I. Gh.M..
Din adresa emisă de Direcția de Evidență Imobiliară și Cadastrală din cadrul Primăriei M. București nr.6987/15.07.2009 coroborată cu cea emisă de Direcția Patrimoniu cu nr.10/6867/_/26.07.2011 rezultă că străzile S., N. M. și P. V. nu au purtat alte denumiri sau numire poștale, fiind înscrise două imobile pe ..6 și 8 . anterior anului 1907 numele de .> Din raportul de expertiză tehnică topografică și planurile de amplasament rezultă că terenul din ., identificat pe baza planurile de amplasament din anii 1940 și 1965 și reconstituirea realizată de P. M. București are o suprafață de 124,67 mp din care 83,36 mp suprafața construită și 41,32 mp carte. Terenul de la nr.8 . suprafață de 68,82 mp, în totalitate construit.
A mai rezultat că imobilul notificat din S. nr.6 – 8 sunt două imobile distincte, respectiv cel din . și cel din S. nr.8.
Imobilul din . este compus din construcție tip B (S+P+2) și teren aferent a purtat adresa poștală . colț cu ., iar la nivelul anului 1990 imobilul figura pe .. Imobilul este construit la nivelul anului 1900 cu suprafața construită la sol de 106,18 mp .
Imobilul din . este compus din teren și construcție de 71 mp. Construcția este tip B(S+P+2) ridicată în anul 1920 cu o suprafață construită la sol de 68,13 mp, desfășurată de 270,86 mp, utilă 173,61 mp și locuibilă 95,83 mp.
Din coroborarea probelor rezultă că cele două imobile au fost dobândite de autorul reclamantului în anul 1983, cel situat la acel an pe .(în prezent . . prezent . anul 1898 prin contractul de schimb autentificat sub nr._ din 31.10.1898 de Tribunalul I. – Secția notariat cel situat la acel an pe ..21 fost 25, care în prezent se află pe . colț cu .>
Imobilul a fost preluat de stat în baza Decretului nr.224/1951 privitor la urmărirea imobiliară pentru realizarea creanțelor, fiind scos la vânzare pentru neplata unui impozit de 10.876,85 lei și evaluat la 68.800 lei, dar care nu a fost adjudecat motiv pentru care a fost trecut la stat fără plată.
S-a mai reținut că deși valoarea imobilului a fost mai mare decât creanța nu a fost plătită diferența de valoare, conform art.18 alin.2 din Decretul nr.224/1951.
În aceste condiții instanța a reținut că în speță sunt incidente dispozițiile art.2 alin.1 lit.i din Legea nr.10/2001 și deci imobilul a fost preluat abuziv.
De asemenea a reținut că în cauză sunt incidente și dispozițiile art.4 alin.2 și alin.4 în sensul că de cotele moștenitorilor legale sau testamentare care nu au urma procedura prevăzută la cap.III profită ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite care au depus în termen cererea de restituire.
S-a mai reținut că în baza Legii nr.112/1995 a fost vândut lui R. Ș. M. locuința situată în București, ., parter, . o cameră, bucătărie, WC cu o suprafață de 18,30 mp și o magazie de 3,62 mp cota indiviză de 10,58% din părțile de folosință comune ale imobilului și 9,14 mp teren situat sub construcție, celelalte spații fiind ocupate cu contracte de închiriere sau libere, astfel cum rezultă din copia contractelor de închiriere depuse la dosar și adresele nr.218/5.02.2007 și nr._/2.05.2011 eliberate de Administrația Fondului Imobiliar.
În consecință s-a reținut că reclamantul este îndreptățit la restituirea în natură a spațiului cu excepția celui vândut în baza Legii nr.112/1995 lui R. Ș. M., motiv pentru care s-a admis cererea iar în baza art.274 Cod procedură civilă pârâta a fost obligată și la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva sentinței civile a formulat recurs pârâta P. M. București.
În motivarea cererii de recurs, în sinteză, s-au reținut următoarele critici:
Unitatea deținătoare nu poate să emită decizie după caz dispoziție decât dacă este investită cu soluționarea notificării iar notificarea reclamantului urmează a fi analizată.
Instanța de judecată a dispus restituirea în natură a imobilului fără a clarifica situația juridică a construcțiilor existente în raport de concluziile raportului de expertiză, astfel că motivarea instanței apare a fi superficială.
În ce privește construcția restituită instanța nu a stabilit în ce măsură construcțiile identificate de expert sunt cele ce fac obiectul actului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.3530/1893 de Tribunalul I. – Secția Notariat, în condițiile în care măsurătorile s-au făcut pe exterior.
S-a mai arătat că în cauză s-au formulat obiecțiuni la care expertul nu a răspuns, astfel că nu se cunoaște în ce măsură încăperile existente nu au suferit modificări.
Recurenta arată că obligația instanței de a soluționa în fond notificarea nu o îndreptățește pe aceasta să nesocotească prevederile Legii nr.10/2001.
În ce privește cheltuielile de judecată s-a arătat că în mod greșit au fost admise atâta timp cât nu s-a dovedit culpă procesuală.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Recurenta pârâta a fost notificată de reclamant dovada fiind existența dosarului nr.876 constituit de pârâta în urma notificării (fila 47 dosar fond) și deci a fost ținută să se pronunțe asupra notificării.
Critica potrivit cu care nu ar fi fost clarificată situația juridică a imobilului este nefondată, deoarece instanța de fond a reținut expres că o parte din imobile a fost vândută, iar restul este închiriată sau libere, aflate în posesia pârâtei exercitate prin Administrația Fondului Imobiliar.
La fel este nefondată critică potrivit cu care nu ar fi fost identificată. Dimpotriva chiar pârâta prin nota de reconstituire de la fila 47 dosar fond, a procedat la identificarea imobilelor și a reținut că sunt două imobile în . și ., aspect reținut de instanța de fond.
Afirmația pârâtei potrivit cu care ar fi făcut obiecțiuni la expertiza este falsă din încheierea de ședință din 28.05.2002, rezultă expres că pârâta a arătat că nu face obiecțiuni la expertiză.
În ce privește culpa, sa este evidentă în condițiile în care din anul 2001 nu s-a procedat la soluționarea notificării, motiv pentru care reclamantul a fost nevoit să apeleze la instanțele de judecată. Pentru aceste considerente, reținând că sentința este temeinică și legală, în baza art.312 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul-pârât P. M. BUCUREȘTI prin PRIMARUL GENERAL împotriva Sentinței civile nr. 1096/05.06.2012 pronunțată în dosar nr._ de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A. R. G. A..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 31 octombrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
P. F. M. A. D. Y.
GREFIER
F. J.
RED.PF
Tehnored. MȘ/ 2 ex.
3.12.2012
← Anulare act. Hotărâre din 25-10-2012, Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act. Decizia nr. 1881/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
---|