Obligaţie de a face. Decizia nr. 1455/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 1455/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 13-10-2014 în dosarul nr. 1455/2014
Dosar nr._
(_ )
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1455
Ședința publică de la 13.10.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - DOINIȚA M.
JUDECĂTOR - I. B.
JUDECĂTOR - I. D.
GREFIER - L. C.
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta pârâtă . SRL, împotriva deciziei civile nr.486 A din 24.04.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant P. S. 2 BUCUREȘTI.
Cauza are ca obiect – obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat Sendre M., în calitate de reprezentant al recurentei pârâte . SRL, în baza împuternicirii avocațiale nr._ din 10.10.2014, emisă de Baroul București, pe care o depune la dosar, lipsind intimatul P. S. 2 București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Apărătorul recurentei pârâte arată că nu mai are cereri de formulat și probe de solicitat.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat și probe de solicitat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea motivelor de recurs.
Apărătorul recurentei pârâte solicită admiterea recursului, modificarea deciziei civile recurate, în sensul admiterii apelului, schimbarea în tot a sentinței civile și pe fond respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect, având în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Menționează că la acest moment nu se mai impune obligarea subscrisei la demolarea construcției deoarece a executat benevol această obligație conform dispozitivului sentinței, astfel încât a intrat în legalitate, iar acțiunea a rămas fără obiect.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată introdusă pe rolul Judecătoriei S. 2 București la data de 18.03.2011 și înregistrată sub nr._, reclamantul P. S. 2 a formulat cerere de chemare în judecată a pârâtei S.C. M. C. MATTEO S.R.L. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta să aducă la configurația inițială imobilul situat în ., parter, Sector 2, București, întrucât au fost executate lucrări, fără a deține autorizație de construire.
În motivarea în fapt, a arătat că inspectorii de specialitate din cadrul Primăriei sectorului 2, s-au deplasat la adresa din București, ., sector 2 și au constatat că, în perioada august-decembrie 2009, pârâta a executat - fără a deține autorizație de construire - lucrări ce constau în: - realizarea unei terase închisă și acoperită, alipită fațadei lateral stânga a clădirii având structură din lemn și dimensiuni în plan de aproximativ 5, 5 x 12, 00 m; - realizarea unei noi recompartimentări a spațiului, precum și placarea accesului inițial de pe latura dreaptă și realizarea unuia nou pe latura stânga spre terasă.
La data efectuării controlului de către inspectorii de specialitate, lucrările descrise mai sus erau executate integral.
În conformitate cu prevederile art. 26 alin.1, lit. (a) din Legea nr. 50/ 1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, executarea lucrărilor de construire fără a deține autorizație de construire constituie contravenție, astfel că pârâta a fost sancționată contravențional, așa cum rezultă din procesul-verbal nr._/08.12.2009, . 104.
De asemenea, s-a dispus măsura de intrare în legalitate până la data de 07.03.2010 prin obținerea autorizației de construire pentru lucrările efectuate ilegal, iar în caz contrar desființarea lucrărilor efectuate neautorizat, până la data de 08.04.2010.
Până la data introducerii acțiunii pârâta nu a desființat lucrările de construire și nu a obținut nici autorizație de construire pentru aceste lucrări. Având în vedere cele arătate mai sus, a solicitat să se admită acțiunea așa cum a fost formulată și pe cale de consecință, să fie obligată pârâta să desființeze lucrările executate fără autorizație de construire și să aducă spațiul la forma inițială.
În situația în care se va admite acțiunea, a solicitat să se stabilească un termen limită de executare a obligației, iar în caz de neconformare să fie autorizat P. S. 2 să aducă imobilul la configurația inițială pe cheltuiala pârâtei.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 112 Cod pr. civ., art. 26, art. 32 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr.50/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare.
S.C. M. C. MATTEO S.R.L, a formulat și depus la termenul din data de 08.03.2012 întâmpinare, solicitând să se respingă acțiunea ca neîntemeiată.
În apărare, parata a arătat că lucrările de amenajare a unei terase de vară (construcție ușoară, fără fundație ori zidărie) la spațiul pe care îl deține în baza contractului de închiriere au fost efectuate de o societate specializată, care avea și obligația de a obține toate avizele/actele necesare amenajării acestei terase de vara demontabile, în măsura în care pentru acea lucrare era necesară o autorizație de construcție.
Terasa de vară exista, iar lucrările de reamenajare ulterioare efectuate la aceasta terasă demontabilă au constat în lucrări care nu au modificat structura de rezistență, caracteristicile inițiale ale construcțiilor sau aspectul arhitectural al acestora, reparații la împrejmuiri, acoperișuri, învelitori sau terase, reparații și înlocuiri de tâmplărie interioară și exterioară, pardoseli, lucrări de zugrăvire.
Pârâta a susținut că nu se impunea aplicarea unei amenzi contravenționale întrucât lucrările executate sunt exceptate de lege cu privire la executarea lor numai în baza autorizației de construcție.
A mai arătat pârâta că procesul verbal de contravenție a fost încheiat la data de 08.12.2009, iar ca măsură complementară s-a dispus . obținerea autorizației de construcție în termen de cca. 2 luni de zile, respectiv până la data de 07.03.2010, or, este de notorietate faptul că în acest interval de timp nu se poate obține o autorizație de construcție pe cale administrativă.
Totuși, pentru a se conforma solicitărilor autorității publice locale, a efectuat demersuri în vederea obținerii unei autorizații de construire, sens în care a obținut certificatul de urbanism nr.1282/301 din 24.08.2010 și a solicitat eliberarea autorizației de construire la imobilul din București, ., sector 2.
Pe de alta parte, măsura desființării construcțiilor, reprezintă din punct de vedere al art.1 din Protocolul adițional 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, o ingerință în dreptul de proprietate, ingerință ce trebuie să respecte anumite condiții, printre care și acea condiție „ca măsura desființării construcțiilor să fie proporțională cu scopul urmărit".
Această măsură nu este întrunită, de vreme ce există posibilitatea intrării în legalitate și obținerii autorizației de construire pentru construcția deja existentă și autorizată anterior - însă grupată și modernizată, iar interesul public nu este periclitat în mod concret - autoritățile publice cunoscând destinația și utilizarea acestei construcții ce suportă regimul fiscal, conform certificatului fiscal emis de Direcția Generala de Taxe și Impozite Sector 4.
A precizat că a contestat procesul verbal de contravenție în instanța, însă plângerea a fost respinsă ca tardiv formulată, prin sentința civila pronunțata de Judecătoria S. 2 București, în dosarul nr._/300/2011, însă hotărârea nu a fost comunicată, urmând să formuleze recurs împotriva acestei hotărâri.
În drept, s-au invocat dispozițiile art.114 C.proc.civ.
Prin încheierea din 17.05.2012, în temeiul art. 244 alin.1 pct.1 C.proc.civ., instanța a dispus suspendarea judecății cauzei până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._/300/2011.
P. S. 2 BUCUREȘTI a formulat și depus prin serviciul registratură în data de 10.10.2012, cerere de repunere pe rol a prezentei cauze, întrucât prin sentința civilă nr. 1247/31.01.2012 pronunțată în Dosarul nr._/300/2011, Judecătoria S. 2 București a respins plângerea . SRL ca fiind tardiv formulată.
Ulterior, prin decizia civilă nr. 1767/18.06.2012, Tribunalul București -Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal a respins ca nefondat recursul promovat de . SRL împotriva sentinței civile nr. 1247/31.01.2012.
Prin sentința civilă nr._/29.11.2012 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria S. 2 București a admis acțiunea; a obligat pârâta să aducă la configurația inițială imobilul prin desființarea lucrărilor de construire executate fără a deține autorizație de construire la imobilul situat în București, ., parter, sector 2, constând în lucrări de realizare a unei terase închise și acoperite, alipită fațadei lateral stânga a clădirii, având structură din lemn și dimensiuni în plan de aproximativ 5, 5 m x 12, 0 m, în lucrări de recompartimentare a spațiului și în lucrări de blocare a accesului inițial de pe latura dreaptă și realizarea unuia nou pe latura stângă spre terasă, în termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a prezentei sentințe, iar în caz de neconformare autorizează P. S. 2 al Municipiului București să desființeze aceste lucrări pe cheltuiala pârâtei și a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 8, 30 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/08.12.2009, . 104, încheiat de Primăria S. 2 București, pârâta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 2.000 lei pentru că în perioada august-decembrie 2009, a executat, fără a deține autorizație de construire, la imobilul situat în București, ., parter, sector 2, lucrări de realizare a unei terase închise și acoperite, alipită fațadei lateral stânga a clădirii, având structură din lemn și dimensiuni în plan de aproximativ 5, 5 m x 12, 0 m, în lucrări de recompartimentare a spațiului și în lucrări de blocare a accesului inițial de pe latura dreaptă și realizarea unuia nou pe latura stângă spre terasă. Prin acest act de constatare, s-a dispus măsura de intrare în legalitate până la data de 07.03.2010 prin obținerea autorizației de construire pentru lucrările efectuate ilegal, iar în caz contrar desființarea lucrărilor efectuate neautorizat, până la data de 08.04.2010, fapt ce nu a fost realizat de către aceasta. După cum rezultă din nota de control din 20.04.2010.
Prin urmare, pârâta a încălcat o obligație de a „nu face” impusă de art. 26 alin.1 lit. b din Legea 50/1991, respectiv obligația de a nu realiza lucrări de execuție sau de desființare a oricărei construcții cu nerespectarea prevederilor autorizației și a proiectului tehnic.
Titular al dreptului corelativ acestei obligații este Municipiul București, prin organele sale abilitate să vegheze la respectarea dispozițiilor legale privind disciplina în construcții, iar art. 32 alin. 1 lit. b din Legea nr.50/1991 îl legitimează pe P. S. 2 să ceară pe cale judecătorească desființarea lucrărilor executate ilegal și aducerea imobilului la starea inițială sau în caz de neconformare, autorizarea sa de a efectua lucrările pe cheltuiala pârâtului.
În ceea ce privește apărările pârâtei, instanța nu le-a putut reține, întrucât atâta vreme cât plângerea contra procesului verbal a fost respinsă în mod irevocabil prin sentința civilă nr. 1247/31.01.2012 pronunțată de Judecătoria S. 2 București în Dosarul nr._/300/2011, menținută prin decizia din 08.03.2012 a Tribunalului București - Secția a –IX- a C. Administrativ și Fiscal, acest act a devenit titlu executoriu, iar legalitatea și temeinicia acestuia nu mai poate fi pusă în discuție, instanța de față neavând competența de a mai analiza acest act, ci doar competența de a analiza dacă măsurile dispuse au fost ori nu au fost îndeplinite în termenele stabilite, ceea ce a și făcut reținând că pârâta nu a îndeplinit aceste măsuri nici până astăzi, perioadă mult mai lungă decât cele două luni a căror insuficiență a fost invocată neîntemeiat de către pârâtă, astfel că nu prezintă nicio relevanță demersurile pentru obținerea autorizației de construire atâta vreme cât nu s-a obținut această autorizație nici în termenul stabilit și nici până astăzi, iar lucrările a căror desființare s-a solicitat sunt menționate foarte clar în procesul verbal de contravenție.
Pentru aceste considerente, având în vedere că pârâta nu a făcut dovada intrării în legalitate, instanța de fond a admis cererea și pe cale de consecință, a obligat pârâta să aducă la configurația inițială imobilul prin desființarea lucrărilor de construire executate fără a deține autorizație de construire la imobilul situat în București, ., parter, sector 2, constând în lucrări de realizare a unei terase închise și acoperite, alipită fațadei lateral stânga a clădirii, având structură din lemn și dimensiuni în plan de aproximativ 5, 5 m x 12, 0 m, în lucrări de recompartimentare a spațiului și în lucrări de blocare a accesului inițial de pe latura dreaptă și realizarea unuia nou pe latura stângă spre terasă, în termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a prezentei sentințe, iar în caz de neconformare, a autorizat P. S. 2 al Municipiului București să desființeze aceste lucrări pe cheltuiala pârâtei.
Având în vedere solicitarea reclamantului, față de aspectul că pârâta a căzut în pretenții, fiind reținută culpa sa procesuală, în temeiul art. 274 Cod pr.civ., instanța a obligat-o la plata către reclamant a sumei în cuantum de 8, 30 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâta S.C. M. C. MATTEO S.R.L, solicitând schimbarea în tot a sentinței apelate și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea apelului, apelanta parata a susținut ca sentința apelata este netemeinica și nelegala pentru următoarele motive:
Referitor la fapta contravenționala reținuta în sarcina sa, a arătat ca executarea lucrărilor de amenajare a unei terase de vara (construcție ușoara, fără fundație ori zidărie) la spațiul pe care îl deține în baza contractului de închiriere nu îi aparține, lucrările fiind executate de o societate specializata, care avea și obligația de a obține toate avizele/actele necesare amenajării acestei terase de vara demontabile, în măsura în care pentru acea lucrare era necesara o autorizație de construcție.
Terasa de vara exista, iar spațiul a fost preluat în situația de drept și de fapt la momentul preluării, iar lucrările de reamenajare ulterioare efectuate la aceasta terasa demontabila au constat în lucrări care nu au modificat structura de rezistenta, caracteristicile inițiale ale construcțiilor sau aspectul arhitectural al acestora, reparații la împrejmuiri, acoperișuri, învelitori sau terase, reparații și înlocuiri de tâmplărie interioara și exterioara, pardoseli, lucrări de zugrăvire.
Apelanta a susținut că nu se impunea aplicarea unei amenzi contravenționale întrucât lucrările executate sunt exceptate de lege cu privire la executarea lor numai în baza autorizației de construcție.
Mai mult, a susținut că timpul acordat pentru . fost foarte mic, or, este de notorietate faptul ca în 2 luni de zile nu se poate obține o autorizație de construcție pe cale administrativă.
Totuși, pentru a se conforma solicitărilor autorității publice locale, a efectuat demersuri în vederea obținerii unei autorizații de construire, sens în care a obținut certificatul de urbanism nr.1282/301 din 24.08.2010 și a solicitat eliberarea autorizației de construire la imobilul din București, ., sector 2.
Pe de alta parte, măsura desființării construcțiilor, reprezintă din punct de vedere al art.1 din Protocolul adițional 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, o ingerința în dreptul de proprietate, ingerința ce trebuie sa respecte anumite condiții, printre care și acea condiție „ca măsura desființării construcțiilor sa fie proporționala cu scopul urmărit”.
Aceasta măsura nu este întrunita, de vreme ce exista posibilitatea intrării în legalitate și obținerii autorizației de construire pentru construcția deja existenta și autorizata anterior, iar interesul public nu este periclitat în mod concret, autoritățile publice cunoscând destinația și utilizarea acestei construcții ce suporta regimul fiscal.
A precizat că a contestat procesul verbal de contravenție în instanța, insa plângerea a fost respinsa ca tardiv formulata, prin sentința civila pronunțata de Judecătoria S. 2 București, în dosarul nr._/300/2011, irevocabila.
Așadar, în acțiunea ce a format obiectul dosarului_/300/2011 privind plângerea contravenționala, nu a avut posibilitatea sa demonstreze în fond inexistenta faptei contravenționale, aceasta plângere contravenționala fiind respinsa ca tardiv introdusa.
În prezenta cauza, prima instanța a respins cererea de probatorii, cu excepția înscrisurilor, motivat de faptul ca nu a fost anulat procesul verbal de contravenție din care rezulta ca a săvârșit fapta contravenționala.
Prin cererea de probatorii formulata a solicitat și proba cu expertiza tehnica în construite pentru a se stabili care dintre lucrările efectuate se încadreze la categoria celor ce necesita autorizație de construcție și pentru care lucrări nu este necesara autorizația de construire.
Ca atare, a susținut că judecata în prima instanța s-a făcut pe baza unui probatoriu incomplet care nu a dus la stabilirea în mod concret a situație de fapt, astfel ca se impune administrarea de probe noi pentru a se stabili cu certitudine lucrările executate fără autorizație precum și persoana ce a executat aceste lucrări.
La data de reclamantul P. S. 2 a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului formulat de apelanta-pârâtă S.C. M. C. MATTEO S.R.L. ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală.
Prin decizia civilă nr.486/A/24.04.2014, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a respins ca nefondat apelul.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că o parte din criticile din apel trebuiau aduse procesului verbal de contravenție, care odată menținut prin hotărâre judecătoreasca se bucură de deplina legalitate. A reținut tribunalul că apelanta parata nu neaga edificarea anumitor lucrări de construire, aprecierile sale cu privire la faptul ca aceste lucrări au fost executate de alta persoana este fără relevanta câtă vreme s-au executat in numele apelatei ca titular al dreptului de proprietate, apoi necesitatea autorizării acestor lucrări este de competența organelor abilitate in disciplina in construcții, astfel cum este reglementa prin Legea nr.50/1991.
Lucrările de construcție trebuie prealabil avizate, întrucât potrivit art. 1. - (1) din legea nr.50/1991, executarea lucrărilor de construcții este permisă numai pe baza unei autorizații de construire, astfel încât susținerile apelantei in sensul ca timpul acordat pentru . prea scurt si nu asigura posibilitatea obținerii avizelor necesare nu pot fi apreciate ca fondate, nu poate fi imputat intimatei reclamante acțiunile apelantei in edificarea construcției, calificarea faptului ca edificarea acestei construcții s-a adus sau nu atingeri interesului public fiind un atribut al administrației locale prin serviciul de disciplina in construcții.
Cu privire la incidenta art.1 din Protocolul adițional 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, tribunalul a apreciat că pentru construcția edificata, apelanta reclamanta nu justifica un drept de proprietate care să fie protejat prin dispozițiile Convenției, tocmai din împrejurarea că această construcție, in lipsa autorizației ca titlu de proprietate, nu se regăsește in patrimoniul apelantei. Față de cele reținute, de dispozițiile art.296. c.p.civ., tribunalul a respins apelul ca nefondat.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta S.C. M. C. MATTEO S.R.L., solicitând modificarea hotărârii recurate, admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței, în sensul respingerii acțiunii ca rămasă fără obiect.
În motivare, recurenta pârâtă a susținut că la data de 12.05.2014 a fost constatată demolarea construcției, conform procesului verbal nr.6930 eliberat de Poliția Locală sector 2, iar Primăria S. 2 București a eliberat autorizația de construire nr.577/47 din 28.05.2014, prin care a solicitat .>
În aceste condiții, recurenta pârâtă a arătat că, la acest moment, nu se mai impune obligarea acesteia la demolarea construcției, întrucât a executat benevol această obligație, conform dispozitivului sentinței civile și a intrat în legalitate, astfel că acțiunea a rămas fără obiect.
În calea de atac a recursului, recurenta a atașat adresa nr.6930/12.05.2014, emisă de Consiliul Local Sector 2 – Poliția Locală.
Curtea, analizând cererea de recurs, constată următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/8.12.2009, . 104, încheiat de Primăria Sector 2 București, recurenta pârâtă a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 2.000 lei, întrucât în perioada august – decembrie 2009 a executat fără autorizație de construire la imobilul din ., parter, sector 2, lucrări constând în terasă închisă și acoperită, alipită de fațada lateral stângă a clădirii, având structură din lemn și dimensiuni de aproximativ 5,5 x 12 m., precum și recompartimentarea spațiului și placarea accesului inițial de pe latura dreaptă și redeschiderea unuia nou pe latura stângă spre terasă.
Prin același proces-verbal s-a dispus . obținerea autorizației de construire, până la data de 07.03.2010, respectiv desființarea lucrărilor executate în mod neautorizat până la data de 08.04.2010.
Potrivit art.26 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții, republicată: „(1) Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni: a) executarea sau desființarea, totală ori parțială, fără autorizație a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor menționate la lit. b), c), e) și g), de către investitor și executant”.
Curtea reține, totodată, incidența dispoz.alin.1 și 3 din art.28 din același act normativ, care sunt în sensul că: „(1) O dată cu aplicarea amenzii pentru contravențiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) și b) se dispune oprirea executării lucrărilor, precum și, după caz, luarea măsurilor de încadrare a acestora în prevederile autorizației sau de desființare a lucrărilor executate fără autorizație ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, într-un termen stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenției… (3) Măsura desființării construcțiilor se aplică și în situația în care, la expirarea termenului de intrare în legalitate stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenției, contravenientul nu a obținut autorizația necesară”.
Din dispozițiile legale sus-menționate se reține intenția fără echivoc a legiuitorului de a face răspunzător atât pe investitor, cât și pe executant de respectarea disciplinei în construcții, scopul dispoziției legale fiind aceea de a permite construirea numai în condițiile existenței unei autorizații pentru cele apreciate de legiuitor necesare și numai în limitele prescrise de acestea.
În pricina de față, Curtea reține că prin sentința instanței de fond nr._/29.11.2012, pronunțată de Judecătoria S. 2 București, s-a admis acțiunea formulată de reclamant și s-a dispus obligarea pârâtei să aducă la configurația inițială imobilul, prin desființarea lucrărilor de construire executate fără a deține autorizație de construire, la imobilul situat în București, ., parter, sector 2, astfel cum acestea au fost reținute în procesul verbal de constatare și sancționare sus-menționat, în termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a acestei sentințe, iar în caz de neconformare, a fost autorizat P. S. 2 al Municipiului București să desființeze aceste lucrări pe cheltuiala pârâtei.
Împotriva acestei sentințe civile, pârâta a formulat apel, care a fost respins ca nefondat, prin decizia civilă nr.486/A/24.04.2014, prin criticile de apel, pârâta recunoscând edificarea anumitor lucrări de construire, susținându-se executarea acestora în numele său de către o altă persoană.
În cuprinsul criticilor de recurs, recurenta a susținut că la acest moment nu se mai impune obligarea sa la demolarea construcției, întrucât a executat de bună voie această obligație, conform dispozitivului sentinței civile, intrând astfel în legalitate.
Curtea are în vedere faptul că, la dosarul cauzei s-a depus adresa nr.6930/12.09.2014, emisă de Consiliul Local Sector 2 – Poliția Locală, care confirmă susținerile recurentei.
Astfel, în conținutul acestei adrese se face cunoscut faptul că, urmare verificărilor efectuate de către polițiștii locali din cadrul Direcției Control – Serviciul Disciplină în Construcții, s-a constatat faptul că recurenta S.C. M. C. MATTEO S.R.L. s-a conformat dispozițiilor sentinței civile nr._/29.11.2012, pronunțată de Judecătoria S. 2 București, rămasă definitivă prin decizia civilă nr.496/A/2014 pronunțată de Tribunalul București, procedând la desființarea lucrărilor de construcții realizate în mod neautorizat la punctul de lucru ., sector 2.
Recurenta a susținut că a obținut și autorizația de construire intrând astfel în legalitate. Însă, analizând conținutul acesteia, Curtea constată că lucrările de construire autorizate diferă de cele pentru care s-a dispus amendarea pârâtei și desființarea lucrărilor, reținute în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/08.12.2009, . 104, încheiat de Primăria S. 2 București,
În consecință, față de susținerile recurentei, confirmate de adresa emisă de Consiliul Local Sector 2 – Poliția Locală, în sensul că au fost desființate lucrările de construcție executate în mod neautorizat, Curtea în temeiul art.312 alin.1 C.proc.civ. va admite recursul, va modifica decizia recurată, iar în temeiul art.296 C.proc.civ. va admite apelul și va schimba în tot sentința instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii, ca fiind rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta pârâtă S.C. M. C. MATTEO S.R.L. împotriva deciziei civile nr.486/A/24.04.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul reclamant P. S. 2 BUCUREȘTI.
Modifică decizia recurată.
Admite apelul declarat de apelanta pârâtă S.C. M. C. MATTEO S.R.L. împotriva sentinței civile nr._/29.11.2012, pronunțată de Judecătoria S. 2 București.
Schimbă în tot sentința instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii, ca fiind rămasă fără obiect.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13.10.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
DOINIȚA M. I. B. I. D.
GREFIER
L. C.
Red.I.D.
Tehdact.I.D/B.I
2 ex./20.10.2014
------------------------------------------
T.B.-Secția a V-a – F.L.
- C.M.F.
Jud.Sector 2 – M.D.D.
← Pretenţii. Decizia nr. 833/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Legea 10/2001. Decizia nr. 1465/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
---|