Întoarcere executare. Decizia nr. 226/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 226/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 24-01-2014 în dosarul nr. 31331/211/2011/a1
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 226/R/2014
Ședința publică din 24 ianuarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I.-D. C.
JUDECĂTORI: A.-A. P.
C.-M. C.
GREFIER: A.-A. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta S.C. W. D. S.R.L., prin lichidator judiciar B. R., împotriva încheierii de suspendare pronunțată de Tribunalul Cluj la data de 10.10.2013 în dosarul nr._ 11, privind și pe pârâtul intimat BIROUL EXECUTORULUI J.-CĂTORESC B. M., având ca obiect întoarcerea executării silite.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentantul reclamantei recurente, domnul avocat H. C., cu împuternicire avocațială pentru redactarea, semnarea și susținerea recursului, aflată la f. 9 din dosar, lipsă fiind reprezentantul pârâtului intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de reclamanta S.C. W. D. S.R.L. a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat pârâtului intimat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, având în vedere că recurenta este o societate comercială aflată în lichidare judiciară.
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată că la f. 25 din dosar se află împuternicirea avocațială, care atestă împrejurarea că pârâtul intimat l-a împuternicit pe domnul avocat O. U. pentru asistare și pentru reprezentare în fața Curții de Apel Cluj, precum și pentru redactare întâmpinare în prezentul dosar.
Curtea lasă cauza la a doua strigare pentru a da reprezentantului pârâtului intimat posibilitatea de a se prezenta la dezbateri.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantei recurente, domnul avocat H. C. și reprezentantul pârâtului intimat, domnul avocat O. U..
Reprezentanții părților arată că nu au de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentanților părților asupra recursului care formează obiectul prezentului dosar.
Reprezentantul reclamantei recurente solicită admiterea recursului, modifica-rea încheierii atacate, în sensul continuării judecății în prezentul dosar, pentru motivele dezvoltate pe larg în memoriul de recurs, pe care le susține verbal.
Reprezentantul reclamantei recurente arată următoarele:
În opinia sa, cauza juridică din dosarul nr._ 11 al Tribunalului Cluj nu este identică cu cea din dosarul nr._, având în vedere că dosarul nr._ 11 vizează repunerea reclamantei în situația anterioară executării silite desființate irevocabil, prin sentința nr. 350/13.01.2010 a Judecătoriei Cluj-N., rămasă irevocabilă, iar în dosarul nr._, reclamanta a solicitat obligarea organului de executare la plata sumei de 1.000.000 lei, reprezentând daune determinate de executarea nelegală derulată în dosarul execuțional nr. 71/2009 și temeiul de drept indicat de reclamantă este art. 998 – 999 cod civil (1864).
Daunele au fost cuantificate astfel:
Beneficiu nerealizat, efect al executării nelegale, reclamanta fiind pusă în imposibilitatea de a realiza planul anual de vânzări și, în consecință, de a realiza profitul scontat. S-a arătat că pentru anul 2009 planul de vânzări era de 200.000 euro, urmând să crească gradual cu 30% anual, în condițiile în care adaosul comercial practicat era de 40%. Reclamanta avea calitatea de distribuitor exclusiv de produse Neoset pe raza județului Cluj.
Daune morale, reprezentând prejudiciul de imagine adus societății, executarea silită nelegală conducând la deschiderea procedurii insolvenței față de societate și necesitatea concedierii tuturor angajaților societății.
Diferența dintre cele două dosare constă în două aspecte, și anume:
- probatoriul distinct;
- soluția din dosarul nr._ nu impietează cu nimic soluția
din dosarul suspendat.
Comparând cele două proceduri judiciare pe rol, rezultă că soluționarea dosarului nr._ 11 al Tribunalului Cluj nu atârnă nici măcar în parte de soluția ce urmează a fi pronunțată în dosarul nr._ .
Relevanța acestui recurs constă în faptul că nu există o legătură suficient de caracterizată care să impună suspendarea dosarului nr._ 11 al Tribunalului Cluj, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr._, iar suspendarea este un incident ce temporizează judecata.
Reprezentantul pârâtului intimat solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată în acest moment. Totodată, arată următoarele:
În cele două dosare menționate anterior avem aceleași părți și aceleași pretenții și s-a discutat despre faptul că temeiul juridic nu este identic.
Reprezentantul pârâtului intimat susține că există identitate între părțile, obiectul și cauza juridică din dosarul nr._ 11 al Tribunalului Cluj și dosarul nr._, aflat în faza de recurs pe rolul Inaltei Curți de Casație și Justiție.
Conform prevederilor art. 244 alin. 1 C.pr.civ. abrogat, magistratul poate suspenda judecata când dezlegarea pricinii atârnă în totul sau în parte de existența sau neexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți, pentru a nu se pronunța două soluții privind aceleași părți și aceleași pretenții.
Cele două cauze puse în discuție nu sunt asemănătoare, ci identice.
Pe rolul instanțelor judecătorești sunt 5 cauze în care cererile sunt identice.
În principiu, executorului judecătoresc i se reproșează nelegalitatea punerii în executare a unui bilet la ordin.
Nu se poate cenzura măsura impusă de art. 244 pct. 1 C.pr.civ., respectiv suspendarea judecării dosarului nr._ 11 al Tribunalului Cluj, până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ aflat pe rolul Î.C.C.J., având în vedere că în cele două dosare există identitate de obiect, părți și cauză juridică, respectiv există o triplă identitate.
Apreciază că trebuie lăsat să se termine cauza aflată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și apoi să se judece dosarul nr._ 11 al Tribunalului Cluj.
În replică, reprezentantul reclamantei recurente arată că indiferent ce soluție va pronunța Î.C.C.J. în dosarul nr._, acea soluție nu impietează soluția din prezentul dosar.
În replică, reprezentantul pârâtului intimat arată că i s-a reproșat că are o atitudine oscilantă, însă este clar că în cele două dosare există triplă identitate, iar magistratul poate să ia această măsură a suspendării judecății, în temeiul art. 244 pct. 1 C.pr.civ.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 4.869 din 13.03.2012 a Judecătoriei Cluj-N., pronunțată în dosarul nr._ 11, s-a admis în parte cererea precizata formulata de . prin lichidator judiciar - C.I.I. B. R., împotriva intimatului BIROUL EXECUTORULUI JUDECATORESC BOLOS M., având ca obiect întoarcerea executării-antrenarea răspunderii civile delictuale si în consecință, a fost obligat intimatul la plata în favoarea contestatoarei a sumei de 176.137,660 lei reprezentând prejudiciul creat precum și la plata sumei de 3.062 lei reprezentând cheltuieli de judecata, în favoarea contestatorului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin Sentința civila nr. 350 din 13 ianuarie 2010, rămasa definitivă si irevocabilă prin decizia comercială nr. 181/R/_ s-a admis contestația la executare formulată de reclamantă în dosarul execuțional nr. 71/2009 al B. M. B., în contradictoriu cu ., instanța anulând toate formele de executare efectuate în acesta. Judecătoria Cluj-N. a reținut ca actele de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 71/2009 a B. M. B. au fost întocmite cu nerespectarea legii, astfel somația a fost comunicată fără anexarea titlurilor executorii punerea în executare a unui titlu executoriu nevalabil, nu s-a respectat termenul de 5 zile prevăzut în somația pentru achitarea sumelor, procesul verbal de sechestru este nelegal, executorul judecătoresc făcând o confuzie grava în ceea ce privește obiectul executării silite, la aplicarea sechestrului judiciar nu s-a făcut un inventar al bunurilor supuse sechestrului, procesul verbal de sechestru fiind încheiat înainte cu 2 zile de a fi instituit de instanța de judecată.
Prin Decizia comerciala nr. 181/R/2010 a Tribunalului Comercial Cluj s-a respins ca nefondat recursul declarat de către creditoare, instanța reținând ca motiv suficient de nulitate a executării silite si implicit a tuturor actelor de executare, lipsa investirii biletului la ordin cu formula executorie, fiind lipsita de utilitate orice alta analiza a legalității actelor de executare.
Având în vedere ca este vorba de o hotărâre judecătoreasca irevocabila, data de instanța de control, instanța de fond, în prezenta cauza apreciază ca nu se poate pronunța asupra momentului de la care hotărârea pronunțata de către Înalta Curte de Casație si Justiție în cadrul recursului în interesul legii produce efecte ( de la pronunțare, 19.01.2009 sau de la publicarea în MO, septembrie 2009), întrucât ar avea ca si consecința aprecierea asupra legalității hotărârii instanței de control, aspect inadmisibil.
Totodată, susținerea intimatului potrivit căreia, judecătorul care „a permis execuția” prin Încheierea nr. 4411/2009 este vinovat deoarece a observat ca biletul la ordin este neinvestit cu formula executorie, este neîntemeiata întrucât potrivit Încheierii invocate, instanța a fost investita cu o cerere de sechestru formulata de către creditoare si nu de către B. Bolos, cerere soluționata potrivit art. 411 alin.2 C.pr.civ. fara citarea parților, iar la dosarul cauzei au fost depuse în probațiune:” cererea adresata executorului judecătoresc înregistrata la B. Bolos M. sub nr. 09.02.2009, corespondenta cu intimata, proces verbal, notificare, contract de închiriere”. Rezulta astfel în mod evident faptul ca instanța nici nu a avut la dispoziție biletul la ordin în discuție, ci doar copia cererii adresate intimatului, unde este menționat biletul la ordin, ca titlu executoriu.
Instanța a precizat ca la momentul respectiv nu era obligatorie solicitarea incuviintarii executării silite Judecătoriei Cluj-N., astfel cum a invocat reclamanta.
In prezenta cauza s-a solicitat antrenarea răspunderii civile delictuale a B. Bolos M. ca urmare a prejudiciului suferit de către reclamanta, actele de executare fiind anulate integral.
Potrivit art. 45 din Legea nr.188/2000 rep.:(1) Răspunderea civilă a executorului judecătoresc poate fi angajată, în condițiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligațiilor sale profesionale.
Pentru antrenarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, potrivit art. 998-999 C. civ. este necesara îndeplinirea cumulativa a 4 condiții: fapta ilicita, vinovatie, prejudiciu si raport de cauzalitate intre fapta si prejudiciu.
Astfel cum s-a stabilit atât în practica cat si în doctrina de specialitate, existenta vinovatiei celui care a cauzat un prejudiciu consta în intenție, neglijenta sau imprudenta celui care a acționat. Vinovatia exprima atitudinea subiectiva a celui care a savarsit fapta ilicita, fata de aceasta fapta. Întrucât în dreptul civil, spre deosebire de dreptul penal, indiferent de împrejurarea ca fapta a fost savarsita cu intenție sau din culpa, răspunderea pentru repararea prejudiciului este, în principiu, aceeași - obligația de reparare integrala – neinsistându-se în mod special asupra distincției intre cele doua forme ale vinovatiei. De aceea, întrucât simpla culpa, chiar culpa cea mai ușoara, alături de celelalte condiții, este suficienta pentru angajarea integrala a răspunderii, atunci când se examinează condiția subiectiva a răspunderii civile delictuale.
Sub aspectul faptei ilicite prejudiciabile, instanța retine nerespectarea de către intimat a obligațiilor legale prin luarea unor masuri . de accelerat, în sensul în care cererea de executare silita a fost înregistrata în data de 09.02.2009, procesul verbal de cheltuieli a fost încheiat în data de 09.02.2009 ora 15,00, somația emisa în data de 09.02.2009 cu mențiunea plații în termen de 5 zile a sumei datorate, comunicata prin afișare în 09.02.2009 la ora 15,15, pentru ca în tot în data de 09.02.2012 ora 16,20 (fara acordarea vreunui termen legal (o zi) sau menținerea celui din somație - 5 zile) sa se încheie procesul verbal de sechestru asupra tuturor bunurilor aflate în spațiul închiriat de către reclamanta, bunurile fiind predate în custodia unui reprezentant al creditoarei ..
La mai mult de 2 luni după aplicarea sechestrului, după primul termen de licitație publica (!), intimatul, dându-si seama ca a greșit, incalcand dispozițiile legale întrucât a aplicat un sechestru fara a avea încuviințarea instanței, în încercarea de a acoperi aceasta greșeala, a încheiat un „proces verbal cu privire la îndreptarea erorii materiale a procesului verbal din data de 09.02.2009” încercând înlocuirea instituției sechestrului cu „gajarea tacita în favoarea creditoarei în temeiul privilegiului locatorului unui imobil”, ignorând din nou faptul ca o eroare materiala nu poate privi aplicarea unei instituții juridice sau alta.
Greșelile din aceasta faza de executare sunt cu atât mai evidente cu cat doar ulterior creditoarea s-a adresat instanței, iar aceasta i-a încuviințat ca odată cu înmânarea somației emise în cadrul procedurii executării silite sa se aplice si sechestrul asupra bunurilor mobile ale debitoarei. Or, somația fusese deja emisa si comunicata anterior.
Potrivit art. 411 C.pr.civ. valabil la data de 09.02.2009
(1) Daca în termen de o zi de la primirea somatiei debitorul nu plateste suma datorata, executorul judecatoresc de pe langa instanta de executare va proceda la sechestrarea bunurilor mobile urmaribile ale debitorului, chiar daca acestea sunt detinute de un tert. (2) în cazul în care exista pericol evident de sustragere a bunurilor de la urmarire, la cererea creditorului sau a executorului judecatoresc, presedintele instantei de executare va putea dispune, prin incheiere irevocabila, data fara citarea partilor, ca o data cu inmanarea somatiei sa se aplice si sechestrul. (3) Executorul judecatoresc este obligat sa identifice si sa evalueze cu acordul partilor bunurile sechestrate, iar în caz contrar va solicita efectuarea unei expertize. Bunurile vor fi evaluate la valoarea lor de circulatie. O copie de pe raportul de expertiza se comunica si debitorului.
De asemenea art. 416:
Executorul judecatoresc, singur sau fata cu persoanele insemnate în art. 412 si 413, va forma, indata un proces-verbal care va cuprinde: 1. enuntarea titlului executor în virtutea caruia se face executarea; 2. aratarea creditorului pentru lucrurile ce au cerut a se urmari, daca asemenea cerere s-a facut; 3. numele, prenumele si domiciliul partilor, al executorului judecatoresc, precum si ale altor persoane care vor fi fost fata la urmarire; 4. somatia verbala facuta debitorului ca sa plateasca, precum si raspunsul lui daca a fost de fata; 5. descrierea bunurilor sechestrate si indicarea valorii fiecaruia, dupa aprecierea executorului judecatoresc, daca aceasta este cu putinta;*) 6. aratarea locului, zilei si orei cand s-a facut urmarirea.
Cu toate acestea, în 18.02.2009, intimatul se prezintă din nou pentru a declara sechestru definitiv, ocazie cu care întocmește si un inventar al bunurilor, inventar extrem de sumar în care bunurile nu sunt identificate suficient, doar pentru o parte existând valori menționate iar bunurile electrocasnice menționate în procesul verbal ca fiind sechestrate nici măcar nu sunt cuprinse în inventar. De asemenea, deși din cadrul facturilor de achiziție rezulta existenta mai multor corpuri de iluminat ele nu sunt menționate nicăieri.
Este important a se preciza ca în data de 09.02.2009, deși s-au declarat sechestrate bunurile si date în custodia unui reprezentant al creditoarei nu s-a întocmit nici un inventar al acestor bunuri, trecând 9 zile pana la realizarea acestuia ( necorespunzător de altfel).
In aceasta perioada, s-au mai emis somații în cadrul dosarului execuțional, dar care nu poarta nicio data, s-au făcut „recomunicari” în care se precizează ca se anexează si titlul executoriu, spre deosebire de prima somație, din 09.02.2009, care nu poarta nicio mențiune în acest sens, nici cu privire la biletul la ordin si nici la procesul verbal de stabilire cheltuieli.
Conform art. 431^1 Daca valorificarea bunurilor urmeaza sa se faca prin vanzare la licitatie publica, executorul judecatoresc, în termen de cel mult o zi de la intocmirea procesului-verbal de sechestru sau de la expirarea termenului prevazut la art. 431 alin. 2, va fixa data, ora si locul licitatiei.
Intimatul nu a respectat aceste dispoziții, în data de 17.03.2009 întocmind proces verbal de afișare a publicației de vânzare mobiliara, cu data stabilita pentru licitație: 26.03.2009.
Potrivit art. 440 - în ziua publicata pentru vanzare, executorul judecatoresc insarcinat cu urmarirea va merge la locul unde se afla obiectele, impreuna cu grefierul sau ajutorul sau; iar daca aceste obiecte sunt în alta localitate, cu comisarul sau cu primarul local sau cu un ajutor al lor.
Art. 441 - (1) Executorul judecatoresc va ridica pecetile sau va primi obiectele din mana custodelui, daca a fost asemenea custode; (2) Va verifica starea si numarul obiectelor dupa procesul-verbal de urmarire si va da chitanta de eliberare custodelui, iar acesta va prezenta toate obiectele ce i s-au incredintat si asa cum i s-au incredintat.
Instanța a constatat ca nu exista la dosarul execuțional o dovada a verificării prevăzute la alin.2 a art. 441 C.pr.civ. ceea ce se coroborează cu aspectele susținute de către debitoarea reclamanta si rezultate din înscrisurile depuse, în sensul ca o parte din bunurile ce au fost în magazin nu s-au mai regăsit ulterior, în lipsa si a întocmirii unui inventar corespunzător la momentul instituirii sechestrului.
Astfel, în urma realizării în cauza a raportului de expertiza contabila a rezultat o diferența intre valoarea de achiziție a bunurilor existente si valoarea de executare la licitație a acestora de 176.919,61 lei . S-a luat în considerare varianta calculata de către expert prin raportare la adresa emisa de către intimat prin care s-au comunicat sumele rezultate în urma vânzării, tocmai ca urmare a faptului ca în cealaltă varianta (a celor 2 procese verbale de licitație) este greu de determinat suma concreta, adresa având relevanta prin raportare la distribuirea sumelor. Este de remarcat ca si în aceasta situație apar diferențe (ceea ce în mod normal nu ar trebui sa existe), determinate de o neîndeplinire corespunzătoare a sarcinilor de către intimat.
Din aceasta suma, instanța a dedus sumele menționate ca fiind prețul bunurilor înstrăinate de către reclamanta anterior aplicării sechestrului numitei Ciataras A. D. întrucât contrar susținerilor reclamantei, astfel cum a arătat si expertul B. A. în răspunsul la obiecțiuni, nu i-au fost puse la dispoziție documente din care sa rezulte ca anumite bunuri menționate în facturile de achiziție ar fi fost vândute anterior, el luând în considerare toate cele 43 de facturi de achiziție. în consecința, instanța a scăzut din suma de 176.919, 61 lei suma de 781,95 lei reprezentând contravaloarea regăsita în facturile de achiziție a bunurilor înstrăinate anterior sechestrului.
Având în vedere toate aspectele arătate anterior, instanța de fond a apreciat ca sunt îndeplinite condițiile antrenării răspunderii civile delictuale a intimatului B. Bolos M. întrucât fapta culpabila este data de nerespectarea obligațiilor legale astfel cum au fost prezentate mai sus, ceea ce a creat un prejudiciu efectiv si cert reclamantei (prețul de vânzare la licitație reprezentând doar 11,26% din prețul de achiziție(!!) al produselor, nefiind regăsite în procesele verbale de licitație toate bunurile din facturile de achiziție), existând raport de cauzalitate direct (întrucât daca executarea silita s-ar fi realizat conform dispozițiilor legale reclamanta nu ar fi fost prejudiciata) forma de vinovatie neavând vreo relevanta ( culpa sau intenție).
In consecința, în temeiul art. 45 din Legea nr.188/2000 rep. coroborata cu art. 998-999 C. civ. s-a admis în parte cererea precizata a reclamantei si a fost obligat intimatul B. Bolos M. la plata în favoarea contestatoarei a sumei de 176.137,660 lei reprezentând prejudiciul creat.
In temeiul art. 274 C.pr.civ. reținând culpa procesuala a intimatului, a fost obligat acesta la plata sumei de 3.062 lei reprezentând cheltuieli de judecata (onorariu expert), în favoarea contestatoarei-reclamante.
Împotriva aceste sentințe, pârâtul BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC B. M. a declarat apel înregistrat la Tribunalul Specializat Cluj care, prin decizia civilă nr. 45/03.06.2013, a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Specializat Cluj și a declinat competența soluționării apelului declarat de pârât în favoarea Tribunalului Cluj.
Prin încheierea civilă pronunțată în ședința publică din 10.10.2013 de Tribunalul Cluj s-a dispus suspendarea cauzei conform art. 244 pct. 1 C.pr.civ.
Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul a pus în discuție din oficiu, suspendarea prezentei cauze, în temeiul art. 244 pct. 1 C.pr.civ, până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ aflat la Înalta Curte de casație și Justiție.
Reprezentantul apelantului a solicitat respingerea cererii de suspendare a prezentei cauze, întrucât nu sunt aplicabile dispozițiile art. 244 pct. 1 C.pr.civ.
Reprezentantul intimatei a apreciat că nu se impune suspendarea prezentei cauze întrucât dezlegarea pricinii nu atârna, în totul sau în parte, de existenta sau neexistenta unui drept care face obiectul dosarului nr._ .
După deliberare, având în vedere obiectul celor două dosare, tribunalul a apreciat ca sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 244 pct. 1 C.pr.civ, astfel încât a dispus suspendarea prezentei cauze până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ care se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Împotriva acestei încheieri, reclamanta S.C. W. D. S.R.L., prin lichidator judiciar B. R. a declarat recurs, în termen legal, prin care a solicitat instanței admiterea acestuia, modificarea încheierii atacate în sensul continuării judecății în prezentul dosar.
În motivarea recursului, reclamanta a arătat că măsura suspendării îngăduite de art. 244 alin. 1 pct. 1 nu reprezintă o conduita obligatorie a instanței sesizate cu existenta a doua procese al căror obiect prezintă elemente de similaritate.
Dimpotrivă, suspendarea în baza acestui text legal reprezintă o măsura facultativa, dispusa pentru buna administrare a justiției, în vederea evitării unor soluții contradictorii.
Intre obiectul dosarului pendinte și obiectul dosarului nr._ nu exista o legătura care să determine necesitatea adoptării măsurii suspendării.
Simpla identitate între părțile celor două dosare, precum si existenta unui același factor generator al prejudiciului (nelegalitatea executării silite derulate de pârât) nu sunt elemente suficiente care să ateste o legătura de dependență între cele două cauze. Natura prejudiciilor vizate de cele doua dosare sunt fundamental diferite, necesitând probatorii si raționamente juridice distincte.
Astfel, prin prezentului dosar, aflat în faza apelului, se tinde la repunerea reclamantei în situația anterioară executării silite desființate irevocabil, prin sentința Judecătoriei Cluj-N. nr. 350/13.01.2010, rămasă irevocabilă.
În cadrul dosarului nr._ reclamanta a solicitat obligarea organului de executare la plata sumei de 1.000.000 lei reprezentând daune determinate de executarea nelegală derulată în dosarul execuțional nr. 71/2009. în temeiul art. 998-999 Cod civil. Daunele au fost justificate si cuantificate astfel: beneficiu nerealizat, ca efect al executării nelegale, reclamanta a fost pusă în imposibilitatea de a realiza planul anual de vânzări si, în consecință de a realiza profitul scontat, iar daunele morale, reprezentând prejudiciul de imagine adus societății, executarea silită nelegală conducând la deschiderea procedurii insolvenței față de societate si necesitatea concedierii tuturor angajaților societății.
Comparând cele doua proceduri judiciare pe rol, rezultă cu evidență că soluționarea prezentului dosar nu atârnă nici măcar în parte de soluția ce urmează a fi pronunțata în dos._ .
În drept, se invocă prevederile art.304 pct.9 C.pr.civ.
Pârâtul intimat BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC B. M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat (f.26-28).
În susținerea poziției procesuale, pârâtul intimat a arătat că soluția care se va pronunța în prezentul dosar depinde, cel puțin în parte, de dreptul dedus judecății în dosarul nr._ aflat pe rolul Î.C.C.J., existând între acest dosar și dosarul pendinte o identitate de părți, obiect și cauză, situație cauzată, cel mai probabil, din culpa sau interesul conjunctural al reclamantului.
De altfel, pârâtul intimat a solicitat admiterea excepției autorității de lucru judecat având în vedere cererea formulată în dosarul nr._ care are termen de judecată la Î.C.C.J. la data de 13.02.2014.
Analizând încheierea criticată prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Astfel, prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 25.03.2010, sub inițial sub nr._ , iar apoi disjunsă și înregistrată sub nr._ 11, reclamanta . a solicitat instanței restabilirea situației anterioare executării începute în dosarul execuțional 71/2009, iar dacă bunurile au fost vândute sa fie despăgubită la valoarea contabila plus adaosul comercial stabilit conform contractului cu furnizorul.
Ulterior, la data de 28 iunie 2010, reclamanta a depus la dosar precizare de acțiune prin care solicită întoarcerea executării efectuate în dosarul execuțional nr. 71/2009 al Biroul Executorului Judecătoresc Bolos M. la cererea creditoarei . și restabilirea situației anterioare prin restituirea de către aceasta din urmă a sumei rezultate din vânzarea la licitație a bunurilor mobile în dosarul execuțional nr. 71/2009 al B. M. B., suma actualizată cu rata inflației; în cazul în care suma rezultată din vânzarea bunurilor mobile vândute la licitație nu acoperă întreaga valoare a bunurilor mobile, se solicită obligarea B. M. Bolos la plata sumei reprezentând diferența dintre valoarea contabilă a bunurilor mobile actualizată cu rata inflației și suma rezultată din vinderea acestora la licitație în dosarul execuțional nr. 71/2009.
În motivarea cererii, s-a precizat că prin sentința civila nr. 350 din 13 ianuarie 2010, rămasa definitiva si irevocabilă, s-a admis contestația la executare formulată de ea în dosarul execuțional nr. 71/2009 a B. M. B., în contradictoriu cu ., instanța anulând toate formele de executare efectuate în dosarul execuțional nr.71/ 2009 a B. M. B.. Judecătoria Cluj-N. a reținut ca actele de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 71/2009 a B. M. B. au fost întocmite cu nerespectarea legii, astfel somația a fost comunicată fără anexarea titlurilor executorii punerea în executare a unui titlu executoriu nevalabil, nu s-a respectat termenul de 5 zile prevăzut în somația pentru achitarea sumelor, procesul verbal de sechestru este nelegal, executorul judecătoresc făcând o confuzie grava în ceea ce privește obiectul executării silite, la aplicarea sechestrului judiciar nu s-a făcut un inventar al bunurilor supuse sechestrului, procesul verbal de sechestru fiind încheiat înainte cu 2 zile de a fi instituit de instanța de judecată.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr._ la data de 09.02.2012, pe rolul Tribunalului Cluj, reclamanta . a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Executorului Judecătoresc Bolos M., ca prin hotărârea ce se va pronunța, pârâtul să fie obligat la plata sumei de 1.000.000 lei, reprezentând daune.
În motivarea acestei cereri, reclamanta a arătat că prin sentința civila nr. 350 din 13 ianuarie 2010, irevocabila, s-a admis contestația la executare pe care a formulat-o in dosarul execuțional nr. 71/2009 a B. Bolos M. în contradictoriu cu ., instanța anulând toate formele de executare efectuate in dosar. Ca urmare a acestei executări nelegale, activitatea societății a fost grav si iremediabil afectata. Ministerul Finanțelor publice a obținut . pentru o datorie de 40.000 RON (la data punerii sub sechestru a bunurilor au fost blocate si conturile societății).
Reclamanta arată că a fost nevoită sa concedieze toți angajații, iar firma nu si-a mai putut desfășura activitatea de la data de 09.02.2009, fondul de marfa pus sub sechestru la aceea data fiind de 270.809,1 RON.
Reclamanta a menționat că avea dreptul sa comercializeze produse marca Neoset in județul Cluj, insa datorita aspectelor învederate mai sus, nu s-a mai reușit acest aspect. Adaosul comercial al societății era de 40 %, iar planul de vânzări doar pentru anul 2009 era de 200.000 euro, plan de vânzări care trebuia sa crească anual cu 30 %.
Totodată, reclamanta consideră că datorita executării nelegale s-a creat si un prejudiciu moral, imaginea societății fiind iremediabil stricata.
Prin sentința civilă nr. 615/13.09.2012 a Tribunalului Cluj, pronunțată în nr._, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta ., prin lichidator judiciar B. R., împotriva pârâtului Biroul Executorului Judecătoresc BOLOS M., având ca obiect obligarea pârâtului la plata sumei de 1.000.000 lei, cu titlu de despăgubiri.
În considerentele acestei hotărâri judecătorești s-a statuat că reclamanta a formulat cererea de întoarcere a executării silite în dosarele nr._ * și nr._/221/2011 ale Judecătoriei Cluj-N. împotriva creditoarei . și B. B. M., astfel încât prejudiciul reprezentând diferența dintre valoarea de achiziție a bunurilor mobile și suma obținută prin vânzarea la licitație a bunurilor nu face obiectul prezentului dosar, în care nu s-a solicitat întoarcerea executării.
Această hotărâre judecătorească a fost menținută prin decizia civilă nr.3/A/16.01.2013 a Curții de Apel Cluj, ca urmare a respingerii apelului declarat de reclamanta ., iar în prezent se află în calea de atac a recursului care are termen de judecată la Î.C.C.J. la data de 13.02.2014.
Conform art.244 alin.1 pct.1 C.pr.civ., instanța poate suspenda judecata când dezlegarea pricinii atârnă în totul sau în parte, de existența sau neexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți.
Dispozițiile textului legal evocat nu au un caracter imperativ, ci ele lasă la aprecierea instanței de judecată oportunitatea suspendării cauzei aflată pe rol.
Pentru suspendarea judecății în temeiul art.244 alin.1 pct.1 C.pr.civ., este necesar să se demonstreze că soluționarea pricinii depinde de dreptul care face obiectul altei judecăți. Relația de interdependenta între cele două cauze trebuie analizată de instanța în fata căreia se ridică problema suspendării judecații în sensul existenței unei legături suficient de caracterizate intre cauzele aflate pe rol.
Așa cum s-a arătat anterior, obiectul prezentului dosar vizează întoarcerea executării silite prin repararea prejudiciului material reprezentând diferența dintre valoarea bunurilor executate si prețul obținut din vânzarea silită a bunurilor. Aceasta valoare (damnum emergens) este o valoare obiectivă raportată la valoarea de achiziție a bunurilor.
Obiectul dosarului nr._ vizează repararea beneficiului nerealizat (lucrum cessans) și a prejudiciului de imagine suferit, neavând nicio legătură cu obiectul cererii pendinte.
De asemenea, probele necesare în determinarea acestor prejudicii sunt fundamental diferite: simplul calcul al diferenței între valoarea de achiziție si prețul obținut în executarea silita, respectiv administrarea unui probatoriu privind determinarea beneficiului nerealizat, respectiv al prejudiciului moral în dosarul nr._ .
Simpla identitate între părțile celor două dosare, precum si existenta unui același factor generator al prejudiciului (nelegalitatea executării silite derulate de pârât) nu constituie elemente suficiente care să ateste o legătura de dependență între soluțiile care vor fi pronunțate în cele două dosare.
Contrar apărării intimatului conform căreia între cele două acțiuni civile există îndeplinită tripla identitate de părți, obiect și cauză, din argumentele mai sus expuse rezulta cu evidentă că indiferent care va fi soluția irevocabilă pronunțată în dosarul nr._, aceasta nu depinde în niciun fel de soluția care se va pronunța în prezentul dosar.
Așadar, în lipsa unei legături suficient de caracterizate dintre cele două cauze, Curtea constată că tribunalul a aplicat în mod nelegal prevederile art.244 alin.1 pct.1 C.pr.civ., dispoziții care pretind ca dezlegarea cauzei pendinte să depindă în tot sau în parte, de existența sau neexistența dreptului care face obiectul dosarului nr._ .
Pentru aceste considerente de drept, Curtea constată că în speță sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.304 pct.9 C.pr.civ. astfel încât în temeiul art.312 alin.1 și alin.3 C.pr.civ. va admite recursul declarat de reclamanta S.C. W. D. S.R.L., prin lichidator judiciar B. R. împotriva încheierii civile din 10.10.2013 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr._ 11, pe care o modifică și trimite cauza pentru continuarea judecății la aceeași instanță, Tribunalul Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta S.C. W. D. S.R.L., prin lichidator judiciar B. R. împotriva încheierii civile din 10.10.2013 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr._ 11, pe care o modifică și trimite cauza pentru continuarea judecății la aceeași instanță, Tribunalul Cluj.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 24 ianuarie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
I.-D. C. A.-A. P. C.-M. C.
GREFIER,
A.-A. M.
Red.A.A.P./29.01.2014.
Dact.H.C./3 ex.
Judecător fond:N. F.B..
Jud.tribunal:M.O.S.; D.T.
| ← Conflict de competenţă. Sentința nr. 27/2014. Curtea de Apel CLUJ | Rezoluţiune contract. Decizia nr. 1291/2014. Curtea de Apel CLUJ → |
|---|
