Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 991/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 991/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 26-06-2014 în dosarul nr. 9154/211/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 991/R/2014
Ședința publică din 26 iunie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. I.
JUDECĂTOR: A. A. C.
JUDECĂTOR: A. C.
GREFIER: C. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de petenții C. L. AL MUNICIPIULUI C.-N. și M. C.-N. PRIN PRIMAR împotriva deciziei civile nr. 252 din 15 aprilie 2014 a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr._, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
La apelul nominal făcut, la prima și a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin memoriul de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 20 mai 2014, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea recurenților, un înscris la care au anexat chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei și 0,15 lei timbru judiciar, recursul fiind astfel legal timbrat.
Curtea, constată prezenta cerere în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la OCPI - BCPI C. sub nr. 4308/02.04.2012, si înaintată ulterior instanței, petenții C. local al Municipiului C.-N. și M. C.-N. au formulat plângere împotriva încheierii de carte funciară nr._ din data de 08.02.2012 prin care a fost respinsă cererea de reexaminare formulată împotriva încheierii de carte funciară nr._/05.12.2011 a BCPI C.-N. solicitând instanței sa dispună anularea acestora si pe cale de consecința înscrierea in proprietatea Municipiului C.-N. si administrarea Consiliului L. al Mun. C.-N. a aleilor si spatiilor verzi situate in cartierul Mănăștur, zona ., in suprafața de 27.705 mp, identificat cu nr._, rezultate ca urmare a comasării si distribuirii de numere topografice efectuate in baza Decretului de expropriere nr. 378/04.07.1973, aflate în prezent in domeniul public conform Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia si a Legii administrației publice locale nr. 215/2001.
Prin Sentința civilă nr._/2013, pronunțată de Judecătoria C.-N., în dosar nr._, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de petenții C. local al mun. C.-N. și M. C.-N., cu sediul în C.-N., .-3, jud. C. împotriva încheierii de carte funciară nr._ din data de 08.02.2012 emisă de OCPI - BCPI C. - N..
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Prin încheierea nr._ pronunțată de OCPI C. – Biroul de cadastru și Publicitate Imobiliară C. la 16.01.2012 (fil. 8) a fost respinsă cererea înaintată de către Primăria C.-N. prin care solicita intabularea dreptului de proprietate în favoarea Mun. C.-N. și administrarea Consiliului L. al mun. C.-N. a suprafeței de teren identificată cu nr. topografic_ în suprafață de_ mp. În motivare s-a reținut că prin tabelul cu terenuri proprietate de stat, care se comasează urmând a primi numere topografice noi Mănăștur II se alipește imobilul cu nr. top._ înscris în cartea funciară nr._ cu imobilul cu nr. top._ înscris în cartea funciară nr._, rezultând imobilul cu nr. top._ în suprafață de 27.705 mp. Verificându-se cărțile funciare s-a constatat că imobilul cu nr. topografic_ a fost transcris în cartea funciară_ unde a fost alipit cu imobilele cu nr. top._/67,_/68,_,_,_,_, primind număr cadastral nou_ și s-a transcris în cartea funciară nr._, iar cartea funciară nr._ este sistată. Astfel, întrucât petenții urmare a referatului de completare transmis nu au identificat imobilul cu identificator unic actual, în baza art. 49 din Legea nr. 7/1996 a fost respinsă cererea.
Împotriva acestei încheieri în termen legal a formulat cerere de reexaminare petenta M. C.-N., cerere care a fost respinsă prin încheierea nr._ din 07.03.2012 a OCPI C. – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară C.-N. (fil. 13-14).
În motivarea acestei soluții, OCPI - BCPI C. a reținut că nu au fost respectate disp. art. 48 alin. 3 din Legea nr. 7/1996 întrucât actele atașate cererii nu conțin elemente de identificare a imobilelor, adică nr. topografic sau nr. cadastral, cererii nefiindu-i atașată nicio documentație cadastrală în susținerea celor solicitate.
Potrivit art. 48 din Legea nr. 7/1996 „(1) In cazul in care registratorul admite cererea, dispune intabularea sau inscrierea provizorie prin incheiere, daca inscrisul indeplineste urmatoarele conditii: a) este incheiat cu respectarea formelor prescrise de lege; b) cuprinde exact si complet numele sau denumirea partilor si se mentioneaza codul numeric personal, numarul de identificare fiscala, codul de inregistrare fiscala sau codul unic de inregistrare, dupa caz, atribuit acestora;c) individualizeaza imobilul printr-un numar de carte funciara si un numar cadastral sau topografic, dupa caz; d) este insotit de o traducere legalizata, daca actul nu este intocmit in limba romana;e) este insotit, dupa caz, de o copie a extrasului de carte funciara pentru autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza intocmirii actului;f) este insotit de dovada achitarii tarifului de publicitate imobiliara, cu exceptia scutirilor legale
(3) In cazul in care identificarea cadastrala a imobilului nu este posibila, pe baza datelor existente, vor fi folosite documentații cadastrale întocmite si recepționate conform prevederilor prezentei legi.”
Prin urmare, întrucât imobilul cu nr. topografic _ a fost transcris în cartea funciară_ unde a fost alipit cu imobilele cu nr. top._/67,_/68,_,_,_,_, primind număr cadastral nou_ și s-a transcris în cartea funciară nr._, iar cartea funciară nr._ este sistată, nu se putea admite solicitarea petenților de alipire a imobilului cu nr. top._ înscris în cartea funciară nr._ cu imobilul cu nr. top._ înscris în cartea funciară nr._. Cum petenții nu au completat cererea prin identificarea imobilului cu identificator unic actual instanța a reținut că în mod corect a fost respinsă cererea de intabulare .
Raportat la susținerile petenților cum că nu este necesară depunerea documentației cadastrale instanța a reținut că art. 58^1 din Legea nr. 7/1996 prevede că „Prima înregistrare a imobilelor în cadastru și cartea funciară se realizează la cerere, în baza actelor de proprietate și a unei documentații cadastrale, sau din oficiu. Conținutul documentației cadastrale se stabilește prin regulament aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. În cazul imobilelor proprietatea publică a statului și a unităților administrativ-teritoriale, intabularea se realizează la cererea conducătorului instituției publice centrale sau locale, după caz, în baza actelor de proprietate, iar în lipsa acestora, a extraselor de pe inventarul centralizat al bunurilor respective, certificate pentru conformitate.”
Astfel, raportat la acest text de lege reiese că intabularea imobilelor proprietate publică a unităților administrativ teritoriale se realizează în baza actelor de proprietate sau a extraselor de pe inventarul centralizat al bunurilor, fără a fi necesară documentația cadastrală. Ori, în cauză nu era vorba de prima intabulare în cartea funciară pentru a fi aplicabile disp. art. 58^1 din Legea nr. 7/1996, documentația cadastrală fiind solicitată rap. la prev. art. 48 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, identificarea cadastrala a imobilului nefiind posibila, pe baza datelor furnizate de către petenți.
Pentru considerentele de mai sus, instanța in temeiul art. 50 si 50¹ din Legea nr. 7/1996 a respins plângerea formulată de petenții C. local al Municipiului C.-N. și M. C.-N. împotriva încheierii de carte funciară nr._/08.02.2012, ca neîntemeiată.
Prin decizia civilă nr. 252 din 15.04.2014 a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._ s-a respins apelul declarat de petenții C. L. al Municipiului C.-N. și M. C.-N., împotriva Sentinței civile nr._ din 05.07.2013, pronunțată în dosar nr._, al Judecătoriei C.-N., pe care a menținut-o în totul.
Fără cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
Prima critică adusă sentinței apelate, în sensul că în mod eronat s-a reținut de către prima instanță incidența în speță a dispozițiilor art. 48 alin 3 din Legea nr.7/1996 nu poate fi primită ca fiind întemeiată, în mod judicios statuându-se de către prima instanță că, în condițiile în care, imobilul cu nr. topografic _ a fost transcris în cartea funciară_ unde a fost alipit cu imobilele cu nr. top._/67,_/68,_,_,_,_, primind număr cadastral nou_ și s-a transcris în cartea funciară nr._, iar cartea funciară nr._ este sistată, nu se putea admite solicitarea petenților de alipire a imobilului cu nr. top._ înscris în cartea funciară nr._ cu imobilul cu nr. top._ înscris în cartea funciară nr._.
În aceste condiții, pentru a se putea realiza operațiunea de intabulare era în mod imperios necesară completarea cererii prin identificarea imobilului cu identificator unic actual, ceea ce nu s-a întâmplat în speța de față.
Critica circumscrisă punctului 2 al motivelor de apel de asemenea este nefondată pentru următoarele argumente:
Conform art.58¹ alin 1 din Legea 7/1996 prima înregistrare a imobilelor în cadastru și cartea funciară se realizează la cerere, în baza actelor de proprietate și a unei documentații cadastrale, sau din oficiu. Conținutul documentației cadastrale se stabilește prin regulament aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I iar alin 2 din același text normativ precizează că în cazul imobilelor proprietatea publică a statului și a unităților administrativ-teritoriale, intabularea se realizează la cererea conducătorului instituției publice centrale sau locale, după caz, în baza actelor de proprietate, iar în lipsa acestora, a extraselor de pe inventarul centralizat al bunurilor respective, certificate pentru conformitate.
Astfel, în mod corect, prima instanță a reținut că în speță nu este vorba despre prima intabulare pentru a fi aplicabile dispozițiile art.58¹ din Legea 7/1996, documentația cadastrală fiind în mod corect solicitată prin raportare la dispozițiile art.48 alin 3 din Legea nr.7/1996.
Invocarea la punctul 3 al memoriului de apel că nu s-a ținut cont de aspectul privind alipirea cu toate imobilele din tabelul anexă la decretul de expropriere nu prezintă relevanță în speță, întrucât reținându-se că, în concret, cartea funciară_ este sistată, nu se putea efectua operațiunea de alipire cu imobilul având nr. topo_ din CF nr._.
În fine, ultima critică formulată de apelanți, existentă la punctul 4 al memoriului de apel, nu poate fi reținută ca fiind întemeiată, întrucât, așa cum s-a evocat anterior, impedimentul la intabulare a fost reprezentat de sistarea cărții funciare nr._ în care era înscris nr. topo_, impunându-se în speță, efectuarea unei documentații cadastrale în virtutea dispozițiilor art.48 alin 3 din Legea nr.7/1996.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs petenții C. L. AL MUNICIPIULUI C.-N. și M. C.-N. PRIN PRIMAR solicitând modificarea deciziei civile nr. 252/2014 a Tribunalului C. în sensul admiterii apelului și, pe cale de consecință, admiterea plângerii formulate.
În motivare s-a arătat că prin plângerea formulată nu s-a solicitat efectuarea unor operațiuni de alipire la o carte funciară sistată, astfel cum a reținut atât BCPI C., cât și Tribunalul C. prin decizia atacată, solicitându-se reconstituirea cărții funciare care a rezultat în urma comasării efectuate conform decretului de expropriere.
Atât instanța de fond cât și cea de apel au interpretat greșit cererea formulată de către petenți.
În ceea ce privește reținerea instanței de apel în sensul că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 581 alin. 2 din OUG nr. 64/2010 s-a arătat că solicitarea petenților a fost întemeiată pe dispozițiile alin. 2 al art. 581 din Legea nr. 7/1996 care prevede o altă procedură pentru imobilele proprietatea publică a statului și a unităților administrativ teritoriale, procedură care a fost îndeplinită prin depunerea documentelor doveditoare.
Referitor la solicitarea de depunere a documentației cadastrale s-a arătat că în situații identice nu se impune depunerea unei astfel de documentații, fiind indicată practică judiciară în acest sens, sentința civilă nr. 22.279/2012 a Judecătoriei C.-N.. În plus, nici registratorul de carte funciară, când reconstituie din oficiu o carte funciară nu întocmește o documentație cadastrală.
S-a mai arătat că prin încheierile atacate nu s-a ținut cont de aspectul privind alipirea cu toate imobilele din tabelul anexă la decretul de expropriere.
Argumentul că toate cărțile funciare aferente imobilelor expropriate au fost deja sistate, iar din neglijența OCPI CF nr. 37.914 C.-N. lipsește din inventarul acestuia nu pot sta ca argumente pentru respingerea solicitărilor petenților.
Mai mult, prin încheierile de CF se face referire la numerele topografice 21.750 și 21.749 care însumate nu au decât suprafața de 6.790 m.p. și nicidecum de 27.750 m.p. Prin înscrierea pe grupuri de numere topografice și nu prin efectuarea unei comasări in integro se aduc grave prejudicii proprietarului M. C.-N. prin administratorul C. L. al municipiului C.-N..
În probațiune s-a depus la dosar cu titlu de practică judiciară sentința civilă nr. 22.270/2012 a Judecătoriei C.-N..
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C.pr.civ.
Analizând recursul declarat de petenții C. L. AL MUNICIPIULUI C.-N. și M. C.-N. PRIN PRIMAR împotriva deciziei civile nr. 252 din 15.04.2014 a Tribunalului C. pronunțată în dosarul nr._, Curtea reține următoarele:
În primul rând se constată că pentru prima dată în fața instanței de recurs se invocă faptul că plângerea formulată de către petenți a avut ca obiect reconstituirea cărții funciare care a rezultat în urma comasării efectuate în baza decretului de expropriere, operațiunile de alipire fiind deja operate odată cu aplicarea decretului de expropriere. Nici în conținutul cererii adresate Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară C.-N., nici în cuprinsul cererii de reexaminare formulată împotriva încheierii de respingere nr.143.514/2011 și nici în cuprinsul plângerii formulate împotriva încheierii de reexaminare nr.13.969/08.02.2012 nu se invocă acest aspect.
Din cuprinsul cererii adresate Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară C. rezultă că ceea ce s-a solicitat a fost întabularea dreptului de proprietate al Municipiului C.-N. asupra imobilului cu nr.top.23.347, în suprafață de 27.705 m.p., rezultat ca urmare a comasării și redistribuirii de numere topografice noi în baza Decretului de expropriere nr.378/04.07.1973, asupra acestei cereri pronunțându-se Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară C. prin încheierea supusă examinării instanței. Nu se poate deci invoca cu temei că s-ar fi solicitat reconstituirea cărții funciare, astfel cum se susține în recurs.
În ceea ce privește cererea de întabulare a dreptului de proprietate asupra imobilului cu nr.top.23.347, prin încheierea de respingere nr.143.514/2011 s-a arătat clar care este motivul pentru care aceasta nu poate fi admisă, fiind analizată succesiunea operațiunilor efectuate asupra imobilelor cu nr.top.21.750 și nr.top. 21.749 care conform documentelor depuse de către petenți au fost alipite, formând imobilul cu nr.top.23.347, a cărui întabulare se solicită.
Ceea ce s-a reținut a fost faptul că situația care rezultă din documentele depuse de către petenți(tabelul cu terenuri proprietate de stat aflat la fila 54 dosar fond) nu este concordantă cu situația de carte funciară, din cuprinsul cărților funciare rezultând o altă situație decât cea care rezultă din documentele de care au înțeles să se prevaleze petenții în cererea de întabulare. Astfel, numărul topografic 21.749 a fost între timp transcris în C.F. nr._, fiind alipit cu alte nr.top., primind un nr. cadastral nou, 23.481, fiind transcris în C.F. nr.186.523, iar C.F. nr.19.888 în care a fost înscris nr.top.21.749 a fost sistată.
Identificarea imobilului cu un identificator unic actual este deci necesară în aceste condiții, astfel cum s-a reținut atât de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară C. în cuprinsul încheierilor de respingere pronunțate cât și de către instanța de fond și cea de apel prin hotărârile pronunțate.
Nu prezintă relevanță în soluționarea cauzei aspectul invocat de către petenți privind formarea nr.top.23.347, care de fapt ar fi parte din comasarea și redistribuirea tuturor numerelor topografice vechi înscrise în cărți funciare sistate, care au fost afectate de aplicarea Decretului de expropriere nr.278/1973, transcris în C.F. nr.37.914 C., care este lipsă în prezent din inventarul BCPI C., prin aceste susțineri întărindu-se de fapt concluzia că problema identificată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară în ceea ce privește identificarea imobilului există, fiind necesar a fi rezolvată în prealabil de către petenți pentru a se putea admite cererea de întabulare formulată.
Aspectele invocate referitor la textul de lege pe care a fost întemeiată cererea petenților nu vor fi analizate, atât instanța de fond cât și cea de apel reținând incidența art.581 alin.2 din Legea nr.7/1996, text de lege apreciat incident și de către petenți prin cererea de recurs, documentația cadastrală fiind apreciată necesară raportat la prevederile art.48 alin.3 din Legea nr.7/1996, iar nu raportat la dispozițiile alin.1 al art.581 din Legea nr.7/1996.
Invocarea faptului că în situații identice nu a fost solicitată documentație cadastrală, fiind depusă practică judiciară în acest sens, nu este pertinentă în condițiile în care se are în vedere situația reconstituirii unei cărți funciare, ori astfel cum s-a precizat mai sus, în acest dosar nu s-a pus nicicând până în faza recursului problema necesității reconstituirii C.F. nr. 37.914 C., nefiind formulată o cerere în acest sens.
Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea, în temeiul art.304 pct.9, art.312 alin.1 C.pr.civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de petenții C. L. AL MUNICIPIULUI C.-N. și M. C.-N. PRIN PRIMAR împotriva deciziei civile nr. 252 din 15.04.2014 a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._, pe care o va menține ca legală.
În ceea ce privește art.304 pct.8 C.pr.civ. Curtea apreciază că raportat la dezvoltarea motivelor de recurs acesta nu este incident, plângerea formulată de către petenți neputând constitui actul juridic dedus judecății a cărui natură sau înțeles lămurit și vădit neîndoielnic să fi fost schimbat de către instanță, nu în acest sens fiind admisibil a fi interpretat textul de lege. Ori, din dezvoltarea motivelor de recurs rezultă că plângerea formulată ar fi actul juridic dedus judecății interpretat greșit de către instanța de apel, criticile nefiind formulate și prin raportare la un altul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de petenții C. L. AL MUNICIPIULUI C.-N. și M. C.-N. PRIN PRIMAR împotriva deciziei civile nr. 252 din 15.04.2014 a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 26.06.2014.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,JUDECĂTOR,
A. I. A. A. C. A. C.
GREFIER,
C. B.
Red.A.C./dact.L.C.C.
2 ex./02.07.2014
Jud.apel: A.-F. D., D.-I. T.
Jud.fond: M.-C. Fiontoc
| ← Strămutare. Sentința nr. 38/2014. Curtea de Apel CLUJ | Strămutare. Încheierea nr. 50/2014. Curtea de Apel CLUJ → |
|---|
