Partaj judiciar. Decizia nr. 1309/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1309/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 06-11-2014 în dosarul nr. 2465/182/2010
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.1309/R/2014
Ședința publică din 6 noiembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. C.
JUDECĂTOR: A. A. C.
JUDECĂTOR: A. I.
GREFIER: C. B.
S-a luat în examinare – pentru pronunțare- recursul formulat de reclamanta B. D. C., precum și recursul declarat de pârâta B. M. F., împotriva deciziei civile nr. 221 din 28 mai 2014 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr._, privind și pe intimatul P. M., având ca obiect succesiune.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 23 octombrie 2014, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
I. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia M. la data de 02.03.2010 reclamanta B. D. C. a solicitat în contradictoriu cu pârâții P. M. și B. M. F.:
- să se constatate că apartamentul situat în Baia M., ./4, jud Maramureș, înscris în CF_/4 Baia M., nr. top. 2813/70, convertit în CF 101.256-C1 U4 Baia M., în val. de 105.000 lei este proprietatea defunctului P. I. și a numitei B. E. E., în cote egale de câte ½ parte fiecare;
- să se dispună anularea certificatului de moștenitor nr. 14/29.01.2010, în sensul de a se include în succesiunea defunctului doar cota de ½ parte din apartamentul situat în Baia M., ./4, jud. Maramureș, înscris în CF_/4 Baia M., nr. top. 2813/70, convertit în CF 101.256-C1 U4 Baia M.;
- să se constate că masa succesorală rămasă după defuncta B. E. E. decedată la data de 16 iulie 2001 se compune din cota de ½ parte din apartamentul situat în Baia M., ./4, jud. Maramureș, iar moștenitoare a defunctei este reclamanta în calitate de fiică;
- să se constatate că la apartamentul situat în Baia M., ./4, jud. Maramureș, reclamanta a adus îmbunătățiri, după cum urmează:
-a gletuit din nou pereții, tencuit pentru că era igrasie și l-a zugrăvit, val. 20.000 lei;
-contorizat apa val. 500 lei;
-schimbat ușa de la intrare cu o ușă de metal val. 500 lei;
-zidit balconul pe o laterală val. 150 lei;
-montat un geam termopan în balcon val. 150 lei;
-izolat apartamentul pe interior val. 5000 lei;
-faianță în baie și bucătărie val. 1000 lei;
-gresie în baie val. 500 lei;
-montat un set în baie de obiecte sanitare-chiuvetă, WC, robineți în val. de 1000 lei;
-montat boiler pentru apă caldă în baie în val. de 800 lei.
- să se constatate că reclamanta are un drept de creanță constând în contravaloarea ratelor achitate de aceasta pentru apartamentul din litigiu în sumă de 3.170.950 lei, ROL actualizată la indicele de inflație;
- să se constatate că în succesiunea defunctului P. I. se include un pasiv succesoral în sumă de 10.000 lei constând în înmormântarea defunctului P. I. și cota de ½ parte din impozitul aferent apartamentului achitat în exclusivitate de reclamantă;
- să fie obligați pârâții în solidar să achite reclamantei contravaloarea pasivului succesoral în întregime, a jumătate din contravaloarea ratelor achitate de subsemnata la indicele de inflație precum și contravaloarea a jumătate din investițiile făcute de subsemnata în apartament;
- să se dispună întabularea dreptului de proprietate astfel dobândit de reclamantă în CF_/4 Baia M., nr. top. 2813/70, convertit în CF 101.256-C1 U4 Baia M. cu titlu de drept constatare în cotă de ½ parte;
- cu cheltuieli de judecată.
Prin notele de ședință din 07.06.2012 s-a invocat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor emis în favoarea pârâților, acesta fiind eliberat cu depășirea termenului de 6 luni prevăzut de lege.
II. Prin cererea reconvențională, pârâții au solicitat evacuarea pârâtei reconvenționale din apartamentul nr. 4 situat în Baia M., ., jud. Maramureș, înscris în CF_ cu nr. top. 2813/70, motivat de faptul că pârâții sunt proprietarii apartamentului.
III. Prin sentința civilă nr._ din 20 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Baia M. în dosarul nr._ s-a admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamanta B. D. C. în contradictoriu cu pârâții P. M. și B. M. F..
S-a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 14/29 ianuarie 2010 emis de Biroul Notarial „D.”.
S-a respins excepția prescripției dreptului la acțiune a capetelor de cerere privind constatarea dreptului de creanță a reclamantei în sumă de 3.170.950 lei, constatarea unui pasiv succesoral în sumă de 10.000 lei și a cererii de obligare a pârâților la achitarea pasivului succesoral și a jumătate din ratele achitate pentru apartament, excepție invocată de pârâți.
S-a respins cererea reconvențională formulată de pârâții–reclamanți reconvențional P. M. și B. M. F. în contradictoriu cu reclamanta–pârâtă reconvențional B. D. C..
S-a respins cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
A fost obligată reclamanta să plătească pârâților suma de 315 lei reprezentând onorariu expert-parțial, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Au fost respinse celelalte pretenții ale pârâților privind cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a reținut că, prin notele de ședință depuse la termenul de judecată din 7 iunie 2012 reclamanta a solicitat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor emis pe seama pârâților după defunctul lor tată, P. I. (certificat de moștenitor nr. 14/29 ianuarie 2010 emis de Biroul Notarial „D.” – f.12) motivat de faptul că certificatul s-a eliberat cu mult peste termenul de 6 luni prevăzut de lege (art. 700 cod civil).
Potrivit art. 85 alin. 1 din Legea 36/1995 (în forma existentă la data formulării notelor de ședințe) cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii, iar art. 97 prevede că actele notariale pot fi atacate de părți sau de orice persoană interesată prin acțiune în anulare la instanța judecătorească, în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă.
Defunctul P. I. a decedat la data de 11.01.2011( conform certificatului de deces . nr._ – f. 13).
Martorul C. I. (f. 116) audiat în cauză a arătat că ulterior decesului lui P. I. doar reclamanta a folosit apartamentul, în apartament nu i-a văzut niciodată pe mama pârâților și nici pe pârâți, iar după decesul lui P. I. ratele pentru apartament au fost achitate de reclamantă, aceasta achitând și impozitul pentru apartament.
Aceste aspecte sunt confirmate și de martora Stenczel A. (f. 117) care a arătat că din 2001, de la decesul lui P. I. apartamentul a fost folosit doar de reclamantă. A arătat că reclamanta a amenajat mormântul defunctului, a achitat impozitul pentru apartament și a realizat investiții la apartament atât înainte, cât și după decesul defunctului P. I..
Martorul M. P. (f. 135) a arătat că de înmormântarea defunctului și de amenajarea mormântului s-a ocupat reclamanta, aceasta renovând apartamentul după decesul defunctului P. I..
La interogatoriul luat în cauză (f. 119), pârâtul P. M. a arătat că ultima dată l-a văzut pe defunctul lui tată în 1988, iar în noiembrie – decembrie 2009 a aflat despre decesul tatălui, când reclamanta a căutat-o pe mama lui, având nevoie de semnătura ei pentru a încheia contractul de furnizare a gazelor. Întrebat fiind în ce au constat actele de acceptare a succesiunii după tatăl său, pârâtul a arătat că au solicitat un C.F. și observând că apartamentul este întabulat pe tatăl său, au căutat un notar și au efectuat demersurile necesare.
Pârâta B. M. la interogatoriul luat în cauză (f. 124) a arătat că ultima dată l-a văzut pe defunct în 1998, a aflat despre decesul acestuia la sfârșitul anului 2009, iar actele de acceptare a succesiunii au constat în depunerea actelor la un notar pentru succesiune.
Art. 700 cod civil prevede că dreptul de accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socoti de la deschiderea succesiunii. Data deschiderii succesiunii este data decesului persoanei care lasă moștenirea.
Succesiunea după defunctul P. I. a fost deschisă la data de 11.01.2001 - data decesului (f.13), moment de la care a început să curgă termenul de prescripție de 6 luni, pentru exercitarea dreptului de opțiune succesorală.
Potrivit probelor administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor (f. 116,117 și 135) și interogatoriile pârâților (f. 119 și 124), în perioada 2001 – 2010, pârâții nu au efectuat acte sau fapte care să aibă semnificația acceptării moștenirii după defunctul P. I..
În cauză nu interesează momentul la care pârâții au luat la cunoștință de decesul defunctului. Faptul că pârâții nu au păstrat legătura cu defunctul chiar locuind în alt județ, că nu erau în relații bune cu acesta pentru a afla de deces, denotă dezinteres, atitudine ce nu poate fi interpretată decât ca fiind culpabilă lor.
Atitudinea pârâților care nu au manifestat interes pentru a-și valorifica vocația succesorală la care aveau acces, dovedind pasivitate, este sancționată de lege.
Nu revenea reclamantei obligația să informeze rudele defunctului despre decesul acestuia și nici nu se poate susține că aceasta a împiedicat cu rea credință pârâții să afle despre decesul tatălui lor, în condițiile în care aceasta a organizat înmormântarea defunctului, înmormântare la care au participat un număr semnificativ de persoane (aproximativ 80 persoane conform declarațiilor martorilor), creând astfel posibilitatea tuturor persoanelor interesate să afle de decesul defunctului P. I..
Pe de altă parte, în măsura în care pârâții au apreciat că au fost împiedicați să afle despre decesul tatălui lor, se impunea a face cerere de repunere în termenul de acceptare a succesiunii, cerere de competența exclusivă a instanțelor de judecată. În cauză nu s-a făcut o asemenea cerere.
Urmare a neexercitării dreptului de opțiune succesorală în termenul prevăzut de lege, s-a stins cu efect retroactiv și titlul de moștenitori a pârâților. Se reține că stingerea prin prescripție a titlului de moștenitor poate fin invocată de orice persoană
Pentru aceste motive, constatând lipsa calității de moștenitori a pârâților după defunctul P. I., instanța a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 14/29 ianuarie 2010 emis de Biroul Notarial „D.”.
La termenul de judecată din 29 noiembrie 2012, reclamanta, prin reprezentantă, a arătat că își susține în principal acțiunea așa cum a fost precizată pentru termenul de judecată din 7 iunie 2012, respectiv constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor, și doar în subsidiar, cererea așa cum a fost formulată inițial.
Deoarece, s-a admis acțiunea așa cum a fost precizată în sensul anulării certificatului de moștenitor nr. 14/29 ianuarie 2010 emis de Biroul Notarial „D.”, situație în care nu mai subzistă solicitarea subsidiară privind constatarea dreptului de creanță a reclamantei în sumă de 3.170.950 lei, constatarea unui pasiv succesoral în sumă de 10.000 lei și a cererii de obligare a pârâților la achitarea pasivului succesoral și a jumătate din ratele achitate pentru apartament, instanța urmează a respins ca rămasă fără obiect excepția prescripției dreptului la acțiune a capetelor de cerere privind constatarea dreptului de creanță a reclamantei în sumă de 3.170.950 lei, constatarea unui pasiv succesoral în sumă de 10.000 lei și a cererii de obligare a pârâților la achitarea pasivului succesoral și a jumătate din ratele achitate pentru apartament, excepție invocată de pârâți.
În ceea ce privește solicitarea de evacuare a reclamantei, s-a reținut că acțiunea în evacuare este un instrument juridic aflat la dispoziția proprietarului sau posesorului unui imobil, pentru apărarea folosinței bunului, ca dezmembrământ al dreptului de proprietate.
Ca urmare a constatării nulității absolute a certificatului de moștenitor, constatându-se nelegalitatea titlului în care baza căruia s-a reținut calitatea de proprietari a pârâților, instanța de fond a apreciat că pârâții nu probează un drept de proprietate, folosință sau posesie care să constituie temei pentru evacuarea reclamantei.
IV. Prin decizia civilă nr. 221/A din 28.05.2014 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ s-a admis apelul declarat de pârâții P. M. și B. M. F. împotriva sentinței civile nr._ din 20 decembrie 2012, pronunțate de Judecătoria Baia M. în dosarul nr._ .
S-a admis cererea de aderare la apel formulată de reclamanta B. D. C. împotriva sentinței civile nr._ din 20 decembrie 2012, pronunțate de Judecătoria Baia M. în dosarul nr._ .
S-a anulat sentința civilă nr._ din 20 decembrie 2012, pronunțate de Judecătoria Baia M. în dosarul nr._ și a fost trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
Acțiunea în anularea certificatului de moștenitor, este o varietate a acțiunii în nulitate prin care cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii. Este o acțiune personală, patrimonială, în constatarea nulității relative sau absolute a unui act emis de notarul public. Au calitate procesuală activă atât moștenitorii care au participat la procedura succesorală notarială, cât și terții care justifică un interes în formularea acțiunii, iar calitate procesuală pasivă toți cei care au figurat ca părți în certificatul de moștenitor.
Reclamantul poate solicita anularea certificatului de moștenitor care constată în baza încheierii finale întocmite de notar, masa succesorală, numărul și calitatea moștenitorilor, precum și cotele ce le revin acestora din patrimoniul defunctului.
Dacă reclamantul este un terț față de certificatul de moștenitor, mențiunile certificatului sunt opozabile până la dovada contrară, acesta putând cere anularea certificatului pentru lipsa calității de moștenitor a titularului ori greșita stabilire a întinderii drepturilor sale succesorale, sau constatarea nulității pentru motivele de nulitate absolută, potrivit dreptului comun.
În speță, reclamanta este străină de certificatul de moștenitor emis după defunctul P. I., astfel că aceasta poate cere anularea certificatului de moștenitor pentru lipsa calității de moștenitori a titularilor, motiv care constituie o nulitate relativă și nu absolută cum greșit a reținut instanța fondului.
Constatând nulitatea absolută a certificatului de moștenitor, instanța de fond a pronunțat o hotărâre greșită ceea ce a dus și la neanalizarea celorlalte cereri, ca urmare a soluției pronunțate doar pe excepția absolută.
Față de considerentele reținute, s-au admis apelurile, s-a anulat sentința civilă nr._ din 20 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Baia M. în dosarul nr._ și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, în rejudecare instanța de fond urmând să analizeze și să se pronunțe cu privire la toate cererile formulate de părți prin acțiune introductivă și cererea reconvențională.
V. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanta B. D. C. și pârâta B. M. F..
1.Prin recursul declarat de pârâta B. M. F. s-a solicitat în principal modificarea deciziei în sensul admiterii în tot a apelului și schimbării sentinței civile nr._/2012 a Judecătoriei Baia-M. în sensul admiterii excepțiilor lipsei de interes și a prescripției dreptului material la acțiune; în subsidiar s-a solicitat modificarea în tot a deciziei în sensul admiterii apelului și schimbării sentinței în sensul admiterii excepțiilor invocate în fața primei instanțe și a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei invocată în recurs; s-au solicitat cheltuieli de judecată în toate fazele procesuale.
În motivare se arată că deși Tribunalul Maramureș reține în mod corect că în cauză este vorba despre o nulitate relativă iar nu absolută, nu analizează în nici un fel excepțiile lipsei de interes și a prescripției creanțelor reclamantei, fiind incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ.
Prin prisma efectului devolutiv al apelului, instanța de apel era datoare să analizeze cauza sub toate aspectele.
S-au făcut referiri la excepțiile invocate, respectiv excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, excepția interesului în promovarea acțiunii și excepția prescripției dreptului material la acțiune, insistându-se asupra diferențelor dintre interes și calitate procesuală activă.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 274, art. 299 și art. 304 C.pr.civ.
2.Prin recursul declarat de reclamanta B. D. C. s-a solicitat modificarea deciziei în sensul respingerii apelului declarat de pârâți, menținându-se sentința instanței de fond.
În motivare s-a arătat că instanța de apel nu a motivat în nici un fel excepția invocată de reclamantă, aceea că nu s-a solicitat repunerea în termen, pronunțând o hotărâre nelegală.
Din perspectiva reclamantei este vorba despre un motiv de nulitate absolută iar nu relativă, certificatul de moștenitor emis pe seama pârâților după defunctul lor tată fiind nul absolut deoarece certificatul de moștenitor s-a eliberat cu mult peste termenul de 6 luni prevăzut de art. 700 Cod civil, fără a se solicita repunerea în termenul de opțiune succesorală.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 204 pct. 7, 8 și 9 și art. 274 C.pr.civ.
VI. În apărare, intimata B. M. F. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
În motivare s-a arătat că în mod corect a reținut Tribunalul Maramureș că este vorba despre o nulitate relativă iar nu absolută, nepunându-se problema unui interes general care să fie ocrotit ci doar a unuia particular.
S-a subliniat faptul că analiza cauzei trebuie să pornească de la condițiile esențiale ale unei acțiuni de genul celei deduse judecății, respectiv interesul și calitatea procesual activă, atribute pe care reclamanta nu le întrunește cu privire la acțiunea formulată.
Potrivit art. 88 din Legea nr. 36/1995 acțiunea privind anularea certificatului de moștenitor poate fi exercitată de către un terț doar în condițiile în care acesta justifică un interes prin prisma vătămării unui drept al său ca efect al emiterii certificatului de moștenitor. Calitatea procesuală activă se dobândește doar în condițiile în care se justifică interesul, respectiv vătămarea unui drept. Cum reclamanta nu poate justifica vătămarea unui drept nu are nici interes, nici calitate procesual activă în promovarea acțiunii.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 308 alin. 2 C.pr.civ.
VII. Analizând recursul declarat de reclamanta B. D. C. și cel declarat de pârâta B. M. F. împotriva deciziei civile nr. 221 din 28 mai 2014 a Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr._, Curtea reține următoarele:
Din cuprinsul deciziei atacate, respectiv a considerentelor acesteia, rezultă că instanța de apel a analizat numai natura nulității puse în discuție în cauză de către reclamantă în ceea ce privește certificatul de moștenitor, stabilind că ar fi vorba despre o nulitate relativă iar nu absolută cum a reținut instanța fondului, raportat la acestea concluzionând în sensul că instanța de fond a pronunțat o hotărâre greșită, soluționând cauza prin constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor, ceea ce a dus la neanalizarea celorlalte cereri. Pentru aceste motive s-a apreciat că se impune anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru ca instanța de fond să se pronunțe cu privire la toate cererile formulate de părți prin acțiunea introductivă și cererea reconvențională.
Prin sentința civilă nr._/2012 a Judecătoriei Baia-M. s-a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 14/29 ianuarie 2010 emis de Biroul Notarial „D.”; s-a respins excepția prescripției dreptului la acțiune a capetelor de cerere privind constatarea dreptului de creanță a reclamantei în sumă de 3.170.950 lei, constatarea unui pasiv succesoral în sumă de 10.000 lei și a cererii de obligare a pârâților la achitarea pasivului succesoral și a jumătate din ratele achitate pentru apartament, excepție invocată de pârâți și s-a respins cererea reconvențională formulată de pârâții–reclamanți reconvențional P. M. și B. M. F. în contradictoriu cu reclamanta–pârâtă reconvențional B. D. C..
Rezultă deci că judecătoria a soluționat fondul cauzei, pronunțându-se atât asupra acțiunii principale cât și a cererii reconvenționale, din considerentele sentinței rezultând că nu s-a mai pronunțat asupra solicitării subsidiare a reclamantei deoarece a fost admisă solicitarea principală, aceea de constatare a nulității certificatului de moștenitor. Solicitarea subsidiară nu mai putea fi analizată în aceste condiții, pârâții nemaijustificând calitate procesuală pasivă raportat la motivele pentru care s-a constatat nulitatea certificatului de moștenitor, punându-se problema vacanței succesorale.
Ținând cont de acest aspect se poate trage concluzia că instanța de apel a procedat în mod greșit și fără temei legal anulând sentința și trimițând cauza spre rejudecare, art. 297 C.pr.civ. nepermițându-i să procedeze astfel.
În condițiile în care tribunalul a apreciat că nulitatea pusă în discuție de către reclamantă nu era una absolută ci relativă, trebuia să se pronunțe, astfel cum a făcut instanța de fond, pe solicitarea reclamantei de anulare a certificatului de moștenitor, ceea ce nu a făcut, nepronunțându-se practic pe cererea de apel formulată de către pârâți și pe cererea de aderare la apel formulată de către reclamantă.
Din considerentele deciziei atacate rezultă că instanța de apel nu a făcut o analiză completă în ceea ce privește natura acțiunii în constarea nulității formulate de către reclamantă, pornind de la ceea ce s-a invocat de către reclamantă în principal, și anume lipsa calității de moștenitori a pârâților după tatăl lor, având în vedere neacceptarea moștenirii în termenul de 6 luni prevăzut de art.700 C.civ. și lipsa unei cereri de repunere în termenul de opțiune succesorală.
Distincția între nulitatea absolută și relativă se face în general prin examinarea valorii sociale protejate de norma pretins încălcată, cu excepția situațiilor în care legea menționează în mod expres care este sancțiunea pentru nerespectarea legii în acel caz.
În cauză, ceea ce se invocă de către reclamantă în calitate de terț față de certificatul de moștenitor, este nerespectarea prevederilor art.700 alin.1 C.Civ. la emiterea certificatului de moștenitor nr.14/29.01.2010, text de lege care instituie un termen de prescripție extinctivă în ceea ce privește dreptul de opțiune succesorală. Punându-se în discuție nerespectarea unui termen de prescripție, având în vedere că sunt aplicabile dispozițiile vechiului Cod civil, această chestiune este una de ordine publică, putând fi invocată de orice persoană interesată și de instanță din oficiu, în orice stare a pricinii.
În mod greșit a apreciat deci instanța de apel că ar fi vorba despre o nulitate relativă, fiind un motiv de nulitate absolută, astfel cum s-a invocat de către reclamantă și s-a avut în vedere de către instanța de fond.
Raportat la modalitatea în care a procedat instanța de apel, nu se mai impune analizarea celorlalte motive de recurs invocate de către părți, fiind necesar ca mai întâi instanța de apel să soluționeze cererea de apel și cererea de aderare la apel cu soluționarea cărora a fost investită de către părți, ținând cont de aspectele reținute de către Curte mai sus.
În consecință, în temeiul art. 312 alin. 5 C.pr.civ. Curtea va admite recursul declarat de reclamanta B. D. C. și cel declarat de pârâta B. M. F. împotriva deciziei civile nr. 221 din 28 mai 2014 a Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr._, pe care o va casa și va trimite apelul și aderarea la apel spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta B. D. C. și cel declarat de pârâta B. M. F. împotriva deciziei civile nr. 221 din 28 mai 2014 a Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr._, pe care o casează și trimite apelul și aderarea la apel spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 6 noiembrie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A. C. A. A. CHIȘANA I.
GREFIER,
C. B.
Red.A.C./dact.L.C.C.
2 ex./17.11.2014
Jud.apel: C. V., P. G.
Jud.fond: S. E. D.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Hotărâre din 05-06-2014,... | Legea 10/2001. Decizia nr. 739/2014. Curtea de Apel CLUJ → |
|---|
