Pretenţii. Decizia nr. 285/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 285/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-07-2012 în dosarul nr. 285/2012
Dosar nr._
(_ )
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.285 A
Ședința publică de la 4 iulie 2012
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - A. D. T.
JUDECĂTOR - I. A. H. P.
GREFIER - S. P.
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află pronunțarea apelului declarat de apelanta-reclamantă N. D. E., împotriva sentinței civile nr.495 din 13.03.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâții M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, P. S. 2 BUCUREȘTI, S. R. PRIN M. FINANȚELOR PUBLICE, G. R., M. JUSTIȚIEI, M. FINANȚELOR PUBLICE, M. SĂNĂTĂȚII și C. R. DE PRESĂ.
P. are ca obiect – pretenții.
Dezbaterile cauzei și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 20.06.2012, fiind consemnate în încheierea de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, când, curtea, pentru a da posibilitate părților să depună note scrise și în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la 27.06.2012 și apoi la 4.07.2012, hotărând următoarele:
CURTEA,
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.485/13.03.2012, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins excepția nulității cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată și a respins ca neîntemeiată cererea în pretenții formulată de reclamanta N. D. E. în contradictoriu cu pârâții M. Administrației și Internelor, P. S. 2 București, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, G. R., M. Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, M. Sănătății și C. R. de Presă.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că excepția nulității cererii de chemare în judecată invocată de pârâții M. Administrației și Internelor și G. R., este neîntemeiată pentru următoarele motive:
Reclamanta a formulat o acțiune care din modalitatea de formulare, respectiv de a pretinde despăgubiri pentru acțiunile sau inacțiunile organelor statului, rezultă că reprezintă o acțiune întemeiată pe răspunderea civilă delictuală, având drept obiect suma de 700.000 EUR cu titlu de despăgubiri ca urmare a faptelor ilicite pretinse cu acest titlu de reclamantă și descrise pe larg în acțiunea formulată. Reclamanta dezvoltă urmările acțiunilor sau inacțiunilor organelor statului asupra vieții sale personale, invocând pierderea unui apartament despre care pretinde că i-a fost lăsat prin testament de unchiul său, pierderea unei sume de bani depusă la CEC în anii anteriori anului 1989 pentru a cumpăra un autoturism Dacia, afectarea stării de sănătate prin modul în care a fost urmărită de agenții de poliție politică, împrejurarea că i s-a refuzat acordarea unei locuințe sociale de către primăriile din București și Iași fiind nevoită a sta pe drumuri sau în locuințe închiriate. Totodată invocă prejudiciile produse ca urmare a lipsei de răspuns din partea autorităților și a mass-mediei, la care a depus memorii și cererii pentru a o sprijini în obținerea unei locuințe: G. R., televiziunile române.
Invocarea chiar și în condițiile date, pe parcursul unei cereri insuficient de clare în ce privește obiectul și temeiul, a existenței unei pagube, ca urmare a inacțiunilor ori acțiunilor organelor statului, dă dreptul reclamantei de a-i fi analizată cererea în condițiile răspunderii civile delictuale, singura calificare juridică ce poate fi acordată acestei cereri.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de G. R., tribunalul a constatat că în susținerea acesteia se invocă apărări de fond ce țin de netemeinicia susținerilor reclamantei respectiv lipsa oricărei răspunderi a Guvernului în alte litigii decât de litigiile de contencios administrativ când sunt atacate actele administrative ale acestuia. Prin urmare, nu se invocă lipsa de identitate dintre persoana chemată în judecată - G. R. și persoana pe care reclamanta o pretinde răspunzătoare de paguba adusă patrimoniului său pagubă invocată cu privire la pierderea unei locuințe și a unei sume de bani ori cu privire la imposibilitatea de a beneficia de o locuință socială sau lipsa răspunsului la memoriile adresate.
Urmând a analiza direct fondul cererii în răspundere civilă delictuală, tribunalul a constatat că aceasta este neîntemeiată.
Reclamanta a depus la dosar memoriile și cererile sale formulate către diverse instituții ale statului prin care G. R., M. Sănătății – Direcția Generală de Asistență Medicală, Colegiul Medicilor din București, Direcția de Administrare a Fondului Imobiliar de Stat, Președintele R., M. Administrației și Internelor. În răspunsurile emise, instituțiile destinatare ale memoriilor și cererilor au recomandat reclamantei autoritatea sau instituția competentă a se ocupa de fiecare sesizare a reclamantei în parte. Acestea aspecte nu echivalează cu o omisiune a pârâților chemați în judecată de a analiza sesizările reclamantei și totodată în cazul în care reclamanta aprecia că instituțiile vizate nu și-au la îndeplinire obligația de a-i răspunde în 30 zile sau de a-și îndeplini atribuțiile, avea la dispoziție acțiune în contencios administrativ în cadrul căreia era obligată a administra probe privind aceste omisiuni. Așadar, atitudinea invocată de reclamantă nu constituie pe de o parte o faptă ilicită în condițiile art. 998 și urm. Cod civil, iar pe de altă parte nu reprezintă o omisiune a pârâților chemați în judecată de a răspunde reclamantei.
Tribunalul a constatat că reclamantei i-au fost respinse o . acțiuni ca neîntemeiate, acțiuni având ca obiect pretenții îndreptate împotriva varii persoane juridice și fizice în perioada 2003-2004, astfel acțiune împotriva COMPUTER TOTAL SRL pentru procurarea unui hard disk compatibil cu computerul reclamantei ori la plata valorii acestuia; acțiune împotriva PETROM P. daune morale pentru repartizare ilegitimă a unui apartament în care locuia profitând de lipsa sa din țară; acțiune împotriva pârâților T. L. și T. Ș. având ca obiect pretenții privind restituirea sumei de 100.000 lei dată de reclamantă acestora în Suedia, acțiune împotriva ziarului Realitatea Pășcăneană pentru pretenții de 330.000 lei cu titlu de daune morale pentru calomnie; acțiune în pretenții împotriva numitului I. D. reprezentând daune morale pentru stres și îmbătrânire bruscă cu 10 ani ca urmare a unor atentate cu gaze în apartamentul pe care acesta i l-ar fi închiriat. Tribunalul a constatat că promovarea unor astfel de acțiuni și formularea diverselor către cereri către instituțiile statului au intrat în obiceiul acesteia, fără însă a justifica în mod real și pertinent pretențiile formulate.
În ce privește aspectele invocate cu privire la apartamentul nr.37 din . 2 București, tribunalul a reținut răspunsul emis reclamantei de Camera Notarilor Publici în care se răspunde reclamantei că nu i se poate acorda accesul la dosarul succesoral nr. 50/1997 soluționat de fostul notariat de Stat Sector 2 București deoarece mandantul reclamantei, anume U. G. nu are calitatea de moștenitor de pe urma defunctei B. E., iar procedura succesorală de pe urma defunctului B. D. nu a fost înregistrată pe rolul vreunui notar public. Camera Notarilor Publici indică reclamantei împrejurarea că nu se poate prevala de faptul că mandantul său ar fi unicul moștenitor al defuncților B. E. și B. D. aceasta nefiind conformă cu realitatea.
S-a mai constatat, de asemenea, că privitor la suma consemnată la CEC invocată ca și pagubă produsă de omisiunile organelor statului în exercitarea atribuțiilor, reclamanta a formulat petiții către Ministerul Finanțelor Publice în care solicita situația acestei sume și despăgubirea sa, M. a emis un răspuns acesteia în care indica lipsa de temei a solicitării reclamantei, având în vedere că accesul titularilor de conturi CEC la sumele depuse nu a fost niciodată îngrădit. Așadar, în cazul în care reclamanta ar fi apreciat că are temei pentru o astfel de acțiune, a avut la dispoziție acțiune pentru restituirea sumelor depuse la CEC în vederea achiziționării autoturismelor, acțiuni care de altfel, astfel cum a indicat Ministerul Finanțelor Publice au fost respinse de instanțe.
Tribunalul a reținut că pârâții G. R., M. Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, M. Sănătății, C. R. de Presă, M. Administrației și Internelor și P. Sector 2 București nu pot fi ținuți răspunzători de situația personală a reclamantei în baza dispozițiilor art.998 și urm. C.civ., nefiind vorba de producerea efectiv și în concret a unor fapte ilicite care să incumbe acestora și care să fi produs prejudicii în patrimoniul reclamantei – prejudicii materiale ori daune morale asupra sa.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, criticând-o ca nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
- instanța de fond a soluționat în mod superficial cauza dedusă judecății, încălcând la termenele din data de 18.10.2011, 13.12.2011 și 13.03.2012 drepturile și libertățile fundamentale ale reclamantei prevăzute în Constituția R.;
- instanța de fond a judecat netemeinic acțiunea reclamantei, așa cum au fost judecare toate acțiunile pe care reclamanta le-a formulat de-a lungul timpului între anii 2000 – 2004;
- instanța de fond a rămas în pronunțare pe acțiune la data de 13.03.2012, deși parte dintre pârâți nu luaseră la cunoștință de conținutul cererii de chemare în judecată sau de actele depuse de reclamantă în dovedirea acesteia. Instanța a respins nelegal cererea formulată de reclamantă de amânare a cauzei pentru ca instituțiile chemate în judecată să ia cunoștință de aceste acte;
- instanța de fond nu a analizat persecuțiile politice la care a fost supusă reclamanta, sub toate regimurile politice de la Revoluție și până în prezent, persecuții datorate opiniilor sale politice care sunt republicane de Centru Dreapta;
- au trecut neobservate și hărțuirile agenților polițiilor politice ilegale exercitate asupra reclamantei;
- instanța de fond nu a analizat nici plângerile reclamantei adresate diferitelor autorități ale statului cu privire la atentatele săvârșite asupra stării de sănătate a reclamantei prin gazări cu gaze iritante și infestări cu produse toxice periculoase;
- instanța de fond a omis să se pronunțe pe suplimentarea pretențiilor de despăgubiri față de M. Sănătății cu încă 1 milion de euro datorită stigmatizării fals calomnioase de tulburări psihice delirante realizată de o psiholoagă și o psihiatră din Spitalul Universitar București.
Potrivit dispozițiilor art.296 Cod de procedură civilă, Curtea va găsi nefondat apelul pentru următoarele considerente:
Prin primul motiv de apel apelanta nu formulează o critică individualizată prin care să arate prin ce măsuri procesuale instanța de fond i-a încălcat drepturile și libertățile constituționale la cele 3 termene de judecată precizate: 18.10.2011, 13.12.2011 și 13.03.2012.
Verificând însă fiecare dintre cele 3 încheieri, Curtea constată că reclamantei nu i-au fost încălcate drepturile procesuale și că instanța de fond a dispus măsuri procesuale legale prin care în virtutea rolului său activ, a respectat drepturile reclamantei.
Apelanta critică sentința instanței de fond pentru netemeinicie, dar nu indică în ce constau motivele de netemeinicie, comparând sentința atacată cu alte sentințe pronunțate de instanțele judecătorești în perioada 2000 – 2004 pe alte acțiuni formulate de aceasta. Instanța de fond, nefiind învestită cu acele acțiuni, nu se poate pronunța pe pretinsa netemeinicie a sentințelor pronunțate de alte instanțe.
La termenul din data de 13.03.2012 nu se impunea amânarea cauzei atâta vreme cât pârâții legal citați în cauză nu au solicitat acest lucru.
Curtea constată și faptul că apelanta nu poate invoca în propria cale de atac pretinse nelegalități săvârșite de instanța de fond față de pârâți și nu față de ea, nejustificând nici un interes legitim în acest sens.
Măsura de a nu acorda termen luată de instanța de fond la 13.03.2012 nu creează nici un prejudiciu reclamantei cel mult acelor pârâți care nu luaseră cunoștință de actele depuse de reclamantă la dosar, pârâți care însă nu au formulat apel împotriva sentinței de fond.
În ceea ce privește neanalizarea de către instanța de fond a persecuțiilor și hărțuielilor politice la care reclamanta pretinde că a fost supusă, Curtea constată că față de ambiguitatea nenumăratelor cereri formulate de către reclamantă instanța de fond, după ce a solicitat reclamantei să-și precizeze acțiunea cât mai exact, a concretizat în cuprinsul considerentelor pretențiilor reclamantei, pretenții pe care le-a analizat și față de care s-a pronunțat.
Mai mult, Curtea apreciază că, deși reclamanta a depus nenumărate acte la dosar nu a dovedit cele pretinse prin acțiune și prin motivele de apel, deși sarcina probei în acest sens îi revenea potrivit dispozițiilor art.1169 Cod civil.
Nu este fondat nici ultimul motiv de apel întrucât instanța de fond a respins acțiunea împotriva pârâtului M. Sănătății, reținând că nu există faptă delictuală a acestuia împotriva reclamantei, nefiind îndeplinite condițiile art.998 – 999 Cod civil. În aceste condiții, instanța nu putea analiza cererea de suplimentare a cuantumului despăgubirilor cu 1 milion de euro pretinse de la acest pârât, atâta timp cât s-a reținut că nu există faptă delictuală a acestui pârât împotriva reclamantei.
Față de aceste considerente, Curtea va respinge apelul declarat de reclamanta – apelantă împotriva sentinței civile nr.495/2012 a Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă pe care o va menține ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta-reclamantă N. D. E., domiciliată în M., ., ., împotriva sentinței civile nr.495 din 13.03.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâții M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, cu sediul în București, Piața Revoluției nr.1 A, sector 1, P. S. 2 BUCUREȘTI, cu sediul în București, . – 13, sector 2, S. R. PRIN M. FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, ., sector 5, G. R., cu sediul în București, Piața V. nr.1, sector 1, M. JUSTIȚIEI, cu sediul în București, ., sector 5, M. FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, ., sector 5, M. SĂNĂTĂȚII, cu sediul în București, ..1-3, sector 1 și C. R. DE PRESĂ, cu sediul în București, ., sector 3.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.07.2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A.-D. T. I.-A. H.-P.
GREFIER
Ș. P.
Red.I.A.H.P.
Tehdact.R.L.
11 ex./20.08.2012
TB-S.3 – R.M.L.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 131/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Uzucapiune. Decizia nr. 1267/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
