Legea 10/2001. Decizia nr. 465/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Comentarii

0

Decizia nr. 465/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 31-10-2014 în dosarul nr. 465/2014

Dosar nr._

(_ )

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECTIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA CIVILĂ NR. 465-A

Ședința publică de la 31.10.2014

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE - F. P.

JUDECĂTOR - C. M. T.

GREFIER - RĂDIȚA I.

* * * * * * * * * *

Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de apel formulată de apelanta-pârâtă R. A. ADMINISTRAȚIA PATRIMONIULUI PROTOCOLULUI DE STAT, împotriva sentinței civile nr. 1109/12.09.2007, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III a Civilă în dosarul nr.5093/2005, în contradictoriu cu intimații-reclamanți R. E.-N. și S. M..

P. are ca obiect – contestație la Legea nr. 10/2001.

Dezbaterile în cauză și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 06.10.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Curtea - având nevoie de timp pentru a delibera și pentru ca părțile să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 13.10.2014, la 20.10.2014, la 27.10.2014 și apoi 31.10.2014, când a pronunțat următoarea decizie:

CURTEA,

Asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.1109/12.09.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția III-a Civilă, în dosarul nr._ (5093/2005) s-a admis cererea formulată de reclamanții R. E. N. și K. E. în contradictoriu cu intimata RA APPS, a anulat Decizia nr. 355/22.09.2005 emisă de intimată și a dispus restituirea în natură către contestatori a apartamentului nr.1 situat în București, Piața Amzei nr. 15, sector 1.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de judecată a reținut următoarele:

„La data de 24.10.2005 s-a înregistrat la Tribunalul București - Secția a III a Civilă –dosarul cu nr. 5093/24.10.2005 prin care contestatorii R. E. N. și K. E. au formulat contestație împotriva Deciziei nr.335/22.09.2005 a A.P.P.S pe care a primit-o la 27.09.2005, deoarece o consideră nelegală și netemeinică.

În motivare se arată în esență că au solicitat restituirea în natură a imobilului formulat din teren și construcțiile aflate pe acesta, situat în București, Piața Amzei nr.15, sector 1, conform prevederilor Legii nr.10/2001 prin notificarea nr.1166/13.08.2001 depusă la Biroul Executorului Judecătoresc V. P. cu sediul în București, fiind soluționată prin Decizia nr. 355/22.09.2005 emisă de Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat R.A, prin respingea solicitării domnilor S. I. N., K. Quaranta Z E. privind restituirea în natură a apartamentului nr.1 cu terenul aferent situat în București, Piața Amzei nr.15, sector 1, ca nedovedită conform prevederilor Legii nr.10/2001.

Contestatorul R. E. N., conform dispozițiilor instanței de la termenul anterior a depus la data de 5.05.2006 PRECIZARE LA CONTESTATIA pe care a formulat-o împotriva Deciziei nr.335/22.09.2005 emisă de Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat R.A., cu sediul în București, ., sector 1, solicitând instanței de judecată: În principal:

1.să constate că a îndeplinit obligațiile legale de a depune în termen legal actele doveditoare pentru soluționarea notificării de restituire în natură a imobilului din București, Piața Amzei, nr. 15, sector 1;

2.să anuleze Decizia nr. 335/22.09.2005 emisă de A.P.P.S. - R.A. care a soluționat notificarea numai sub aspect procedural privind pretinsa nedepunerea actelor doveditoare notificării, ca nelegală și netemeinică;

3.să oblige A.P.P.S. - R.A. la emiterea unei noi Decizii, cel mai târziu în termen de 60 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, care sa aibă în vedere fondul notificării, actele doveditoare depuse precum și drepturile contestatorului și ale celorlalți coproprietari, în raport cu dispozițiile legale in vigoare.

In subsidiar, în cazul în care se va aprecia că etapa administrativă de soluționare a

notificării a fost parcursă atât sub aspect procedural cât și printr-o soluție de fond, să se constate nelegalitatea Deciziei nr.335/22.09.2005 emisă de A.P.P.S. - R.A., să se anuleze și să se dispună restituirea în natură a apartamentului nr. 1 din imobilul situat în București, Piața Amzei, nr. 15, sector 1 către R. E. N., K. Quaranta di Zulino E. și S. 1. N..

In fapt, prin notificarea nr.1166 din 13.08.2001, transmisă prin intermediul B.E" V. P. notificarea nr.1166/13.08.2001 au solicitat Municipiului București, Primăriei Municipiului București, prin Primar General, ca R. E. N., K. Quaranta di Zulino E. și S. I.N., să li se restituie în natură imobilul format din (teren și construcție) situat în București, Piața Amzei, nr.15, sector 1. Notificarea a fost adresată Primăriei întrucât nu cunoșteam altă unitate deținătoare a apartamentelor aflate în imobilul din București, Piața Amzei, nr, 15, sector 1.

Prin cererea înregistrată la Primărie cu nr. 20.834/11.03.2003, în completarea dosarului format cu nr.12.459/13.08.2001, am depus Întreaga documentație necesară notificării, respectiv acte de stare civilă și acte din care rezultă că autorii noștri au fost deținătorii capitalului social al societății comerciale Imobiliara Amzei S.A., deținătoarea imobilului pentru care solicită restituirea în natură.

Deși toate actele justificative necesare soluționării favorabile cererii întemeiată pe legea 10/2001 sunt depuse la Primărie, nu au primit din partea municipiului București nici un răspuns privind stadiul soluționării dosarului și nici o îndrumare de a ne adresa către alt deținător ( A.P.P.S. - R.A. ) dar nici nu am primit nici o Decizie/Dispoziție a Primarului General.

La data de 27.09.2005 li s-a comunicat Decizia nr. 355/22.09.2005 emisa de A.P.P.S. - R.A., prin care aceasta arată în mod unilateral că este deținătoarea apartamentului nr.1 din București, Piața Amzei, nr.15, sector 1 precum și a terenului aferent în suprafață de 3,63 mp, aflate în patrimoniul privat al statului. Totodată prin decizie mi se respinge notificarea formulată în baza Legii 10/2001 privind restituirea în natură a apartamentului „cu motivarea ca nedovedită conform prevederilor Legii nr.10/2001 ".

Contestația împotriva Deciziei nr. 335/22.09.2005 emisă de Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat R.A. privește netemeinicia și nelegalitatea acesteia pentru următoarele considerente:

a)Prin Decizia nr. 335/22 09.2005 nu s-a soluționat în fond notificarea ci doar s-a respins pentru un aspect procedural, în sensul că până la data notificării nu ar fi depus înscrisurile necesare doveditoare. Această motivare este greșită deoarece, necunoscând deținătoarea imobilului din Piața Amzei, nr.15 și cu atât mai puțin necunoscând că apartamentul 1 al acelei construcții se află în mod distinct în patrimoniul A.P.P.S. - R.A., s-au adresat Primăriei Municipiului București, la care am comunicat atât notificarea cât și actele justificative, IN TERMEN LEGAL, potrivit dispozițiilor art.26 din Legea nr.10/2001 (redactarea în vigoare la data comunicării notificării, actualmente art.28);

a)Prin actele doveditoare depuse încă din anul 2003 dovedesc, calitatea de succesor al autorilor săi ( E. K., E. K., Vismes Alexandrine, N. K. ), calitatea de acționari ai S.C. IMOBILIARA AMZEI S.A. a autorilor lor precum și dreptul de proprietate al autorilor care au deținut terenul pe care s-a edificat construcția ce a fost proprietatea S.C. IMOBILIARA S.A. In consecință imobilul revendicat în natură se încadrează în prevederile legale și ar putea fi restituit în natură, măcar acele apartamente care nu au făcut obiectul unor acte de înstrăinare încheiate cu

respectarea prevederilor legal.

b)și-au îndeplinit toate obligațiile legale prevăzute de legea 10/2001, în sensul că am trimis în termen legal notificarea prin executor judecătoresc și am depus actele doveditoarea fără ca acestea să îmi comunice altă deținătoare.

a)Municipiul București deși a transmis către A.P.P.S. - R.A. notificarea nu a comunicat și actele depuse în susținerea acesteia. Pe de altă parte nici Primăria și nici A.P.P.S. R.A. nu i-au adus la cunoștință acesta declinare de competență privind soluționarea notificării - în ceea ce privește apartamentul nr.1- pentru a putea să depune la A.P.P.S. - R.A. încă un set de acte doveditoare,încălcând prevederile art.25 din legea nr.10/2001 (redactarea inițială, în vigoare la data comunicării actelor, actual art.27).

b)Obligația de comunicare a actelor doveditoare către A.P.P.S. - R.A., acte deja depuse la Primărie din data de 11.03.2003, revenea acesteia întrucât adresa către A.P.P.S. - R.A. este ulterioară - din data de 23.05.2003, iar dispozițiile art.27 nu îi sunt aplicabile, întrucât nu a cunoscut cine este unitate deținătoare, care soluționează doar o parte din notificarea (pentru apartamentul 1 ) și aceasta nu i-a prezentat pretinsul titlu în baza căreia deține apartamentul.

Față de motivele de nelegalitate și netemeinicie prezentate mai sus, Decizia nr.355/2005 a A.P.P.S. - R.A. contravine legii nr.10/2001, întrucât nu au nici o culpă în necomunicarea actelor doveditoare care justifică cererea de restituire în natură.

In consecință în baza probelor ce le va administra să se observe, că alături de ceilalți 2 petenți - K. Quaranta din Zulino E. și S. I. N., sunt persoane îndreptățite să li se restituie în natură apartamentul nr. 1 din București, Piață Amzei, nr.15, sector 1, întrucât sunt îndeplinite condițiile de fapt și de drept:

a)Imobilul din București, Piața Amzei, nr.15, sector 1 s-a aflat în proprietatea IMOBILIARA AMZEI S.A., o societate comercială având ca acționari pe membrii familiei K.. La data respectivă pe terenul ce fusese proprietatea lui E. K. s-a realizat un imobil având spații comerciale la parter și apartamente de locuit la etaje. Aceasta investiție imobiliară fost făcută prin intermediul unei societăți comerciale (de familie). Prin Decretul nr.92/1950, imobilul a fost preluat de stat - poziția 3908, preluarea fiind abuzivă, întrucât decretul avea aplicare față de proprietari persoane fizice și nu față de proprietari persoane juridice. Această preluare dovedește de fapt că autoritățile de la acea vreme au asimilat pe acționarii societății proprietatea IMOBILIARA AMZEI S.A., ca fiind proprietarii imobilului.

b)Odată cu modificarea legii nr.10/2001 prin dispozițiile Legii nr.247/2005, aprecierea că cererea de restituire în natură a imobilului (apartamente liber, spații comerciale libere și teren aferent), și în temeiul dispozițiilor art. 21 din cap.VII, titlul VII al Legii 247/2005. In acest sens fac dovada succesiunii după autorii lor Emanual K., E. K., Vismes Alexandrine, N. K., înmatricularea S.C. IMOBILIARA AMZEI S.A. și extrasul cu acționarii acesteia, actul de vânzare - cumpărare al terenului între K. E. și firma sa IMOBILIARA AMZEI S.A., înscrierea în cartea funciara din București a proprietarului Imobiliara Amzei S.A.

Soluția de restituire în natură a apartamentului 1 din București, Piața Amzei, nr.15, sector 1, este legală și are avantajul că răspunde cerințelor petenților.

In drept, art. 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27 și 28 din Legea_ și normele de aplicare ale acesteia, art. 21 din cap. VII, titlul VII al Legii 247/2005.

La data de 22.06.2006 R. A. "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", cu sediul în București, . - 8, sector 1, intimata în cauza conformează obiectul dosarului nr. 965/2004, aflat pe rolul acestei instanțe, prin reprezentant legal, Director General C. N. V., formulează prezenta ÎNTÂMPINARE prin care solicita respingerea contestați ei formulată de contestatorul R. E. N., împotriva Deciziei nr.335/22.09.2005 emisă de R.A. « A.P.P.S. », ca fiind neîntemeiată.

Potrivit dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 10/200 1: "actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum si, in cazul moștenitorilor, cele care atesta aceasta calitate, vor fi depuse ca anexe la notificare o data cu aceasta sau in termenul de cel mult 18 luni de la data intrării in vigoare a prezentei legi". Termenul de 18 luni prevăzut pentru depunerea actelor doveditoare a fost prelungit pana la data de 01.07.2003 prin Legea nr. 298/2003. Deși prin notificare petenții susțin ca dovada dreptului de proprietate urmează sa fie făcuta in termenul prevăzut de lege, la dosarul de notificare nu au fost depuse alte acte in susținerea cererii sale, astfel ca prin Decizia nr.335/22.09.2005, R.A. »A.P.P.S. » a respins cererea reclamanților R. E. N., Kretulescu Quaranta di Zulino E. si Savoiu I. N., de restituire in natura a imobilului solicitat. Arătam instanței ca Primăria Municipiului București, ne-a transmis notificarea d- lor R. E. N., Kretulescu Quaranta di Zulino E. si Savoiu I. N. fara nici un act. Nu avem cunoștința daca reclamanta a mai depus ulterior notificării alte acte in susținerea acesteia. Acest fapt nu poate fi imputat regiei care avea obligația sa se pronunțe cu privire la notificare, in baza actelor anexate acesteia. Mai mult decât atât, R.A. -A.P.P.S, pentru a se putea pronunța motivat si temeinic, evitând astfel eventualele litigii, a trimis Primăriei Municipiului București adresa nr. 5038/07.05.2004 solicitând acesteia transmiterea tuturor actelor doveditoare depuse de petenți in dovedirea calității de persoane îndreptățite. Aceasta cerere a rămas fără răspuns astfel ca R.A. - A.P.P.S., investita cu soluționarea notificării petenților, s-a pronunțat respingând-o, întrucât aceasta nu a fost susținuta de actele doveditoare din care sa reiasă calitatea de persoana îndreptățită a reclamantei, așa cum sunt ele prevăzute de N.G. nr. 498/2003, respectiv:actul de proprietate prin care sa dovedească ca autorii săi au avut in proprietate imobilul solicitat; certificat de moștenitor sau de calitate de moștenitor din care sa reiasă ca petenții sunt moștenitorii foștilor proprietari; autorizația de construcție si planurile anexa la aceasta; istoric de rol emis de Direcția de Taxe si Impozite sector/ din care sa reiasă data si motivul închiderii rolului fiscal si ultimul plătitor înainte de . statului; istoric de artera si nr. posta; expertiza tehnica de identificare a imobilului, cu limite si vecinătăți;- toate actele de stare civila din care sa reiasă calitatea de persoana îndreptățită a petenților;

- declarație autentificata din care sa reiasă ca nu s-au primit despăgubiri pentru imobilul solicitat;

- dovada ca imobilul solicitat nu a făcut obiectul altei legi de reparație;

- copie B.L/C.l. conform cu originalul;

- acte in copii legalizate .

Referitor la decizia ce este contestata prin prezenta acțiune, arată instanței că aceasta cuprinde motivarea împrejurărilor de fapt si de drept care au condus la adoptarea ei, așa cum prevede legislația in vigoare privitoare la regimul juridic al imobilelor preluate abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Referitor la capătul de cerere (subsidiar) prin care se solicita restituirea in natura a imobilului solicitat, ii consideram neîntemeiată pentru următoarele motive:

- Legea nr.10/2001 prevede ca imobilele ce fac obiectul acestei legi sunt restituite prin dispoziție sau decizie emisa de unitatea deținătoare. Așadar, in cadrul contestației împotriva deciziei sau dispoziției emisa in temeiul acestui act normativ, instanța de judecata este chemata sa se pronunțe - pe baza actelor ce au stat la baza emiterii actului contestat-asupra legalității si temeiniciei acesteia.

In cazul anularii actului, instanța nu poate dispune restituirea imobilului - atribuție conferită de lege deținătorului imobilului, ci numai obligarea unității deținătoare la emiterea unei decizii in acest sens, astfel respectându-se prevederile exprese ale Legii nr.10/2001 si atribuțiile puterii judecătorești.

Un alt argument in susținerea celor învederate este acela ca nu ne aflam în ipoteza unei acțiuni in revendicare pentru ca instanța sa oblige parata la restituire, sau . petitorie, ci . care reclamanții critica temeinicia deciziei emise de regie. In acest caz controlul jurisdicțional se concretizează prin menținerea actului atacat sau anularea lui si obligarea unității deținătoare la emiterea unui alt act, in concordanta cu înscrisurile depuse de petenți in dovedirea cererii si cu respectarea dispozițiilor legii pe care instanța le considera încălcate.

F. de cele menționate, solicită instanței respingerea contestației reclamantei ca fiind neîntemeiata, menținerea Deciziei nr.335/22.09.2005 ca temeinica si legala.

In dovedirea celor susținute solicită proba cu înscrisuri si orice alte probe a căror necesitate va reieși din dezbateri.

Au fost depuse actele care au stat la baza emiterii Deciziei contestate, precum și actele depuse de reclamanți la PMB și neînaintate unității deținătoare.

Analizând contestați a formulata, Decizia contestata si probele administrate in cauza, Tribunalul apreciază ca aceasta este întemeiata si urmează a fi admisa pentru următoarele considerente:

În fapt, prin cererea de chemare in judecată, contestatorii R. E. N. si K. E., au solicitat, in principal, instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să: - constate ca petentul Hideanu E. și-a îndeplinit obligațiile legale de a depune in termen legal actele doveditoare pentru soluționarea notificării de restituire in natura a imobilului din București, Piața Amzei nr.15, sector 1;- sa anuleze Decizia nr. 335/22.09.2005 emisa de RA- APPS care a soluționat notificarea numai sub aspect procedural privind pretinsa nedepunere a actelor doveditoare notificării, ca nelegala si netemeinică - sa oblige RA-APPS la emiterea unei noi Decizii cel mai târziu in termen de 60 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, care sa aibă in vedere fondul notificării, actele doveditoare depuse precum si drepturile petentului si ale celorlalți coproprietari, in raport, cu dispozițiile legale in vigoare. In subsidiar, a solicitat in cazul in care instanța va considera ca etapa administrativa de soluționare a notificării a fost parcursa atât sub aspect procedural cat si printr-o soluție de fond, sa constate instanța ne/egalitatea Deciziei nr.335/22.09.2005 emisa de RA-APPS, sa o anuleze si sa dispună restituirea in natura a apartamentului nr.1 din imobilul situat in București, Piața Amzei nr.15, sector 1 către R. E. N., Kretulescu Quaranta di Zulino E. si Savoiu I. N.. In drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr.10/2001. Pe fondul cauzei învederează instanței următoarele: Prin notificarea nr._/13.08.2001, înregistrata la Primăria Municipiului București, d-nii R. E. N., Kretulescu Quaranta di Zulino E. si Savoiu I. N. au solicitat restituirea in natura a imobilului situat in București, Piața Amzei nr.15. sector 1. Având în vedere ca imobilul sus menționat se afla în administrarea R.A."A.P.P.S. așa cum reiese din HG nr. 60/2005, modificata prin Legea nr.265/2005 (anexa 6, poziția nr.195) aparțin domeniului privat al statului, Primăria Municipiului București ne-a transmis notificarea, in vederea soluționării acesteia.

Prin Decizia nr. 355/22.09.2005 emisă de Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat R.A, privind soluționarea dosarului întocmit în baza Notificării înregistrată la Primăria Municipiul București sub nr._/13.08.2001, transmisă spre soluționare la R.A. - A.P.P.S și înregistrată sub nr.6331/23.05.2003, prin care domnii S. I. N., R. E., și K. Z E., au solicitat restituirea în natură a imobilului formulat din teren și construcțiile aflate pe acesta, situat în București, Piața Amzei nr.15, sector 1, conform prevederilor Legii nr.10/2001, s-a respins ca nedovedită notificarea.

Ca urmare a cercetării judecătorești efectuata în cauza, în temeiul art.24 alin.7 si 8 din legea nr. 10/2001, in cadrul controlului judecătoresc deplin asupra procedurii administrative reglementate de legea nr. 10/2001, Tribunalul retine ca dimpotrivă reclamanții au făcut dovada calității acestora de persoane îndreptățite, preluării abuzive de către stat și posibilitatea restituirii în natură a imobilului.

Reclamanții au făcut dovada calității acestora de persoane îndreptățite, în sensul arte 3 din legea nr._, respectiv dovada calității de moștenitori de pe urma - autorilor lor E. K., E. K. Vismes Alexandrine, N. K..

Această dovadă este reprezentată de certificatul de moștenitor de pe urma defunctului K. Caracciolo Nicolas, a defunctei Vismes de Ponthieu Alexandrine nr.194/1992 eliberat de notariatul de Stat Prahova și nr.824/1989 eliberat de Notariatul de Stat al Sectorului 3 București, a defuncților E. K. și E. K. nr.2868/1953 eliberat de Notariatul de Stat Principal al Raionului T. V., Regiunea București.

Cum din înscrisuri rezultă că naționalizarea imobilului s-a efectuat în anul 1950, în baza Decretului nr.92/1950 de pe numele autorilor reclamanților, iar în raport de dispozițiile art.22 indice 1 alin.1 și 2 din legea nr.247/2005, în astfel de litigii, dovada dreptului de proprietate se poate face cu orice mijloc de probă, chiar și numai cu dovada că preluarea de către stat s-a efectuat de pe numele autorului indicat ( "in absenta unor probe contrare, persoana individualizata in actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus in executare măsura preluării abuzive este presupusa ca deține imobilul sub nume de proprietar”: Tribunalul apreciază că s-a dovedit dreptul de proprietate al autorilor reclamanților.

Prin urmare, față de dovada calității de proprietari a autorilor reclamanților și dovada calității de moștenitori a acestora, Tribunalul conchide că reclamanții au făcut dovada că sunt persoane îndreptăți te în sensul art.3 din legea nr.10/2001.

Caracterul abuziv al preluărilor imobilelor naționalizate, în baza Decretului nr.92/1950 este de necontestat, în raport de dispozițiile art. 2 alin.1 litera a) din legea nr.10/2001 precum și de neconformitatea Decretului cu Constituția României din anul 1948, care proteja proprietatea privată.

Astfel, potrivit art. 8 din Constituția din 1948: " Proprietatea particulara si dreptul de moștenire sunt recunoscute si garantate prin lege (2) Proprietatea particulara, agonisita prin munca si economisire, se bucura de o protecție speciala. "De asemenea, potrivit art.10 din aceeași Constituție " Pot fi făcute exproprieri pentru cauza de utilitate publica pe baza unei legi si cu o dreapta si prealabila despăgubire stabilita de justiție", iar potrivit art.11 "Când interesul general cere, mijloacele de producție, băncile și societățile de asigurare care sunt proprietate particulara a persoanelor fizice sau juridice, pot deveni proprietatea Statului, aducă bun al poporului, in condițiile prevăzute de lege. "

Or, având in vedere pe de o parte împrejurarea ca prin aplicarea Decretului nr.92/1950 a fost naționalizat imobilul proprietate particulara al autorilor reclamanților, fără dreapta si prealabila despăgubire, fără ca acesta sa constituie un imobil din categoria prevăzută de art.11 din Constituție, rezulta fără putința de tăgadă neconstituționalitatea sa.

Mai mult, acesta era neconstituțional si in raport de arte 17 din Declarația Universala a Drepturilor omului adoptata de Adunarea Generala a O. din 10.12.1948: "(1) Orice om are dreptul de a poseda avere atât singur cat si împreuna cu alții. ( 2) Nimeni nu poate fi deposedat arbitral de averea sa" dispoziții ce se aplicau cu prioritate in raport cu dispozițiile legale interne.

Cum nelegalitatea preluării este data de ambele considerente, Tribunalul a stabilit in temeiul art. 6 alin.3 din legea nr.213/1998 ca imobilul a fost preluat de Stat fără un titlu valabil.

În cauză nu au fost dovedite împrejurări din care să rezulte imposibilitatea restituirii în natură a apartamentului, motiv pentru care va admite și această cerere.

In raport de toate aceste considerente, tribunalul va admite contestația, va anula Decizia contestata si va obliga intimatul sa restituirea în natură către contestatori a apartamentului nr. 1 situat în București, Piața Amzei nr. 15, sector 1”.

Împotriva sentinței civile nr. 1109/19.09.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția III-a Civilă în dosarul nr._ a formulat apel Administrația Patrimoniului și Protocolului de Stat – RA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea apelului, s-a arătat că instanța a reținut în mod greșit faptul că reclamanții au făcut dovada că sunt persoane îndreptățite la stabilirea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr.10/2001.

Imobilul în litigiu se află în administrarea Administrației Patrimoniului și Protocolului de Stat – RA conform H.G. nr.60/2005 modificată prin H.G.nr.265/2005 anexa 4, proprietatea privată a statului poziția nr.195.

Decizia nr.335/22.09.2005 emisă de Administrația Patrimoniului și Protocolului de Stat – RA a fost emisă cu deplina respectare a prevederilor art.22 din Legea nr.10/2001 și ale H.G. nr.498/2003 privind Normele Metodologice de aplicare a legii, care prevedeau un termen pentru depunerea înscrisurilor doveditoare – respectiv 01.07.2003 – înscrisuri anume prevăzute de lege privind dreptul de proprietate și calitatea de moștenitori ai titularilor notificării în raport de autorii lor foști proprietari ai imobilului.

Or, Primăria Municipiului București a dispus restituirea notificării către APPS RA, fără a fi însoțită de actele doveditoare corespunzătoare, apelanta astfel a emis o decizie de respingere a notificării, privind restituirea în natură a imobilului, legală și temeinică.

Depunerea la dosar în instanță de către contestatori a actelor doveditoare, nu sunt în măsură să demonstreze nelegalitatea și netemeinicia deciziei, care a respectat prevederile legale, în plus era necesară o expertiză de identificare a imobilului pentru a se aprecia asupra restituirii apartamentului nr.1 situat în București, Piața Amzei, nr.15, sector 1.

Sentința privind obligarea la restituirea în natură a imobilului este nelegală, cel mult, instanța, dacă ar fi considerat că s-au depus înscrisurile doveditoare corespunzătoare conform Legii nr.10/2001, trebuia să oblige pe apelantă la emiterea unei noi decizii, cu respectarea dispozițiilor sentinței având în vedere că restituirea în natură, în cazul anulării unei decizii emise în baza unei proceduri administrative, este atributul conferit de lege, deținătorului imobilului.

S-a solicitat admiterea apelului conform art.282 și următoarele Cod procedură civilă, schimbarea sentinței apelate, în sensul respingerii contestației ca neîntemeiată și menținerii Deciziei nr.335/22.09.2005 emisă în baza Legii nr.10/2001 de către RA - Administrația Patrimoniului și Protocolului de Stat ca fiind temeinică și legală.

S-a solicitat proba cu înscrisuri și expertiza tehnică de identificare a imobilului.

La data de 19.02.2008, intimata –contestatoare K. Quaranta di Zulino E. a depus întâmpinare la dosar, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, întrucât notificarea s-a soluționat chiar cu nerespectarea art.22 din Legea nr.10/2001 astfel cum s-a modificat prin Legea nr.-247/2005 – care a statuat că actele urmau sa se depună „până la data soluționării notificării”, iar Primăria Municipiului București a transmis notificarea către apelantă fără a anexa întreaga documentație pe care contestatorii o depuseseră la dosarul administrativ.

În plus, menționarea în anexa la Decretul nr.92/1950 de naționalizare a imobilului, conform art.22¹ alin.1 și 2 din Legea nr.247/2005, instituie o prezumție de proprietate în favoarea persoanei înscrise în actul de preluare, în cazul contestatorilor, societatea anonimă „Imobiliara Amzei RA ai cărei acționari asociați au fost autorii acestora pe care contestatorii îi moștenesc, potrivit certificatelor de moștenitor depuse la dosar.

Iar o expertiză tehnică de identificare nu se impune, imobilul fiind clar delimitat, cu adresa poștală exactă, care nu s-a modificat în timp, el existând în natură și nefiind solicitat ori restituit către alte persoane.

La data de 25.02.2008 a depus întâmpinare la dosar, contestatorul R. E. N., care de asemenea a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

În ședința publică din 07.04.2008 s-a depus la dosar certificatul de atestare pe numele K. Quaranta di Zulino E. a decesului din data de 21.01.2008 la Fidenza – Parma, Italia și în traducere legalizată, declarația autentificată sub nr.6565/08.12.2004 la BNP Asociați M. P. și S. – B. T.,. Prin care arată că a cunoscut personal pe K. N., fiul lui K. E. și K. E., care apare în unele acte cu numele de K. Nicolas Caracciolo – nume suplimentar, adăugând ca urmare a adoptării tatălui său de către un cetățean italian cu acest nume, iar soția pe numele de K. Quaranta di Zulino E., este în viață, domiciliată în Italia (filele 30-34).

S-a depus – de asemenea - și Certificatul de moștenitor nr.194/11.02.1992 emis de Notariatul de Stat Câmpina, județul Prahova de pe urma defunctului K. Caracciolo Nicolas (decesul având loc la 17.11.1985 la R. – Italia) menționând ca unica legatară testamentară pe K. Quaranta di Zulino E. domiciliată în Italia (fila 35).

La data de 07.04.2008, s-a suspendat judecarea cauzei conform art.243 pct.1 Cod procedură civilă până la introducerea în cauză a moștenitorilor intimatei contestatoare decedate.

S-a depus la filele 51 – 52 din dosar, adresa de la Camera Notarilor Publici către Administrația Patrimoniului și Protocolului de Stat – RA, că s-a deschis dosar de succesiune pe numele Quaranta di Zulino E., decedată la data de 20.01.2008, cu ultimul domiciliu în Italia, Fidenza – înregistrat la BNP „E. G.” – dosar succesoral nr.42/2008 – părțile învederând în cauză că sunt probleme între moștenitori, astfel succesiunea nu s-a finalizat.

Prin decizia civilă nr.240/A/31.03.2010 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie, s-a constatat perimat apelul, dar decizia a fost casată prin decizia nr.4052/13.05.2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu menținerea soluției de suspendare a judecării cauzei potrivit art.243 (1) Cod procedură civilă și trimiterea dosarului instanței de apel.

S-a depus la dosar o copie de pe certificatul de legatar nr.03/17.01.2012 emis de BNP G. E. – S. S. – D. T.- F. B. (copie certificată conform art.112 Cod procedură civilă – filele 75-76 dosar apel) care atestă că de pe urma defunctei Quaranta di Zulino E. cetățean italian, dcedată la 21.01.2008 a rămas legatar universal, S. M., conform testamentului olograf din 10.11.2003, publicat la 23.04.2008 cu nr.7976 la Parma de notar Giovanni Fontanabona.

LA data de 15.04.2013 s-a repus cauza pe rol, fiind citat moștenitorul S. M., conform certificatului de moștenitor susmenționat, continuator al contestatoarei intimate decedate.

S-a încuviințat proba cu înscrisuri în cauză, fiind prorogată proba cu expertiză tehnică privind identificarea imobilului solicitată de către apelantă – care ulterior nu a mai insistat în administrarea ei.

Din oficiu, s-a solicitat de către Curte, de la Arhivele Naționale Centrale, titlul de proprietate respectiv contractul de cumpărare de la E. K., de către societatea anonimă „Imobiliara Amzei” autentificat la Tribunalul I., sub nr._/1935 și transcris sub nr._/1935, cu referire la imobilul situat în București, ..17, colț cu/și Piața Amzei nr.15, sector 1, cu întreaga documentație și proces – verbal de către Cartea Funciară nr.1470/06.03.1940 (schițe, plan cadastral etc.).

Arhivele Naționale – Istorice Centrale – au comunicat la dosar actul susmenționat cu precizarea că actul nu este însoțit de schița plan (filele 94-96) prin care E. K. a vândut („de veci”) terenul proprietatea sa din Piața Amzei, nr.15 și ..17, așa cum i-a rămas în urma exproprierii făcută de Primăria Municipiului București – în suprafață de 850-900 mp. pentru prețul achitat integral de 4 milioane lei, către „Imobiliara – Amzei” SA (filele 94-96).

M.A.I. - Arhivele Naționale – Serviciul Municipiului București au comunicat, de asemenea, documentele emise de Comisiunea pentru Înființarea Cărților Funciare în București, privind imobilul situat în ..17 colț cu/și Piața Amzei, nr.15, respectiv (filele 99-104 dosar apel):

- Partea I, Partea a II-a, Partea a III-a;

- Proces – verbal nr.1470/06.03.1940;

- Proces - verbal din 06.03.1940 din dosar nr.1488/1940;

- Extras Planul Cadastral nr.50 verificat în 1947.

Din documentația susmenționată rezultă că imobilul are întinderea de 1206 mp. constând în teren cu casă și trei curți având: subsol, parter și 6 etaje; la parter – 11 prăvălii și 4 birouri, la etajele 1 – 5, fiecare având câte 7 apartamente, la etajul 6 cu 6 apartamente și 12 camere de servitori, iar la subsol, boxe și pivnițe pentru prăvălii aparținând „Imobiliara Amzei” SA în proprietate (filele 101 – 102).

Apelanta a depus la dosar Protocolul încheiat între Consiliul General al Municipiului București și Administrația Patrimoniului și Protocolului de Stat – RA de preluare în patrimoniu de către Administrația Patrimoniului și Protocolului de Stat – RA conform H.G. nr.39/30.01.1996 a mai multor imobile cu anexele și terenurile aferente în administrare, începând cu 01.03.1996 și Proces Verbal de preluare din 12.04.1996 cu tabelul anexă având menționat (filele 109) și imobilul în litigiu, respectiv Piața Amzei, nr.15, etajul 1, . (având chiriaș pe M. E.), cu 4 camere (4+H+CS), suprafață locuibilă – 99,93 mp. și suprafața dependințelor – 39,91 mp., H.G. nr.39/30.01.1996 cu lista imobilelor preluate și un extras de pe portal privind situația unei alte cauze aflate pe rolul Tribunalului București - Secția V-a Civilă - dosar nr._/3/2011 înregistrat la 09.11.2011 având ca reclamant pe S. M. și pârâții Municipiul București și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice din care rezultă și pronunțarea unei soluții de admitere a cererii pentru imobilul din Piața Amzei, nr.15.

S-a pus în vedere depunerea de către părți a sentinței și respectiv a soluției din calea de atac.

Curtea, din oficiu, a obținut la dosar, și bilanțul S.A.R. „Imobiliara Amzei” încheiat la 31.12.1949, precum și de pe Contul de Profit și pierderi al aceleiași societăți de la Oficiul Registrului Comerțului București (fila 121) respectiv Lista acționarilor prezenți la Ședința Adunării Generale Ordinare a S.A.R. „Imobiliara Amzei” din 12.01.1950 de la Registrul Comerțului (fila 124) din care rezultă următorii acționari (la total acțiuni 20.000).

1. K. N. – 8.980:
2. K. E. – 5.570;
3. A..L.De Vismes – 4.000;
4. K. E. – 800;
5. P. A. – 200:
6. Wolf Asderban – 430:
7. C. I. – 20.

Direcția Juridic din cadrul Primăriei Municipiului București a comunicat existența pe rolul Judecătoriei sectorului 1 București a mai multe dosare având ca obiect revendicarea unor spații din imobilul din Piața Amzei nr.15, sector 1 având ca reclamant pe R. E. N. – respinse ori perimate, dar și de reclamantul S. M. – dosarul nr._/3/2011 care a primit deja o soluție de admitere a acțiunii (filele 126-127).

Curtea a pus în vedere părților să-și exprime opinia cu privire la eventuala incidență a Legii nr.165/2013 în cauza pendinte.

Intimatul – contestator R. E. N. a prezentat la solicitarea instanței situația acționarilor SAR Imobiliara – identică celei depuse la dosar de către Arhivele Naționale, în plus calculându-se procentul în acțiunile totale, al autorilor deținători (primii 4) de 44,90%, 27,85%, 4% și 25%, cu precizarea că sunt incidente prevederile art.1,2 și 4 din legea nr.165/2013, în sensul că prevalează principiul restituirii în natură, iar pentru acest apartament nr.1 etajul 1 este preferabilă restituirea în natură, în locul acordării de măsuri compensatorii (fila 129).

Administrația Patrimoniului și Protocolului de Stat – RA a depus precizări la dosar, în sensul că este incidentă Legea nr.165/2013 privind acordarea măsurilor compensatorii prin puncte (conform art.4 care statuează că – noua lege este de imediată aplicare), având în vedere deținerea de acțiuni parțiale din capitalul Imobiliara Amzei de către autori, de 60,825%.

Intimatul S. M. a depus prin avocatul său la dosar, sentința civilă nr.988/16.05.2013 pronunțată de Tribunalul București - Secția V-a Civilă în dosarul nr._/3/2011 prin care – în esență – s-a admis cererea principală formulată de reclamantul S. M., s-a admis cererea de intervenție principală formulată de R. E. N. – în contradictoriu cu Municipiul București prin Primarul General și a constatat calitatea de persoane îndreptățite pentru reclamant și intervenient (cota de 60,82% și respectiv 35,42%) la măsuri reparatorii pentru imobilul din București Piața Amzei nr.15 (teren în suprafață de 1004 mp. și construcții) – filele 38 – 41 copie certificată a sentinței, la care s-a atașat o copie de pe recursul Municipiului București (filele 44 – 45) declarat împotriva sentinței susmenționate.

La termenul acordat în acest sens – 06.10.2014 s-a depus și copie certificată de pe decizia civilă nr.730/29.04.2014 pronunțată în dosarul nr._/3/2011 (227/2014) de Curtea de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie (filele 49-54), prin care s-a admis recursul Municipiului București declarat împotriva sentinței civile nr.988/16.05.2013 a Tribunalului București - Secția V-a Civilă, s-a modificat în parte sentința atacată, în sensul că a obligat pe pârâtul Municipiul București să direcționeze notificarea reclamantului și intervenientului principal – către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – pentru competentă soluționare, în temeiul art.31 alin.3 din Legea nr.10/2001, fiind menținute celelalte dispoziții ale sentinței civile atacate.

Decizia C.A.B. s-a pronunțat cu mențiunea „irevocabilă”.

La termenul din 06.10.2014, la întrebarea instanței părțile au învederat că nu mai au cereri ori probatorii de administrat, cauza fiind reținută în pronunțare.

Apelul este fondat pentru considerentele ce urmează:

Mai întâi, Curtea constată că într-adevăr, potrivit înscrisurilor administrate în cauză, încă din anul 1996 apelanta RA - Administrația Patrimoniului și Protocolului de Stat a preluat conform H.G. nr.39/1996, în patrimoniul său (care a determinat și o modificare a capitalului social) mai multe imobile – spre administrare de la C.G.M.B. – între acestea fiind evidențiat și apartamentul nr.1 de la etajul 1 din imobilul din ..15, sector 1 București, cu indicarea exactă a suprafețelor spațiilor de locuit și anexelor, astfel că o expertiză tehnică de identificare a acestui apartament, conform criticii din apel, nu era utilă cauzei, fiind și motivul pentru care, nici apelanta nu a insistat în administrarea unei astfel de probe.

Practic – restul imobilului din ..15, a rămas în administrarea Municipiului București (întregul imobil fiind descris în actele obținute de la Arhivele Naționale – Serviciul Municipiului București – ca fiind teren și clădire compusă din subsol, parter și 6 etaje – pe fiecare etaj existând câte 7 apartamente și la parter prăvălii, boxe la subsol aferente – iar acesta a făcut deja obiectul dosarului soluționat în mod irevocabil nr._/2/2011 al Tribunalului București - Secția V-a Civilă și Curtea de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie – decizia civilă nr.730/29.04.2014 de redirecționare a notificării nr.1166/13.09.2001 care a fost formulată pentru întregul imobil de la adresa susmenționată – către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului spre competentă soluționare conform art.31 alin.3 din Legea nr.10/2001.

În al treilea rând, Curtea constată – din înscrisurile obținute la dosar de la Arhivele Naționale, astfel cum au fost prezentate mai sus, că proprietară a imobilului construcție edificată și terenul aferent din ..15 - nu au fost autorii celor doi contestatori în cauză – ci SAR „Imobiliara Amzei” SA, conform procesului verbal de intabulare în Cartea Funciară București depus la dosar, autorii contestatorilor având în schimb calitatea de „ACȚIONARI” în anumite cote, la capitalul social al susmenționatei „Imobiliara Amzei”- S.A.R., astfel cum rezultă din materialul probator de la dosar și precizările părților în cauză.

Temeiul juridic al contestației îl constituie art.26 din Legea nr.10/2001, decizia A.P.P.S. atacată fiind emisă – în baza prevederilor acestei legi, iar în situația contestatorilor nu sunt aplicabile prevederile art.22 din Legea nr.10/2001 privind soluționarea notificării de către unitatea deținătoare – A.P.P.S., cu posibilitatea restituirii în natură a apartamentului, ci prevederile art.31 alin.3 din Legea nr.10/2001 și respectiv art.31 alin.4 din aceeași lege, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.165/2013 privind acordarea de măsuri compensatorii prin puncte – așadar măsuri reparatorii în echivalent, în forma prezentată de noua lege, aplicabilă și cauzelor aflate pe rolul instanțelor conform art.4 din Legea nr.165/2013.

Contestatorii au dovedit calitatea de moștenitori ai autorilor – acționari – primii patru de pe lista din 1950 de la Registrul Comerțului, respectiv a descendenților acestora, cu certificatele de moștenitor și de legatar depuse la dosar, formulând pentru întregul imobil notificarea nr.1166/13.08.2001 depusă la Primăria Municipiului București, care a trimis-o spre soluționare – pentru apartamentul nr.1 din imobil – spre soluționare entității deținătoare – RA A.P.P.S.

Potrivit art.31 alin.1 din Legea nr.10/2001, persoanele arătate la art.3 alin.1 lit.b din Legea nr.10/2001 (foștii acționari ai societăților care dețineau în trecut imobilul ulterior preluat la stat) – în cauză conform Decretului nr.92/1950) au „dreptul la despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv”.

Potrivit art.31 alin.3 din Legea nr.10/2001 „Măsurile reparatorii prin echivalent prevăzute la alin.1se propun după stabilirea valorii recalculate a acțiunilor, prin decizia motivată a Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului” (A.V.A.S.).

Modul de recalculare a acțiunilor se prevede în art.31 alin.4 din Legea nr.10/2001, astfel cum s-a modificat prin Legea nr.165/2013 privind măsurile de finalizare a procesului de restituire, în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România publicată în Monitorul Oficial nr.278/17.05.2013.

Se constată, în plus, că în art.50 lit.a din Legea nr.165/2013 s-a prevăzut că la data intrării în vigoare a acestei legi, sintagma „despăgubiri …. Cuprinsă în Legea nr.10/2001 …” „se înlocuiește cu sintagma „măsuri compensatorii” în condițiile noii legi – (nr.165/2013), respectiv măsuri compensatorii prin puncte.

Având în vedere considerentele reținute, Curtea constată că anularea deciziei de respingere a notificării privind restituirea în natură către contestatori (notificare formulată alături de S. N.), nu este legală, în mod corect – RA - Administrația Patrimoniului și Protocolului de Stat dispunând respingerea cererii de restituire în natură a . din București, ..15, sector 1 – dar cu motivarea potrivit celor reținute mai sus.

Constată însă, dreptul contestatorilor de a fi soluționată notificarea cu privire la acest apartament de către entitatea învestită de legiuitor potrivit cazului menționat în art.3 lit.b din Legea nr-10/2001 – respectiv Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (A.V.A.S.) – conform art.31 alin.3 din Legea nr.10/2001 modificat prin Legea nr.302/2009 și art.31 alin.4 din Legea nr.10/2001 modificat prin Legea nr.165/2013 – iar nu unitatea deținătoare A.P.P.S.- R.A.

În consecință, potrivit art.296 Cod procedură civilă, va fi admis apelul, modificată în parte sentința, modificată în parte decizia nr.355/22.09.2005 emisă de Administrația Patrimoniului și Protocolului de Stat – RA, în sensul că va declina competența de soluționare a notificării pentru imobilul în litigiu, către entitatea competentă conform art.31 alin.3 din Legea nr.10/2001 și art.31 alin.4 din Legea nr.10/2001 modificat prin Legea nr.165/2001 – A.V.A.S.

Va menține soluția din decizia contestată privind respingerea ca nefondată a cererii privind restituirea în natură a ., cu motivarea potrivit considerentelor reținute mai sus.

Va menține soluția de admitere a cererii (contestației) din sentința apelată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul formulat de apelanta-pârâtă R. A. ADMINISTRAȚIA PATRIMONIULUI PROTOCOLULUI DE STAT cu sediul în București, .-8, sector 1 împotriva sentinței civile nr. 1109/12.09.2007, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III a Civilă în dosarul nr.5093/2005, în contradictoriu cu intimații-reclamanți R. E.-N. cu domiciliul în București, ., nr.95, .. ., sector 1 și S. M. cu domiciliul în București, ..18, ..

Modifică în parte sentința apelată și pe fond:

Modifică în parte decizia nr.355/22.09.2005, emisă de intimata APPS-RA, în sensul că declină competența de soluționare a notificării nr.1166/13.08.2011 depusă de către reclamanți la B. V. P. (alături și de notificatorul S. I. N.), în temeiul art.31 alin.3 din Legea nr.10/2001, privind acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, conform art.31 alin.4, modificată prin Legea nr.165/2013- pentru apartamentul nr.1, situat în București, Piața Amzei nr.15, . – în favoarea Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (A.).

Menține soluția din decizia nr.355/2005 emis de APPS-RA, privind respingerea ca nefondată a cererii privind restituirea în natură a apartamentului nr.1 susmenționat. Menține soluția din sentința apelată privind admiterea cererii.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 31.10.2014.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

F. P. C. M. T.

GREFIER

RĂDIȚA I.

Red. F.P.

Tehnored.C.S.

Ex.6/17.11.2014

T.B.Secția a III-a Civilă - I.N.

← Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 466/2014. Curtea...		Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 315/2014. Curtea de... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Anulare act. Decizia nr. 1502/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Cereri. Decizia nr. 1552/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Obligaţie de a face. Decizia nr. 1569/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 466/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 315/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Strămutare. Sentința nr. 91/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Pretenţii. Decizia nr. 1184/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Legea 10/2001. Decizia nr. 1316/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI