Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 1010/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1010/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-06-2013 în dosarul nr. 1010/2013
Dosar nr._
(_ )
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1010
Ședința publică din 04.06.2013
Curtea constituită din:
Președinte - S. G. P.
Judecător - M. V.
Judecător - L. D.
Grefier - E. C.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta-reclamantă P. C. împotriva deciziei civile nr. 80 din 24.10.2012, pronunțate de Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în contradictoriu cu intimatul-pârât V. N..
Cauza are ca obiect acțiune civilă pentru partaj bunuri comune.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Se face referatul cauzei de către grefier, care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită, iar recurenta a depus la dosar, prin registratura instanței, o cerere( la care a atașat și un certificat de grefă) prin care solicită suspendarea judecății în temeiul art.244 alin.1 pct. 1 C. proc. civ. până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._, aflat pe rolul Judecătoriei Oltenița, având ca obiect partaj suplimentar de bunuri comune.
După deliberare, Curtea, având în vedere stadiul procesual în care se află cele două cauze și dispozițiile art.244 alin.1 pct.1 C. proc. civ., care instituie un caz facultativ de suspendare a judecății, constată că nu se justifică luarea acestei măsuri, astfel că respinge cererea formulată de recurenta-reclamantă P. C. de suspendare a judecății.
Constatând că, prin întâmpinare, intimatul a solicitat judecarea recursului și în lipsă, reține cauza spre soluționare, invocând din oficiu, excepția de netimbrare a recursului.
CURTEA
Deliberând asupra cererii de recurs de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1176/2012, Judecătoria Oltenița a admis, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta P. C., în contradictoriu cu pârâtul V. N., a admis, în parte, cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant, a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei lor, prin contribuție comună următoarele bunuri: un apartament cu 2 camere, și dependințe (2 holuri, bucătărie, debara, baie și balcon) fără îmbunătățiri situat în municipiul Oltenița, ., ., ., conform contractului de vânzare-cumpărare nr.2704/6.10.1992 încheiat cu RAGCL Oltenița; o canapea cu 2 fotolii; o mobilă dormitor, compusă din șifonier cu 3 uși și un pat; o mobilă bucătărie compusă din 2 dulapuri și o masă; un frigider Artic; un aragaz cu 4 ochiuri, un TV color „Smart”; 2 fotolii mici; o oală inox; o mașină de spălat AlbaLux; o mașină cusut „I.”; și un computer (unitate centrală + monitor); a constatat că asupra acestor bunuri părțile au un drept de câte 1/2 fiecare; a respins capătul din cererea reconvențională privind completarea masei de partaj cu îmbunătățirile aduse apartamentului; a constatat că următoarele bunuri precizate de pârâtul-reclamant în cererea reconvențională nu fac parte din comunitatea de bunuri a părților: o mobilă sufragerie compusă din 3 dulapuri cu câte 2 uși, 6 scaune tapițate și o masă de 12 persoane (marca Drobeta) și o mașină de capsat; a omologat rapoartele de expertiză efectuate în cauză de experții G. N. și C. N.; a dispus ieșirea din codevălmășie a părților.
Prima instanță a atribuit reclamantei - pârâte P. C. apartamentul nr.6 (fără îmbunătățiri) compus din 2 camere, și dependințe (2 holuri, bucătărie, debara, baie și balcon) situat în municipuil Oltenița, ., b.121, ., județul Călărași, în valoare de 124.469 lei. Pentru egalizarea valorică a loturilor, cu referire la acest bun, a obligat-o pe reclamanta - pârâtă P. C. la plata sumei de 62.234,5 lei către pârâtul - reclamant V. N., cu titlu de sultă.
De asemenea, au fost atribuite reclamantei - pârâte P. C. următoarele bunuri mobile(în valoare totală de 420 lei) aflate în posesia sa: un aragaz cu 4 ochiuri în valoare de 76 lei, o oală inox în valoare de 56 lei, și o mașină de cusut „I.” în valoare de 288 lei.
Pârâtului - reclamant V. N. i-au fost atribuite următoarele bunuri mobile (în valoare totală de 4.437, 5 lei) aflate în posesia sa: canapea cu 2 fotolii în valoare de 690 lei; o mobilă dormitor compusă din șifonier cu 3 uși și pat în valoare de 1.920 lei; o mobilă bucătărie compusă din 2 dulapuri și o masă în valoare de 247,5 lei, un frigider Artic de 160 lei, un TV color „Smart” de 360 lei, 2 fotolii mici în valoare de 112 lei, o mașină de spălat AlbaLux în valoare de 28 lei și un computer (unitate + monitor) în valoare de 920 lei.
Pentru egalizarea valorică a loturilor, în ceea ce privește bunurile mobile, l-a obligat pe pârâtul - reclamant V. N. la plata sumei de 2.008,75 lei cu titlu de sultă către reclamanta - pârâtă P. C.; au fost compensate cheltuielile de judecată făcute de părți în ceea ce privește asigurarea apărării și onorariile experților.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Parciu C..
La termenul din 03.10.2012 Tribunalul Călărași, ținând seama de valoarea bunurilor supuse partajării precum și de dispozițiile art.2821 Cod procedură civilă, a calificat calea de atac ca fiind apelul.
Reclamanta a criticat sentința sub aspectul valorii stabilite în raportul de expertiză efectuat în cauza privind imobilul situat în Municipiul Oltenița, ., ., . 2 camere, fără îmbunătățiri, susținând, în esență, că expertul a supraevaluat apartamentul.
Prin decizia civilă nr. 80 din 24.10.2012 Tribunalul Călărași, Secția Civilă a respins apelul declarat de apelanta - reclamantă și a obligat-o pe aceasta la 1.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că reclamanta P. C. a formulat, la judecata în primă instanță, obiecțiuni la raportul de expertiză imobiliară invocând, ca și în apel, că nu s-a indicat anul construirii apartamentului pentru a se stabili gradul de uzură, corecția de preț pentru nivelul la care se află apartamentul, că nu au fost avute în vedere ofertele de vânzare la nivelul Municipiul Oltenița, că expertul din eroare sau în conivență cu pârâtul a reținut îmbunătățirile, că s-a aplicat un coeficient de actualizare care a dus la majorarea valorii apartamentului și că nu s-a indicat actul normativ avut în vedere de expert, obiecțiuni care au fost respinse prin încheierea din 7.09.2012. Pentru a dispune astfel prima instanță a apreciat că sunt neîntemeiate obiecțiunile întrucât expertul a menționat gradul de uzură, a aplicat corecția de 4% pentru nivelul la care se află apartamentul și valoarea de piață a fost stabilită conform Decretului Lege nr.61/1990 și că a fost vizualizat de către expert apartamentul.
Analizând raportul de expertiză imobiliară întocmit la judecata în primă instanță, tribunalul a constatat că expertul a indicat faptul că la întocmirea expertizei au fost avute în vedere dispozițiile Decretului Lege nr.61/1990 și Buletinul de expertiză tehnică nr.120/2011 iar referirea pe care o făcut-o apelanta la un raport de expertiză extrajudiciară pentru a verifica modalitatea de aplicare a corecțiilor de către expert nu a fost primită, întrucât expertiza judiciară invocată de apelantă a fost întocmită într-un alt dosar la 05.05.2010, de către un alt expert, pentru că în timp ce apartamentul obiect al prezentului partaj este situat în Municipiul Oltenița, . expertiza extrajudiciară se află în Municipiul Oltenița, . în vedere că legalitatea unei expertize nu poate fi apreciată în raport de o altă expertiză ci doar în raport de dispozițiile legale care reglementează domeniul în care se efectuează expertiza, și de dispozițiile procedurale privind administrarea acestei probe.
A mai reținut tribunalul că deși inițial apelanta a solicitat efectuarea unei noi expertize imobiliare, la același termen de judecată din 24.10.2012, aceasta a revenit și a renunțat la această probă, solicitând ca instanța să stabilească valoarea apartamentului și să dispună plata sultei la care a fost obligată pe o perioadă de 7 ani. În lipsa unei expertize de specialitate prin care să se verifice modalitatea de aplicare și calcul a celor două corecții la care face referire apelanta (uzura și corecția pentru etaj, nivelul la care se află apartamentul) și a unor precizări făcute de un specialist, acesta fiind și rolul unei expertize, de a cuprinde părerea unor specialiști, nu s-a putut stabili o altă valoare a apartamentului în faza procesuală a apelului.
În ceea ce privește solicitarea apelantei de a se dispune eșalonarea plății sultei pentru o perioadă de 7 ani, formulată pentru prima dată la termenul din 24.10.2012, tribunalul a apreciat că este o cerere nouă, inadmisibilă în baza art.294 Cod procedură civilă.
Față de considerentele arătate și văzând și dispozițiile art.296 Cod procedură civilă s-a respins apelul formulat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în temeiul prevederile de art.301 Cod procedură civilă, recurenta - reclamantă solicitând casarea deciziei și rejudecarea fondului cauzei.
În dezvoltarea motivelor de recurs întemeiate în drept pe dispozițiile art.304 pct. 8 Cod procedură civilă, recurenta - reclamantă a arătat că la data pronunțării deciziei civile recurate, a fost lipsită de apărare, întrucât avocatul său ales depusese o cerere, în care arată că începând cu data de 24.10.2012, nu o mai reprezintă.
A susținut recurenta că nu a avut cunoștința despre această împrejurare, la data de 24.10.2012, când instanța i-a comunicat întâmpinarea formulată de către intimatul V. N., iar apelul a fost judecat, a fost lipsită de o apărare eficientă și nu a putut să administreze, în cunoștință de cauză, alte probe.
Printr-o altă critică, s-a arătat că hotărârea de respingere a apelului nu se bazează pe interpretarea temeinică a probelor administrate în cauză de către instanța de fond, că expertiza efectuată la instanța de fond a stabilit o sumă exagerată în ceea ce privește partajarea apartamentului bun mobil dobândit în timpul căsătoriei, că această valoare finală include și îmbunătățirile aduse apartamentului de către fiii părților, îmbunătățiri care nu au intrat în comunitatea de bunuri și nu au fost evaluate separat.
A mai arătat recurenta că, la evaluarea apartamentului bun comun nu s-a avut în vedere valoarea de circulație a unor apartamente cu aceeași valoare de circulație care au fost vândute în municipiul Oltenița, în zone centrale apropiate de apartamentul în litigiu și că, în necunoștință de cauză, cu ocazia soluționării apelului, la data de 24.10.2012, a renunțat la proba cu expertiză solicitată inițial, tocmai pentru că a fost lipsită de consiliere din partea avocatului care în aceeași zi și-a retras împuternicirea fără să o anunțe.
În opinia recurentei – reclamante, anunțurile de vânzare depuse la dosar demonstrează că apartamentul care face obiectul partajului este situat în aceeași zona cu alte apartamente care se vând la prețuri mult mai mici decât cele stabilite de expert în cazul apartamentului în litigiu.
Intimatul - pârât a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Potrivit dispozițiilor art.11 alin.1 din Legea nr.146/1997, recurenta- reclamantă a fost citată cu mențiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 2097 lei și de a depune timbre judiciare în valoare de 5 lei, însă nu s-a conformat dispozițiilor instanței.
Analizând excepția de netimbrare a recursului, invocată din oficiu, Curtea constată că este întemeiată și urmează să o admită pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr.146/1997, astfel cum a fost modificată, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxării, în mod diferențiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepțiile prevăzute de lege.
Cererea de partaj de bunuri comune, cu care a fost învestită Judecătoria Oltenița, nu se încadrează în categoria cererilor scutite de plata taxelor judiciare de timbru.
Potrivit dispozițiilor art.20 alin.1 și 3 din Legea nr.146/1997, modificată, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
Curtea reține că recurenta-reclamantă a fost legal citat cu mențiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 2097 lei și de a depune timbre judiciare în valoare de 5 lei, pentru termenele de judecată din 05.03.2013 și 04.06.2013, sub sancțiunea anulării cererii, astfel că s-a dat eficiență dispozițiilor art.36 alin.1 și 2 din Ordinul nr.760/C din 22.04.1999 al ministrului justiției privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
De asemenea, Curtea reține că în ședința publică de la 05.03.2013, recurentei, care a fost prezentă, i s-a adus la cunoștință, odată cu încuviințarea cererii de amânare pentru lipsă de apărare, împrejurarea că are obligația de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru și de a depune timbru judiciare, sub sancțiunea anulării cererii de recurs dar și posibilitatea de a formula cerere de ajutor public judiciar în condițiile prevăzute de O.U.G. nr.51/2008.
Aceasta a formulat o cerere de reexaminare la modul de stabilire a taxei judiciare de timbru care a fost respinsă, ca tardivă, prin încheierea de ședință de la 08.05.2013.
Prin urmare, reținând că recurenta-reclamantă nu și-a îndeplinit obligația de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 2097 lei și nu a depus timbre judiciare în cuantum de 5 lei, până la termenul de judecată acordat în faza procesuală a recursului, în temeiul dispozițiilor art.20 alin.1 și 3 din Legea nr.146/1997, modificată, și ale art.9 alin.2 din OG nr.32/1995, Curtea va admite excepția de netimbrare și, în consecință, va anula recursul, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează recursul formulat de recurenta-reclamantă P. C. împotriva deciziei civile nr. 80 din 24.10.2012, pronunțate de Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în contradictoriu cu intimatul-pârât V. N., ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04.06.2013.
P., JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, S. - G. P. M. V. L. D.
GREFIER,
E. C.
Redact. PSG
Tehnored. GIA/PSG
2 ex./17.06.2013
Tribunalul Călărași - S.civ. – L. I., M. A. C.
Judecătoria Oltenița - A. M.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
