Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 555/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 555/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-04-2014 în dosarul nr. 555/2014
Dosar nr._ (_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 555
Ședința publică de la 03.04.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - M. A. N.-G.
JUDECĂTOR - I. D.
JUDECĂTOR - M. I.
GREFIER - I. A. G.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul - reclamant F. I. M., împotriva deciziei civile nr. 147 A din 19.11.2013, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata - pârâtă C. M. G..
P. are ca obiect - partaj bunuri comune.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă intimata - pârâtă C. M. G. personal și asistată de avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 101 eliberată de Baroul Ialomița, pe care o depune la dosar, lipsind recurentul - reclamant F. I. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recurentul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru stabilită de instanță prin rezoluție.
Se mai învederează că la dosarul cauzei prin serviciul registratură, la data de 3.04.2014, recurentul - reclamant a depus cerere de renunțare la judecarea recursului, în baza dispozițiilor art. 246 c.pr.civ.
Curtea procedează la legitimarea intimatei - pârâte C. M. G. cu CI . nr._, CNP_ eliberată de SPCLEP Fetești la dat de 30.06.2011.
Curtea întreabă pe apărătorul intimatei - pârâte cine este D. M. care a semnat dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu recurentul - reclamant
Apărătorul intimatei - pârâte arată că persoana care a semnat citația recurentului se poate să fie persoana care este numită în cadrul cabinetului de avocatură, care îl reprezintă pe recurent, cu primirea corespondenței.
Curtea acordă cuvântul asupra excepției netimbrării recursului.
Apărătorul intimatei - pârâte solicită admiterea excepției în baza dispozițiilor Legii nr. 146/1997, art. 20 și anularea recursului ca netimbrat.
În cazul în care până la sfârșitul ședinței de judecată recurentul - reclamant se va prezenta pentru achitarea taxei judiciare de timbru stabilită de instanță să se ia act de cererea de renunțarea la judecarea recursului.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Fetești sub nr._ /06.07.2012, reclamantul F. I. M. a chemat în judecată pe pârâta C. (fosta F.) M.-G., solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se constate că în timpul căsătoriei au dobandit imobilul teren, situat în mun.Fetești, ., tarlaua 185/1, . edificată cu autorizația de construire nr.2/20.01.2009 emisă de Primăria mun.Fetești, să se constate cota de contribuție de 100% la dobandirea imobilului și să dispună împărțirea prin atribuire în natură reclamantului.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în timpul casatoriei a dobandit bunurile aratate în cerere. Înainte de a se căsători s-a înțeles cu familia P. D. și F. să cumpere de la ei suprafața de teren de 1000 mp situat în mun.Fetești, ., prețul plătit fiind de 45.000 lei, plătut exclusiv de el. Contractul de vanzare-cumpărare a fost încheiat după căsătoria cu parata.
Ridicarea construcției s-a realizat de el, cu materiale dobandite din demolarea unei alte construcții, iar parata a obținut venituri mici în timpul căsătoriei.
Parata a depus, la data de 29.09.2011, cerere reconventionala prin care a solicitat împărțirea în cote de ½ fiecare a bunurilor comune dobandite în timpul căsătoriei, respectiv teren, situat în mun.Fetești, ., în suprafață de 1015 mp și construcție edificată cu autorizația de construire nr.2/20.01.2009 emisă de Primăria mun.Fetești.
În motivarea cererii parata a arătat că a dobândit în timpul căsătoriei cu paratul mai multe bunuri mobile și imobile. Pentru bunurile mobile s-a încheiat un partaj voluntar. A mai arătat aceasta că pe timpul căsătoriei a obținut venituri, iar casa nu a fost construită din materiale demolate.
La data de 23.01.2012, reclamantul a depus cerere completatoare prin care a solicitat ca parata să-i restituie banii sustrași din contul bancar, în sumă de 15.000 euro, un autoturism pe care parata l-a vândut cu suma de 10.000 lei și o butelie de aragaz.
La data de 16.02.2012, reclamantul a depus precizare la cererea completatoare prin care a solicitat să fie obligată parata la restituirea bunurilor personale sau la plata contravalorii acestora și să se dispună completarea masei bunurilor comune, în afara imobilului teren și construcție menționate în cererea introductivă.
În motivarea cererii reclamantul a arătat ca în anul 2009 a plecat la muncă în Olanda. P. la căsătoria cu pârâta a avut unele bunuri proprii. După despărțirea în fapt de parată a recuperat de la aceasta unele bunuri. A solicitat ca parata să-i restituie un autoturism Dacia papuc pe care aceasta l-a vândut cu suma de 10.000 lei și o butelie de aragaz în valoare de 50 lei.
De asemenea, a considerat că în masa partajabilă ar trebui inclusă și suma de 14.600 euro, sumă pe care a obținut-o pe perioada cat a muncit în Olanda, avand în vedere faptul că suma de 15.000 euro, bani caștigați a fost depusă în cont, iar la întoarcere nu a mai găsit decat suma de 400 euro.
Totodată, a arătat că pe timpul căsătoriei a mai dobandit și următoarele bunuiri: o bicicletă pentru fitness în valoare de 100 lei, un lanț de aur de 15 grame, în valoare de 300 lei, o cruciuliță de aur de 10 grame în valoare de 200 lei, mobilă de dormitor cu șifonier cu 3 uși în valoare de 300 lei, două verighete din aur de 15 grame, bunuri care au rămas în posesia paratei.
Prin încheierea din 6 decembrie 2012, Judecătoria Fetești a admis în principiu în parte cererea completată și precizată formulată de reclamantul-parat F. I. M. împotriva pârâtei-reclamante C. (fosta F.) M.-G..
A constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei, în cote de 80% pentru reclamantul-parat și 20% pentru parata-reclamantă, imobilul teren arabil intravilan în suprafață de 1000 mp (în acte), 1015 mp (conform măsurătorilor) situat în mun.Fetești, tarlaua 185/1, . nr.cadastral 3645 înscris în cartea funciară nr.5749 a municipiului Fetești, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.588/11.08.2008 la BNP P. L. I., cu următoarele vecinătăți: la Nord-De51, la sud-Md M. I., U. A., U. M. și U. D., la Est-A. E., la Vest-A. I., conform contractului de vanzare-cumpărare autentificat la BNP P. L. I. sub nr.588 din data de 11 august 2008 pe care se află edificată o construcție conform autorizației de construcție nr.02 din data de 02.01.2009 emise de Primăria Municipiului Fetești, precum și următoarele bunuri mobile comune, aflate în posesia paratei-reclamante: șifonierul cu trei uși și două verighete din aur de 8 grame.
Pentru evaluarea și lotizarea bunurilor mobile și imobile arătate mai sus a numit experți tehnici mobiliari și imobiliari și a stabilit un onorariu estimativ de expertiză în cuantum de 200 lei pentru evaluarea și lotizarea bunurilor mobile și în cuantum de 500 de lei pentru identificarea, evaluarea și lotizarea bunurilor mobile pentru în sarcina reclamantului.
Prin sentința civilă nr.2905/19.06.2013 a admis în parte cererea completată și precizată formulată de reclamantul-parat F. I. M. în contradictoriu cu pârâta-reclamantă C. (fosta F.) M.-G..
A anulat ca insuficient timbrată cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă C. (fosta F.) M.-G. în contradictoriu cu reclamantul-parat F. I. M..
A constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei, în cote de 80% pentru reclamantul-parat și 20% pentru parata-reclamantă, imobilul teren arabil intravilan în suprafață de 1000 mp (în acte), 1015 mp (conform măsurătorilor) situat în mun.Fetești, tarlaua 185/1, . nr.cadastral 3645 înscris în cartea funciară nr.5749 a municipiului Fetești, cu următoarele vecinătăți: la Nord-De51, la sud-Md M. I., U. A., U. M. și U. D., la Est-A. E., la Vest-A. I., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat la BNP P. L. I. sub nr.588 din data de 11 august 2008 pe care se află o construcție conform autorizației de construcție nr.02 din data de 02.01.2009 emise de Primăria Municipiului Fetești, precum și următoarele bunuri mobile comune, aflate în posesia paratei-reclamante: șifonierul cu trei uși și două verighete din aur de 8 grame.
A omologat raportul de expertiză bunuri imobile și raportul de expertiză bunuri mobile efectuate în cauză.
A dispus sistarea stării de devalmasie prin formarea si atribuirea de loturi dupa cum urmeaza:
A atribuit reclamantului-pârât lotul 1 din raportul de expertiză bunuri mobile, care cuprinde șifonier cu 3 uși, în valoare de 500 lei.
A atribuit pârâtei-reclamante lotul 2 din raportul de expertiză bunuri mobile, care cuprinde două verighete din aur de 14 K a 8 g fiecare, în valoare de 1192 lei.
A obligat pârâta-reclamantă la plata către reclamantul-pârât cu titlu de sultă a sumei de 852 lei.
A atribuit reclamantului-pârât imobilul teren arabil intravilan în suprafață de 1000 mp (în acte), 1015 mp (conform măsurătorilor) situat în mun.Fetești, tarlaua 185/1, . nr.cadastral 3645 înscris în cartea funciară nr.5749 a municipiului Fetești, cu următoarele vecinătăți: la Nord-De51, la sud-Md M. I., U. A., U. M. și U. D., la Est-A. E., la Vest-A. I., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat la BNP P. L. I. sub nr.588 din data de 11 august 2008 pe care se află o construcție conform autorizației de construcție nr.02 din data de 02.01.2009 emise de Primăria Municipiului Fetești, identificată conform raportului de expertiză imobiliară care face parte integrantă din prezenta hotărâre, imobile în valoare de 135.600 lei.
A obligat reclamantul-pârât la plata către pârâta-reclamantă cu titlu de sultă a sumei de 27.120 lei.
A compensat sulta pe care reclamantul-pârât o datorează pârâtei-reclamante cu sulta pe care pârâta-reclamantă o datorează reclamantului-pârât, urmând ca reclamantul pârât să plătească pârâtei-reclamante sulta de 26.268 lei.
A dispus ca suma de 1500 lei, reprezentând ajutor public judiciar, sub forma reducerii cuantumului taxei de timbru de care a beneficiat reclamantul-pârât să rămână în sarcina statului.
A obligat reclamantul-pârât către pârâta-reclamantă la plata sumei de 327,6 lei, cheltuieli judiciare reprezentând onorariu expert.
A compensat restul cheltuielilor de judecată.
În baza art. 29 alin. 5 din legea nr. 7/1996, a dispus a se comunica Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară Ialomița această sentință judecătorească, după rămânerea definitivă și irevocabilă.
În baza art. 771 alin.6 din Legea 571/2003 republicată, a dispus ca în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, un exemplar al acesteia cu documentatia aferenta să fie comunicat la organul fiscal competent, în vederea calculării impozitului pe venituri din transferul proprietății imobilului.
Pentru a dispune astfel instanța de fond a reținut că părțile au folosit la construcția casei atât bunuri achiziționate în timpul căsătoriei, cât și materiale de la altă construcție a pârâtului. Pe de altă parte, a reținut că reclamantul a lucrat în străinătate, obținând venituri mai mari decât pârâta, dar nu se poate reține o contribuție exclusivă la dobândirea bunurilor comune întrucât și pârâta a avut serviciu, contribuind la munca în gospodărie, cât mai ales la creșterea copiilor.
Împotriva încheierii din 6 decembrie 2013 și a sentinței civile nr.2905/19.06.2013 a formulat recurs, în termen legal și motivat, reclamantul F. I.-M..
În baza art.2821 Cod procedură civilă, punând în discuție calificarea căii de atac față de valoarea obiectului pricinii, tribunalul a calificat calea de atac promovată de reclamant ca fiind apel.
Criticile aduse de reclamant sentinței instanței de fond și încheierii din 6 decembrie 2012 vizează componența masei partajabile și cota de contribuție a părților la dobândirea bunurilor comune.
Astfel, s-a susținut că în mod greșit, instanța de fond nu a inclus în masa partajabilă bicicleta pentru gimnastică, lanțul de aur și cruciulița atașată și nici nu a dispus restituirea contravalorii autoturismului Dacia 1300, reținând acordul său pentru vânzarea autoturismului. De asemenea, în mod eronat nu a fost inclusă în masa partajabilă suma de 14.600 euro obținuți de el la muncă în străinătate și folosită exclusiv de pârâtă.
În ceea ce privește cota de participare a părților la dobândirea bunurilor comune, s-a susținut că este eronată concluzia instanței de fond, atât timp cât terenul a fost achiziționat în timpul căsătoriei dar cu bani proprii, a folosit la construcția casei materiale din demolarea unui imobil proprietatea sa, și a avut venituri mult mai mari decât pârâta, apreciind că se impunea reținerea unei cote exclusive la dobândirea bunurilor comune.
Prin decizia civilă nr.147/A/19.11.2013, Tribunalul Ialomița a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că bicicleta pentru gimnastică cumpărată de reclamant pentru folosința proprie a pârâtei este un bun propriu al acesteia, ca și lănțișorul de aur și cruciulița, nefăcându-se dovada că obiectele de aur au fost achiziționate în scop de investiție, în mod obișnuit ele fiind destinate folosinței proprii a unuia din soți.
Cât privește cererea de restituire a cval autoturismului Dacia, deținut dinainte de căsătorie de reclamant și vândut de pârâtă, cu acordul soțului, în timpul căsătoriei, soluția instanței de fond a fost apreciată ca fiind corectă. Singurele probe sunt răspunsurile părților la interogatoriu, din care rezultă că pârâtul a deținut anterior căsătoriei acest bun, care a fost vândut de soție în timpul căsătoriei cât el era în străinătate iar banii au fost cheltuiți pentru nevoile familiei. Declarațiile martorilor nu fac referiri concludente la acest aspect, iar cota mai mare a reclamantului la dobândirea bunurilor comune are o justificare și în această situație.
Nici cererea reclamantului de introducere în masa bunurilor comune în mod distinct, a sumei de 14.600 euro nu a fost apreciată ca fiind fondată. În principiu, în masa bunurilor comune se introduc bunurile dobândite de părți în timpul căsătoriei aflate în patrimoniul părților la data divorțului. Este de netăgăduit și dovedit că reclamantul a depus la bancă această sumă obținând-o la muncă în străinătate, dar această sumă a fost cheltuită în timpul căsătoriei pentru nevoile acesteia, nemaiexistând în fapt la data divorțului. Și acest aspect poate fi apreciat ca un criteriu de stabilire a contribuției părților la dobândirea bunurilor comune. În legătură cu acest aspect, și având în vedere și alte aspecte reținute și de instanța de fond, cum ar fi banii deținuți de reclamant dinaintea căsătoriei, folosiți la achiziționarea terenului pentru casă, veniturile mai mari obținute din muncă, dar și faptul că pârâta a obținut venituri din muncă, la care se adaugă munca depusă în gospodărie și pentru creșterea copilului, s-a apreciat că justifică reținerea unei cote de 80 % pentru reclamant și de 20 % pentru pârâtă la dobândirea bunurilor comune.
În consecință, în baza art. 296 Cod procedură civilă, tribunalul a respins apelul ca nefondat.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul F. I. M., solicitând modificarea hotărârii recurate, admiterea apelului și schimbarea celor două hotărâri ale instanței de fond, în sensul modificării componenței masei partajabile și cotei de contribuție, cu consecința anulării sultei de partaj la care a fost obligat către pârâtă.
În motivare, recurentul reclamant a susținut că Tribunalul Ialomița, cu o motivare lapidară și fără a răspunde tuturor criticilor, a respins apelul ca nefondat.
În opinia recurentului, instanța de apel nu a soluționat în concordanță cu dispozițiile legale solicitarea sa.
Astfel, bicicleta pentru gimnastică și bijuteriile din aur nu au aparținut doar pârâtei, ele fiind o investiție în favoarea familiei.
Autoturismul Dacia a fost vândut de pârâtă pe perioada cât reclamantul era la muncă în Olanda, fără a-i cere acordul. Acest autoturism îi aparținea reclamantului, fiind bunul său propriu, astfel că pârâta nu putea face vreun act de dispoziție cu privire la acesta, decât cu acordul său scris. Cu toate acestea, pârâta a profitat de faptul că nu era în țară și l-a înstrăinat.
În ceea ce privește suma de 14.600 euro, aceasta a fost cheltuită în interes personal de către pârâtă, în aceeași perioadă cât reclamantul a fost plecat în străinătate, tot fără a-i cere acordul. Nu a cheltuit vreun euro pentru nevoile familiei, ci exclusiv în interesul său personal, dovadă stând faptul că niciodată nu i-a cerut acordul pentru a retrage bani din cont. La întoarcere în țară, reclamantul a constatat cu surprindere că în cont rămăsese doar suma de 400 euro.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.304 pct.7, 8 și 9 C.proc.civ.
La data de 03.04.2014, recurentul reclamant a depus la dosar cerere de renunțare la cererea de recurs, invocând dispozițiile art.246 C.proc.civ.
La termenul de judecată din 03.04.2014, Curtea, din oficiu, a invocat excepția anulării recursului pentru netimbrare.
Deliberând cu prioritate, conform dispozițiilor art.137 alin.1 Cod procedură civilă, asupra excepției de netimbrare a cererii de recurs, Curtea a apreciat că este întemeiată și urmează să o admită pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art.2 alin.2 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, pentru cererea de recurs pendinte recurentul datorează taxă judiciară de timbru în cuantum de 2747,5 lei, iar conform art.3 din O.G. nr.32/1995 privind timbrul judiciar, valoarea timbrului judiciar datorat este de 5 lei.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, neîndeplinirea obligației de timbrare până la termenul stabilit de instanță se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
Curtea constată că recurentul reclamant a fost legal citat pentru termenul din 03 aprilie 2014 cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 2747,5 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în sumă de 5 lei sub sancțiunea anulării recursului ca netimbrat, dovada de citare regăsindu-se la filele 48 și 49 din dosarul de recurs, acestea îndeplinind toate condițiile de valabilitate prevăzute sub sancțiunea nulității de art.100 alin.3 Cod de procedură civilă.
Cu toate acestea, recurentul reclamant nu și-a îndeplinit obligația legală de timbrare până la termenul acordat.
În consecință, în baza dispozițiilor legale sus-menționate, având în vedere, totodată, că recurentul reclamant nu a justificat poziția adoptată de neplată a taxelor datorate prin motive obiective, mai presus de voința lui, Curtea urmează a dispune anularea recursului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția netimbrării.
Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurentul reclamant F. I. M. împotriva deciziei civile nr.147/A/19.11.2013, pronunțată de Tribunalul Ialomița, în contradictoriu cu intimata pârâtă C. M. G..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 03.04.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M.-A. I. D. M. I.
N.-G.
GREFIER
I. A. G.
Red.I.D.
Tehnored.B.I.
2 ex/14.04.2014
-----------------------------------------
T.Ialomița – C.T.D.
- I.T.
Jud.Fetești – M.C.
| ← Stabilire program vizitare minor. Decizia nr. 516/2014. Curtea... | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 136/2015. Curtea de... → |
|---|
